VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/10 api 26-31
  • E parau anei outou e: “Inaha, teie au, o vau ta oe e tono”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E parau anei outou e: “Inaha, teie au, o vau ta oe e tono”?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua tonohia o Isaia no te haere e poro
  • Te tahi mau tupuraa i nia i te hoê hiˈoraa rahi atu â
  • “O vau ta oe e tono”
  • E faatitiaifaro anaˈe i te mau mea i rotopu i te Atua e o tatou nei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Manaˈo faufaa o te buka a Isaia—I
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Buka Bibilia numera 23—Isaia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Tohuraa i te Mesia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/10 api 26-31

E parau anei outou e: “Inaha, teie au, o vau ta oe e tono”?

“[Ua na ô maira] Iehova e, O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou? Ua parau atura vau, Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” — ISAIA 6:8, 9.

1, 2. Eaha te tahi tumu taa ê i oaoa roa ˈi te tahi na taata?

“OAOA roa mâua i te faaite atu ia outou e e farii mâua i te reva i te fenua Colombie. Eita ta mâua e nehenehe e faataa ˈtu i to mâua oaoa i ta mâua taviniraa i te fenua Equateur.” Mai teie te huru te haamataraa te hoê rata i haponohia mai e te tahi na taata Ite no Iehova tei reva ê i te fenua Equateur, te hamanihia ra i reira te hoê amaa apî a te Taiete Watch Tower.

2 Aita taua mau tavini ra i haere mai i te fenua Equateur no te tauturu noa i roto i taua ohipa hamaniraa fare ra, no te apiti atoa ˈtu râ i roto i te ohipa haapiiraa kerisetiano. Teie ta raua i papai: “Ua ite aˈera hoi mâua e te pororaa o te hoê ïa o te mau mea faufaa roa ˈˈe. A toru hebedoma i teie nei, e vau o matou tei haere e poro i te matete e ua vaiiho atura e 73 buka e hau atu i te 40 vea. Te hebedoma na mua ˈtu, ua haamata mâua e piti haapiiraa bibilia. Te taa maitai ra ia mâua e e tia mau â te hoê amaa ia hamanihia. Te hinaaro nei mâua ta ˈu vahine e haamauruuru atu ia outou no te haamaitairaa ta outou i horoa mai i te tamauraa outou i te rave i te ohipa i roto i taua huru taa ê ra o te taviniraa ma te taime taatoa” i te fenua Colombie.

3. Mea nafea e rave rahi mau taata i te faaiteraa i te huru feruriraa o Isaia?

3 Taua na taata nei, e e rave rahi atu â hanere taata tei pûpû ia ratou no te reva i roto i te hoê fenua ěê, te faaite maira ïa ratou i te huru feruriraa o te peropheta ra o Isaia. Ia ˈna i faaroo ia Iehova i te parauraa e: “O vai ta ˈu e tono: o vai te haere no tatou?” Ua pahono atura o Isaia e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” (Isaia 6:8, 9). No tei hea ohipa o Isaia i tonohia ˈi, e eaha ihora hoi te faahopearaa? Eaha te mau faaauraa no teie tau ta tatou e nehenehe e haamau maoti taua mau irava ra, e eaha te mau haapiiraa ta tatou iho e nehenehe e huti mai?

Ua tonohia o Isaia no te haere e poro

4, 5. a) Eaha hoi te huru e itehia ra i roto i te fenua, a ite atu ai ia Isaia i te orama ta te pene 6 e faahiti ra? b) Eaha ta Isaia i ite orama?

4 I te matahiti te arii ra o Uzia e pohe ai, to te Atua ra o Iehova uiraa ˈtu ia Isaia e: “O vai ta ˈu e tono?” (Isaia 6:1). Ua tupu te reira i te matahiti 777 hou to tatou nei tau, 170 matahiti na mua ˈˈe te mau ati Babulonia e haamou ai ia Ierusalema e a rave atu ai e ia vai ano noa te fenua ra o Iuda. Te ite ra Iehova i taua ohipa peapea mau i te fatataraa mai: no reira oia i horoa ˈtu ai i te peropheta ra i te hoê poroi tano maitai. Eaha ïa ta taua ohipa i faauehia ˈtu ia Isaia e nehenehe e haapii mai?

5 E riro paha ïa e mai ia Isaia, e putapû roa tatou i te mau huru tupuraa i reira to ˈna tonoraahia. Teie hoi ta ˈna i papai: “Hiˈo atura vau ia Iehova i te parahiraa i nia i te terono teitei e te teniteni; e ua î hoi te hiero i te hiti ahu roroa no ˈna ra. Te tia noa ra na seraphi i nia ˈˈe: taiono o ratou atoa ra pererau; o e piti ra, ei tapoˈi ïa i to ˈna mata, o e piti ra, ei tapoˈi ïa i tana avae, o e piti ra, ei maueraa ïa. Ua pii ihora ratou te tahi i te tahi, na ô aˈera, E moˈa, e moˈa, e moˈa, o Iehova Sabaota, ua î te fenua atoa nei i to ˈna ra hanahana.” — Isaia 6:1-3.

6. No te aha hoi e riro ai ei haamaitairaa no Isaia te hiˈoraa ˈtu i taua orama ra?

6 Ua ite o Isaia e ua roohia o Uzia i te ati lepera no te tomoraa ˈtu oia ma te faaahaaha i roto i te vahi Moˈa o te hiero no te pûpû atu i te mea noˈanoˈa, e ere hoi oia no roto i te opu autahuˈa. No reira, auê ïa haamaitairaa no te peropheta e i te hiˈoraa ˈtu oia e tei reira o te Atua iho! Aita o Isaia, te hoê taata hara, i ite roa ˈtu ia Iehova, ua ite râ oia i te hoê orama no nia ia ˈna (Exodo 33:20-23), orama tei haafaufaahia mai na te vairaa mai te mau melahi tiaraa teitei, oia hoi te mau seraphi, i pihai iho i te terono o Iehova. Te purou ra hoi ratou, tei ite maitai i te huru moˈa o te Atua, i to ratou “mata”. Taa ê atu i to ratou haerea, i te mea hoi e aita ratou i faahanahana ia ratou iho, te faateniteni ra ratou i te huru o te Atua. I to outou manaˈo, eaha ïa ta te hoê huru orama mai teie te huru e nehenehe e faatupu i nia i te hoê taata.

7. Ua nafea ihora hoi o Isaia, ahiri e o tatou aˈe no te aha ïa tatou e na reira atoa ˈi?

7 Te pahono ra o Isaia e: “Ua na ô aˈera hoi au, Auê hoi au nei e! ua mamû iho nei au; e taata vaha viivii hoi au; e tei rotopu hoi au i te mau taata vaha viivii atoa i te parahiraa: ua hiˈo hoi tau mata nei i te arii, ia Iehova sabaota ra.” (Isaia 6:5). Ua ite o Isaia e e afai parau o ˈna no te Atua, te faaite ra râ taua orama nei i to ˈna huru viivii; e ere to ˈna vaha i te mea viivii ore o te riro hoi i te tano maitai i te hoê afai parau no taua Arii hanahana ra e te moˈa. E riro paha e, i te tahi taime, e fifi roa vetahi pae no to ratou tiaraa taata hara, e te manaˈo ra ratou e eita e tia ia ratou ia pure atu i te Atua, e eita atoa hoi e tia ia piihia ma to ˈna ra iˈoa. Te ohipa i tupu i muri iho i nia ia Isaia, e riro ïa i te faaitoito mai ia tatou.

8. Eaha te ohipa ta te hoê melahi i rave, e eaha hoi te ohipa i itehia?

8 Ua maue maira te hoê o te mau seraphi i reira ia ˈna ra, ma te arahu ama i ta ˈna rima ta ˈna i rave mai i nia i te fata i reira te mau animala i te faatusiaraahia. Ma te faatiaia mai i te arahu i nia i te vaha o Isaia, ua na ô aˈera te melahi e: “Inaha, ua faatiaiahia to utu i teie: ua faataa-ê-hia to oe piˈo, ua faaorehia ta oe hara.” (Isaia 6:6, 7). I te mau mahana o Solomona, ua haapapu maira te hoê auahi no te raˈi mai e ua farii Iehova i te fata i haapaohia no te tusia, noa ˈtu â ïa e eita te mau taoˈa e pûpûhia ˈtu e nehenehe e tamâ roa i te mau tahuˈa i mua i te aro o te Atua (Paraleipomeno 2, 7:1-3; Hebera 10:1-4, 11). I te mea hoi e ua tamâhia to ˈna huru viivii e te arahu ama ra, ua nehenehe aˈera o Isaia e farii i te haavaraa a Iehova oia hoi ua tamâhia ta ˈna mau hara, e te reira ia au maite i tei titauhia ia nehenehe oia ia rave mai i te hoê ohipa taa ê i te pae no te pororaa. Eaha mau na ïa ta taua mau ohipa ra e hinaaro ra e faaite mai?

9. Eaha mau na te faufaaraa o te parau a Isaia?

9 Te tamau noa râ taua orama faahiahia mau ra i te tupu, e ua horoahia mai na te peropheta te hoê ohipa pororaa (Isaia 6:8, 9). Teie râ, no te aha e tia ˈi ia Isaia ia parau atu e e faaroo mai te nunaa e rave rahi taime i te poroi, e eita râ e noaa ia ˈna i te hoê noa ˈˈe ite? Teie â ta te reo no ǒ mai i te Atua ra e parau ra: “A haameumeu hoi i te aau o teie nei feia; e a opani i to ratou tariˈa, e a haapo i to ratou mata (...) o te faafariuhia mai; e o te faaora hoi au ia ratou.” (Isaia 6:10). Te auraa o taua mau parau nei, e tia ïa ia Isaia ia faaetaeta aore ra ia ore ia faaau maite atu i te parau, ia ore oia ia tâuˈa i te mau ati Iuda, ia aro noa ratou ia Iehova? Eita. O te hoê noa teie tapao e faaite mai e eaha te huru o te rahiraa o te mau ati Iuda, noa ˈtu â ïa e e faaite o Isaia i to ˈna haapao maitai e e rave faaoti roa oia i te ohipa ta ˈna i farii atu e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.”

10. a) Mai te peu e mai te matapo e te tariˈa turi atoa te huru o te nunaa, o vai ïa te tumu? b) Eaha ta Isaia e hinaaro ra e parau na roto i te parau ra “mai te aha te maoro”?

10 O te nunaa iho te tumu no to ˈna huru tupuraa peapea mau. E horoa hoi o Isaia i te ravea no te mau ati Iseraela ia ‘faaroo â ratou i te parau’; noa ˈtu te reira, eitâ e noaa ia ratou te ite e te maramarama. Ua tohu mai te Atua e no to ratou huru etaeta e i te mea hoi e ua erehia ratou i te maitai i te pae varua, eita roa ˈtu ïa ratou e farii i te parau, maoti râ paha te tahi noa maa tuhaa iti; teie râ, e matapo te rahiraa, mai te huru ra ïa e, ia parauhia, ua tuuhia ˈtu i nia i to ratou mata te tahi tapau puai mau. Teie te uiraa ta Isaia e ui atu i muri iho: “Mai te aha te maoro, e Iehova?” Te ani atura oia e eaha te maororaa taua huru tupuraa peapea mau ra, eiaha râ eaha te maororaa oia e tohu ai. Ua pahono maira te Atua e: “Ia pau roa te mau oire, e aore roa e taata.” E o te ohipa mau hoi i tupu, noa ˈtu â ïa e ua tupu i muri aˈe i te poheraa o Isaia. Aore roa taata toe i roto ra, i to Babulonia, e “ia ano roa te fenua”. — Isaia 6:11, 12; Te mau arii 2, 25:1-26.

11. Eaha te tamahanahanaraa ta te pororaa a Isaia e pûpû maira?

11 I te pae hopea, ua haapapu atura o Iehova ia Isaia e te vai râ te tahi tiaturiraa. “Toe rii noa iho hoi [i roto i te fenua] te ahuru o te taata.” Oia mau, “mai te raau ra te ale e te aluna ra, tâpû-noa-hia ïa, e mairi atu i raro, te toe râ to ˈna tumu i raro i te repo, e riro atoa te huero moˈa ei tumu no taua fenua ra”. (Isaia 6:13.) I muri aˈe e 70 matahiti faatîtîraa i Babulonia, ua hoˈi maira te hoê huaai, aore ra toea, i roto i te fenua, mai te huru ra ïa e te na roto maira te hoê tumu apî i te te tumu i raro i te repo ra (Paraleipomeno 2, 36:22, 23; Ezera 1:1-4; hiˈo Ioba 14:7-9; Daniela 4:10, 13-15, 26). No reira, noa ˈtu â ïa e aita te poroi a Isaia i papu-maitai-hia, te pûpû maira râ te reira i te hoê tamahanahanaraa. Hau atu, e mau tumu bibilia te vai ra ia tatou nei no te faariro ia Isaia ei hiˈoraa no te tau a muri atu. Nafea ïa te reira?

Te tahi mau tupuraa i nia i te hoê hiˈoraa rahi atu â

12. E nehenehe tatou e parau ia Iesu te Isaia Rahi ia au i tei hea niu bibilia?

12 Tau senekele i muri aˈe i te poheraa o Isaia, ua tae maira te nehenehe e parauhia te Isaia Rahi, oia hoi o Iesu Mesia. Na mua ˈˈe oia e haere mai ai i nia i te fenua nei, ua farii aˈera hoi oia e ia tono mai to ˈna Metua ia ˈna i nia i te fenua nei, i reira to ˈna pororaa ma te faaohipa hoi vetahi mau parau ta Isaia i papai (Maseli 8:30, 31; Ioane 3:17, 34; 5:36-38; 7:28; 8:42; Luka 4:16-19; Isaia 61:1). Ua faaohipa oia i te Isaia pene 6 ia ˈna i faataa mai no te aha oia i haapii ai mai ta ˈna e haapii ra (Mataio 13:10-15; Mareko 4:10-12; Luka 8:9, 10). Ua tano maitai te reira, no te mea aita roa ˈtu hoi te rahiraa o te mau ati Iuda e faaroo ra ia Iesu i hinaaro e farii i ta ˈna parau e a faaohipa ˈtu ai i te reira, e i te feia i faaroo i te peropheta ra ia Isaia (Ioane 12:36-43). No reira, i te matahiti 70, te mau ati Iuda ‘matapo e te turi atoa hoi to ratou tariˈa’ i te parau a Iesu, i ite atoa ˈi ratou i te hoê haamouraa mai tei tairi ia Ierusalema i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. E ati mau hoi te reira no taua oire ra ‘aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu’. (Mataio 24:21.) Mai ta Isaia i tohu mai, ua faaite te hoê toea, aore ra “huaai moˈa”, i to ratou faaroo. Ua faanahohia te mau melo o taua toea ra ei nunaa i te pae varua, te “Iseraela o te Atua”, tei faatavaihia i te varua. — Galatia 6:16.

13. No te aha hoi tatou e nehenehe e tiaturi e e iteahia te tahi atu tupuraa o te Isaia pene 6?

13 Mea na reira hoi to te parau tohu a Isaia pene 6 iteraa i te tahi tupuraa bibilia. Ia papu maitai ia tatou e eaha te mea e parauhia ra, e tuatapapa anaˈe na i te mau parau ta te aposetolo i faahiti i te mau area o te matahiti 60 ra, tei Roma hoi oia i taua tau ra. Te faataa ra oia e no te aha e rave rahi mau ati Iuda e faaroo ra ia ˈna i ore ai e farii i ‘ta ˈna faaiteraa no nia i te Basileia o te Atua’. Te tumu ra, inaha, te tupu faahou ra te Isaia 6:9, 10 (Ohipa 28:17-27). Te auraa ra, a ore ai o Iesu faahou i te fenua nei, e faatupu ïa ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê ohipa mai ta Isaia? E, te reira mau!

14. E tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia faatupu i te hoê ohipa mai ta Isaia i roto i tei hea auraa?

14 Hou aˈe oia e haere atu ai i nia i te raˈi, ua parau maira te Isaia Rahi e e noaa i ta ˈna mau pǐpǐ te varua moˈa e e riro ratou ei “ite [no ˈna] i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra”. (Ohipa 1:8.) Mai te fata o te tusia i horoa mai i te mea e au no te tamâ i te hara a Isaia, e nehenehe atoa te tusia o Iesu e riro ei ‘taraehara’ no ta ˈna mau pǐpǐ (Levitiko 6:12, 13; Hebera 10:5-10; 13:10-15). No reira e nehenehe atura te Atua e faatavai ia ratou i te varua moˈa, o te faatia hoi ia ratou ia riro ei ‘ite e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra’. Ua tonohia te peropheta ra o Isaia e te Isaia Rahi, raua toopiti atoa ra no te haere e faaite i te parau a te Atua. Ua tono-atoa-hia mai te mau pǐpǐ a Iesu “no te parau i te parau a te Mesia, no ǒ mai i te Atua ra”. — Korinetia 2, 2:17.

15. I to tatou nei tau mai te tau o Isaia, eaha te huru o te rahiraa o te taata i mua i te pororaa, e eaha hoi ta te reira e hinaaro ra e faaite mai?

15 I to tatou nei tau, mai te hoperaa mai iho â râ te Tamaˈi rahi Matamua, ua ite aˈera te mau kerisetiano i faatavaihia i te varua e e tia mau â te parau a te Atua ia haerehia e faaite; te haaferuri maira hoi te reira ia tatou i nia i te fatataraa mai te “mahana tahooraa na to tatou Atua”. (Isaia 61:2.) E tairi taa ê te haamouraa e tupu i taua mahana ra, i te amuiraa faaroo kerisetiano oia hoi, mai te Iseraela tahito, e faahua parau nei e o ˈna te nunaa o te Atua, e te reira mea maoro i teie nei. Noa ˈtu te ohipa pororaa ta te mau ite o te Atua i faatavaihia i te varua, e faatupu nei ma te haapao maitai e hia rahiraa matahiti i teie nei, ua ‘faaetaeta [te mau melo o te amuiraa kerisetiano] i to ratou mafatu e ua tapiri hoi i to ratou tariˈa; ua po roa to ratou mata’. Te faaite maira te parau tohu a Isaia e e vai noa mai taua huru tupuraa ra “ia pau roa te mau oire, e aore roa e taata; e te mau fare atoa, e aore roa e taata toe i roto ra, e ia ano roa te fenua ra”. E tapao te tupuraa o taua parau tohu nei i te hopea o te amuiraa o te mau mea iino nei. — Isaia 6:10-12.

“O vau ta oe e tono”

16. No te aha hoi e nehenehe ai e parau e te faatupu nei te “feia rahi roa” i te hoê ohipa mai ta Isaia?

16 I teie mahana, te tiaturi nei e rave rahi milioni mau kerisetiano haapao maitai, tiaturiraa i niuhia i nia i te mau Papai, e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua e faarirohia ei paradaiso. Maoti te toto tusia o Iesu, e nehenehe te mau hara o taua “feia rahi ra” e faaorehia, ia au maite i te mea e titauhia i to tatou nei tau. Te noaa atoa nei i taua feia rahi ra i te puai e te turu na roto i te arai o te varua o te Atua, inaha te apiti nei oia i te toea o te mau kerisetiano faatavaihia i te varua no te parau e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.” No te aha hoi oia i tonohia ˈi? Te faaite maira o Paulo i roto i te Roma 10:13-15 e: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te faaite ore? Eaha hoi te taata nei e tia ˈi ia faaite ia ore ratou ia tonohia? oia hoi tei papaihia ra e [i roto i te Isaia 52:7], O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra!” — Apokalupo 7:9-15.

17. Eaha te huru o ta tatou poroi, ia faaauhia i ta Isaia?

17 Ia haamanaˈo na tatou i ta Isaia i parau: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono” na mua ˈˈe oia e ite ai i te taatoaraa o te poroi ta ˈna e faaite atu. Area i teie mahana ra, ua ite tatou eaha ta te Atua e hinaaro maira ia haere tatou e faaite, ia pahono tatou i ta ˈna titauraa oia hoi: “O vai ta ˈu e tono; o vai te haere no tatou?” Oia hoi te haereraa e faaite i te “mahana tahooraa na to tatou Atua”, e oia atoa te faaiteraa i te mau “parau oaoa”. Ei hiˈoraa, e faaite te mau taata e “tonohia” “i te ora i te tîtî: e ia matara roa te feia tapeahia ra”. Eita anei taua ohipa ra e riro ei tumu no te oaoaraa rahi? — Isaia 61:1, 2.

18, 19. Nafea e rave rahi mau taata ia parau e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono”?

18 Mai te peu te faaite ra outou i te “parau oaoa”, e riro paha ïa te tuatapaparaa outou i te Isaia pene 6 i te faaitoito ia outou i te ui i teie nei uiraa: Nafea vau e nehenehe ai e faaite maite i te huru feruriraa i papaihia i roto i te Isaia 6:8, 9? E rave rahi rahi hanere tane e mau vahine, mai tei faahitihia i te omuaraa o te tumu parau nei, tei horoa ia ratou iho no te turu i te Tabura ohipa rahi i te pae no te paturaa. E rave rahi atu â, aita hoi to ratou toroa tumu i roto i te ohipa hamani fare, tei haere atu i roto i te tahi mau fenua ěê, i reira hoi e hinaarohia ˈi e rave rahi atu mau taata poro o te Basileia. Na mua ˈtu, ua ani atu ratou, e mea tia mau â hoi ia na reirahia, i te manaˈo o te amaa a te Taiete Watch Tower. Parau mau, mea faufaa roa ia faaineine ia tatou iho, no te mea e nehenehe te reo, te faito oraraa, te ohipa e vetahi atu â mau mea e taa ê i roto i tera e tera fenua. Teie râ, ia ore na outou e faarue oioi i taua ravea nei, no te mea noa ïa e e tia ia outou ia faatupu i te tahi mau tauiraa faufaa mau. E rave rahi roa tei faaohipa i te huru feruriraa e au i te parau ra e “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono” tei reva i te fenua ěê e tei haamaitai-rahi-hia e te Atua. — Hiˈo i te Maseli 24:27; Luka 14:28-30.

19 Ma te ore hoi e faarue i to ratou fenua, ua reva ê vetahi atu â — mau taeae e mau tuahine e vai hoê noa ra ma te ore hoi i faaipoipohia, feia faaipoipo, e tae noa ˈtu e rave rahi mau utuafare fetii i te vahi e hinaaro rahi ra i te feia poro o te Basileia aore ra i te mau tiaau kerisetiano (Ohipa 16:9, 10). E riro paha e ua titau taua huru tauiraa nei i te tahi mau faatusiaraa, mai te fariiraa paha i te hoê ohipa i roto i te tahi atu amaa, e mea iti mai paha ïa te moni. E rave rahi tei rave i ta ratou tau tatuhaaraa na mua ˈˈe i te tau i faataahia e e maa moni tuhaa haihai roa paha ïa ta ratou; ua rave ratou i te tahi ohipa e ere i te mahana taatoa, ia nehenehe ratou ia horoa rahi atu â i to ratou taime i roto i te taviniraa. Mea oaoa mau â ia ite tatou e rave rahi mau utuafare fetii ia parau e: “Inaha, teie matou; o matou ta oe e tono.” Tera ˈtu â te tahi ravea no te haapapu i te huru tupuraa i itehia e Isaia. Oia mau, e rave na ta ˈna vahine i te hinaaro o te Atua ma te itoito, inaha e vahine peropheta oia; e ua apiti mai hoi ta ˈna mau tamarii no te haere e faaite i te mau parau tohu. — Isaia 7:3, 14-17; 8:3, 4.

20. Ia feruri tatou i te Isaia 6:8, 9, eaha te tia ia outou ia uiui?

20 Noa ˈtu â ïa e eita ta outou e nehenehe i teie nei e faatupu i te tahi mau tauiraa faufaa roa, e nehenehe ta outou e aniani ia outou iho e: ‘Te tutava mau ra anei au i te vahi i reira vau e tavini ai, no te pee i te itoito o Isaia?’ A aro ma te itoito na roto i te haereraa e faaite i te parau a te Atua, noa ˈtu â ïa e aita te mahana e maitai ra aore ra mai te peu e eita te taata e tâuˈa mai; eita e ore e o ta Isaia mau ïa i rave. A haere e faaite ia vetahi ê i te mau “parau oaoa [no te mau ohipa maitatai ra]”. Te parau maira hoi Iehova e: “O vai ta ˈu e tono?” Ia faaite na outou e, mai ia Isaia, e pahono ïa outou e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono no te haere e faaite i ta Oe parau.”

Ei haapoto-noa-raa

◻ Ua noaa ia Isaia te orama e vai ra i roto i te pene 6 i roto i tei hea huru tupuraa, e eaha hoi ta ˈna i ite?

◻ Eaha te ohipa i horoahia mai ia Isaia ra?

◻ No te aha tatou e nehenehe ai e pii ia Iesu te Isaia Rahi, e e au te ohipa ta ta ˈna mau pǐpǐ i rave i ta Isaia i roto i tei hea tuhaa?

◻ Nafea outou e nehenehe ai e faaite i te hoê huru feruriraa mai to Isaia?

[Hohoˈa i te api 28]

Ua tamâhia o Isaia e ua horoahia mai ia ˈna ra te ohipa pororaa.

[Hohoˈa i te api 29]

E rave rahi tei pahono i te na ôraa e: “Inaha, teie au; o vau ta oe e tono.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono