VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/7 api 19-23
  • Mea hohonu anei ta outou mau pure?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea hohonu anei ta outou mau pure?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau pure hohonu
  • Te mau hapa no roto mai i te huru taata tia ore
  • Ia na nia ˈˈe na tatou i to tatou mau hapa
  • Nafea ia faahiti i te mau pure hohonu
  • Te mau pure e pahonohia mai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • E maitai anei te noaa mai i te pure?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • E titau te pure i te ohipa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/7 api 19-23

Mea hohonu anei ta outou mau pure?

“Te tiaoro nei au ma tau aau atoa ra; e faaroo mai, e Iehova.” — SALAMO 119:145.

1, 2. a) Eaha te parabole a Iesu e faaite maira no nia i te pure? b) Eaha te faahopearaa a Iesu i taua na pure e piti nei, e eaha ta te reira e faaite mai ia tatou?

EAHA te mau pure ta te Poiete, oia hoi ta te Atua ra o Iehova, e faaroo mai? E itehia, i roto i te hoê parabole a Iesu, i te hoê o te mau huru matamua e faaroo mai ai te Atua i te mau pure. Te faahiti ra Iesu i te parau no na taata toopiti e pure ra i roto i te hiero i Ierusalema. Te hoê o raua e Pharisea faatura-roa-hia ïa, area te tahi ra e telona [taata haapao tute] au-ore-hia ïa. Mai teie te huru te pure a te Pharisea: “E haamaitai au ia oe, e te Atua, i te mea e ere au mai te taata atoa nei, i te popore taoˈa, e te parau-tia ore, e te faaturi, e mai tera ra telona hoi. Taipiti a ˈu haapaeraa maa i te hebedoma hoê, e te horoa nei au i te ahuru o te mau taoˈa atoa na ˈu nei.” Area te telona haehaa mau ra (te taata haapao tute), “papai noa ihora i to ˈna iho ouma, na ô atura, E te Atua, e aroha mai oe ia ˈu i te taata hara nei.” — Luka 18:9-13.

2 Ma te horoa mai i to ˈna manaˈo i nia i na pure toopiti nei, te na ô ra Iesu e: “E faaite atu vau ia outou, i hoˈi maira taua taata ra [te taata haapao tute] i te utuafare ma te tiahia mai, aore te tahi; o tei faateitei hoi ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o tei faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” (Luka 18:14). Ma te papu maitai, te hinaaro ra o Iesu e parau e te pure-noa-raa i to tatou Metua i te raˈi eita ïa e navai, e tia râ ia tatou ia haapao maitai i to tatou huru feruriraa ia pure tatou ia ˈna.

3. a) A faaite mai na vetahi mau ture matamua ta te pure e auraro. b) Eaha te mau huru e nehenehe e itehia i roto i te pure?

3 Mea faufaa mau â te pure, e haamaitairaa faahiahia mau hoi. Ua ite te mau kerisetiano mau atoa i te mau ture matamua ta ˈna e auraro ra. Mea tano hoi ia faatae tatou i ta tatou mau pure i te Atua mau hoê ra, oia hoi o Iehova, e ia faahiti i te iˈoa o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. Ia fariihia mai ta tatou pure, e tia ia tatou ia pure ma te faaroo. Oia mau, “o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi”. Ia tû atoa hoi te reira i te hinaaro o te Atua (Hebera 11:6; Salamo 65:2; Mataio 17:20; Ioane 14:6, 14; Ioane 1, 5:14). E i te pae hopea, te faaite mai nei te mau hiˈoraa e vai ra i roto i te mau Papai e mea rahi te mau huru pure: te arueraa, te aniraa ma te haamaitai, te aniraa e te pure tuutuu ore. — Luka 10:21; Ephesia 5:20; Philipi 4:6; Hebera 5:7.

Te mau pure hohonu

4. a) Eaha te mau hiˈoraa no nia i te mau pure hohonu ta Mose raua o Iosua e pûpû mai nei? b) Eaha te hiˈoraa ta Davida e ta te arii ra o Hezekia i vaiiho mai? c) Hoê â huru taua mau pure ra i roto i tei hea auraa?

4 E nehenehe tatou e farerei i te mau fifi rarahi mau, e tia ˈtu ai ia tatou ia rave i te mau opuaraa faufaa mau, aore ra ua rave tatou i te mau hara ino mau aore ra e riro paha to tatou iho ora i te haafifihia; i roto i taua mau huru tupuraa ra, e riro ïa ta tatou mau pure ei mau pure tuutuu ore e te hohonu atoa hoi. I muri aˈe i to ratou faarooraa i te faatiatiaraa parau a na feia hiˈo hoê ahuru tei ore i tapea i to ratou haapao maitai, ua orure aˈera te mau ati Iseraela, e ua faaite maira Iehova ia Mose e e tia mau â ratou ia haamou-roa-hia. I roto i te hoê pure tuutuu ore e te hohonu atoa hoi, ua taparu atura Mose ia Iehova eiaha oia e faatupu mai i ta ˈna haavaraa, no To ˈna ra iˈoa (Numera 14:11-19). E a pau ai o Iseraela i te mau taata no Ai no te huru nounou taoˈa o Akana, ua taˈu atoa o Iosua iho ia Iehova ia ohipa mai oia no To ˈna ra iˈoa (Iosua 7:6-9). E rave rahi mau salamo a Davida, mai te Salamo 51, e mau pure tuutuu ore ïa i faataehia ˈtu ia Iehova ra. Ua riro atoa te pure ta te arii ra o Hezekia i faahiti i te tau o Senakeriba, arii no Asura, e haaati ai ia Iuda, ei hiˈoraa nehenehe mau no te mau pure hohonu; i reira atoa, ua riro te iˈoa o Iehova ei mea faufaa roa. — Isaia 37:14-20.

5. Eaha ˈtu â vetahi mau pure hohonu i faahitihia e te tahi mau tavini o Iehova, e vai nei ia tatou nei?

5 E nehenehe tatou e parau e ura riro te buka a te mau Oto a Ieremia ei pure roa mau e te tuutuu ore ta Ieremia i pure no to ˈna nunaa, inaha, e rave rahi taime to te peropheta pureraa ia Iehova (Oto a Ieremia 1:20; 2:20; 3:40-45, 55-66; 5:1-22). Ua faahiti atoa o Ezera raua o Daniela i te mau pure hohonu e te tuutuu ore no to raua nunaa, mau pure i reira to raua faaiteraa i te mau hapa a to raua nunaa ma te ani atu i te Atua ia faaore mai i ta ˈna hara (Ezera 9:5-15; Daniela 9:4-19). E e nehenehe tatou e tiaturi e ua riro te pure a Iona ta ˈna i faahiti i roto i te opu o te iˈa rahi ra ei pure tuutuu ore e te hohonu. — Iona 2:1-9.

6. a) Eaha te mau pure hohonu ta Iesu i vaiiho mai ei hiˈoraa? b) Eaha te huru faufaa roa e titauhia ia riro ta tatou mau pure ei mau pure hohonu mau?

6 Hou aˈe oia e maiti ai i ta ˈna na aposetolo hoê ahuru e ma piti, ua pure aˈera Iesu i te rui taatoa inaha, te hinaaro ra oia e ia tano mau â ta ˈna opuaraa i te hinaaro o to ˈna Metua (Luka 6:12-16). I te rui oia e tapeahia ˈi, ua faahiti aˈera oia i te tahi atu pure hohonu mau, i papaihia i roto i te Ioane pene 17. Te faaite maitai maira taua mau pure atoa ra i te mau auraa nehenehe mau e tahoê ra ia ratou ia Iehova, e aita e feaaraa e tera te hoê huru faufaa mau e riro ai ta tatou mau pure ei mau pure hohonu. Oia mau, ia riro te mau pure ta tatou e faatae atu i te Atua ra o Iehova ei mau pure ‘uˈana’ i mua i to ˈna aro, e tia ïa te reira ia riro ei mau pure tuutuu ore e te hohonu atoa hoi. — Iakobo 5:16.

Te mau hapa no roto mai i te huru taata tia ore

7. Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ani au i ta tatou mau pure?

7 Mai ta tatou i parau aˈenei, e riro ta tatou mau pure ei mau pure tuutuu ore e te hohonu atoa mai te peu e tei roto tatou i te hoê huru tupuraa fifi mau. Teie râ, mai te reira atoa anei ta tatou mau pure i te mau mahana atoa? Te faaite maira anei te reira e te atuatu ra tatou i te mau auraa fatata e te mahanahana atoa hoi e to tatou Metua i te raˈi ra, te Atua o Iehova? Teie ta te hoê taata i parau i te hoê mahana, ma te tano mau hoi: “Mai te peu e e hinaaro tatou ia riro ta tatou mau pure ei mau pure faufaa mau i mua i to ˈna aro, ia riro atoa ïa te reira ei mea faufaa no tatou nei.” Te haafaufaa mau ra anei tatou i ta tatou mau pure e te haapao ra anei tatou e ia riro te reira ei mau pure no roto roa mai i to tatou mafatu?

8. Eaha te mau hapa no roto mai i te huru taata tia ore ta tatou e nehenehe e faahiti?

8 Mea ohie roa ia haafaufaa ore i ta tatou mau pure. No to tatou tiaraa taata hara, e nehenehe to tatou mafatu e ohie noa i te haavare ia tatou e i te faaere i ta tatou mau pure i to ˈna mau huru mau (Ieremia 17:9). Mai te peu, i roto i te rahiraa o te mau huru tupuraa, eita tatou e rave i te taime no te feruri hou tatou e haafatata ˈtu ai ia Iehova, e riro paha ïa tatou i te ite e te riro ra ta tatou mau pure ei mau pure oti noa i te ferurihia e taua mau pure noa nei â. Peneiaˈe tatou i te na nia iho noa i te parau i taua mau parau noa nei â, o te faahaamanaˈo mai hoi ia tatou i te mau pure a Iesu no nia i te mau pure hotu ore a te mau “etene”. (Mataio 6:7, 8.) E riro atoa paha ta tatou mau pure ei mau pure papu ore, maori hoi i te faahiti i te parau no nia i te mau taata, aore ra no nia i te mau tumu parau papu maitai.

9. Eaha ˈtu â vetahi mau fifi te nehenehe e haafifi i ta tatou mau pure, e eaha te hoê o te mau tumu?

9 I te tahi taime, e riro paha tatou i te haavitiviti noa i te pure, teie râ, a feruri na i teie manaˈo: “Mai te peu e aita to outou taime no te pure, e tapao iho â ïa e mea rahi roa ta outou ohipa.” Eiaha roa ˈtu tatou e tamau aau vetahi mau parau e a faahiti noa ˈtu ai i roto i ta tatou mau pure atoa. Eita atoa e tia i te hoê Ite no Iehova ia taio i te hoê pure, noa ˈtu i roto i te hoê tairururaa rahi. Ma te feaa ore, te mau fifi ta tatou i faahiti aˈenei, no to tatou ïa tiaraa taata hara, i te mea hoi e aita tatou e ite ra i te Atua ra o Iehova, O ˈna hoi ta tatou e pure nei. Teie râ, eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e e faaroo mai oia i taua mau huru pure nei, aore ra e faufaahia tatou i taua mau pure ra.

Ia na nia ˈˈe na tatou i to tatou mau hapa

10. a) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite e aita tatou e taa maitai ra i te faufaaraa o te pure? b) Eaha te huru pure oioi ta te mau Papai e horoa mai nei?

10 Mai te peu e ua ite papu tatou i te faufaaraa o ta tatou mau pure i te mau mahana atoa e mai te peu e e atuatu tatou i te mau auraa maitai e to tatou Metua i te raˈi ra, e nehenehe ïa ta tatou e ape i te mau fifi i faahitihia aˈenei. Ma te ite maitai i te faufaaraa te tia ia horoahia no ta tatou mau pure, ia haapao maitai na tatou e ia ore te reira ia faatae-oioi-noa-hia, mai te huru ra ïa e e tia ia tatou ia rave i te tahi ohipa faufaa roa ˈtu â. Aita ˈtu ohipa faufaa roa ˈˈe maoti hoi o te aparauraa ˈtu i te Teitei o te ao nei oia hoi te Atua ra o Iehova. Parau mau, e riro paha e aita to tatou e taime. Ei hiˈoraa, ua ani atura te arii ra o Aretehasaseta, i to ˈna haapao uaina ia Nehemia e: “Eaha to oe hinaaro?”, ‘ua pure oioi aˈera oia i te Atua no te raˈi’. (Nehemia 2:4.) I te mea hoi e te tiai ra te arii i te pahonoraa i taua iho taime ra, aita aˈera o Nehemia i nehenehe e pure haamaoro, e nehenehe râ tatou e papu e ua riro ta ˈna pure ei pure hohonu no roto roa mai i te mafatu, inaha, ua farii oioi mai Iehova i ta ˈna pure (Nehemia 2:5, 6). Taa ê atu i te mau huru tupuraa mai teie te huru, e tia ia tatou ia rave i te taime no te pure, e a vaiiho atu ai i te tahi mau mea i te tahi atu taime. Mai te peu e riro ta tatou mau pure i te faahiti-oioi-hia, te auraa ra aita ïa tatou e taa maitai ra e mea faufaa mau â te reira.

11. Eaha ˈtu â te tahi fifi te tia ia tatou ia haapao maitai, e eaha te hiˈoraa nehenehe roa ta Iesu e horoa mai nei no te reira?

11 Te tahi atu â fifi te tia paha ia tatou ia ape te na nia iho noaaraa ïa i te faahiti i taua mau parau noa nei â. Eita te mau pure mai te reira te huru e au i te haamaitairaa faufaa roa e vai ra ia tatou nei, i te haafatataraa ˈtu i te Atua. I roto i te pure a te Fatu, te horoa mai nei Iesu i te hoê hiˈoraa maitai i roto i taua tuhaa nei. E hitu aniraa taa maitai ta ˈna e faahiti ra, na aniraa matamua e toru no nia ïa i te upootiaraa te parau-tia, te maha ra no nia ïa i to tatou mau hinaaro i te pae tino no te mau mahana atoa, e na aniraa hopea ra no nia ïa i to tatou mau maitai i te pae varua. — Mataio 6:9-13.

12. Eaha te hiˈoraa nehenehe no nia i te papu-maitai-raa i roto i te pure, ta Paulo e horoa mai nei?

12 Ua horoa atoa mai te aposetolo Paulo i te hoê hiˈoraa nehenehe roa i roto i taua tuhaa ra. Te ani ra oia i te tahi atu mau kerisetiano ia pure ratou no ˈna ‘ia parau noa to ˈna vaha ma te itoito’. (Ephesia 6:18-20.) Mea papu maitai atoa to ˈna manaˈo i roto i te mau pure ta ˈna e faatae atu no vetahi ê. Te na ô ra hoi oia e: “E te pure nei au ia tupu maite â to outou hinaaro e ia rahi atu â ma te ite e te haroaroa o te aau ra; ia au atu hoi outou i te mau mea i hau i te maitai ra; e ia riro outou ei feia parau mau, e te hapa ore, e tae noa ˈtu i te mahana o te Mesia ra, e turâ ˈtura e haamaitaihia ˈtura te Atua.” — Philipi 1:9-11.

13. Nafea tatou e nehenehe ai e faahiti i te mau pure hohonu i roto i te mau huru taa ê o ta tatou taviniraa no Iehova?

13 Oia mau, e tia ta tatou mau pure ia faahiti i te mau manaˈo papu maitai, e e titau mai hoi te reira ia feruri tatou no nia i te mau mea ta tatou e parau (hiˈo Maseli 15:28). Ia haere tatou e poro, e nehenehe ta tatou e ani atu i te Atua eiaha noa ia haamaitai mai oia i ta tatou mau tutavaraa, ia horoa atoa mai râ oia i te paari, te ite, te hamani maitai ra, te tiaturiraa aore ra te tauturu ta tatou e hinaaro no te arai i te hoê fifi o te nehenehe e faaino i te huru aravihi o ta tatou pororaa. Taa ê atu i te reira, eita anei ta tatou e nehenehe e ani atu i te Atua ia aratai oia ia tatou i te mau taata e hiaai ra i te parau-tia? Hou iti noa ˈˈe oia e faahiti ai i te hoê oreroraa parau i te vahi taata aore ra e vauvau mai ai i te hoê oreroraa parau i te putuputuraa no te taviniraa aore ra i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, e nehenehe ta tatou e pure ia Iehova ia horoa rahi mai i to ˈna varua moˈa. No te aha hoi? Ia nehenehe ïa tatou ia faaea hau noa ma te tiaturi, e ia paraparau ma te aau tae e te tiaturi maitai, no te haamaitai i te iˈoa o te Atua e no te faaitoito i to tatou mau taeae. E tauturu atoa taua mau pure atoa ra ia tatou ia faaohipa i te parau ma te hoê huru feruriraa maitai mau.

14. Eaha te huru feruriraa te tia ia tatou ia rave no ta faaruru atu i te mau huru paruparu i te pae tino tei riro ei mea fifi roa na tatou ia arai?

14 Te vai ra anei to tatou te tahi fifi i te pae tino e aro ra i to tatou maitairaa i te pae varua e o te riro hoi ei mea fifi roa ia arai? E tia ia tatou ia faariro i te reira ei tumu taa ê no ta tatou mau pure, e maori hoi i te haaparuparu mai, ma te ore e rohirohi, ma te haehaa e te tuutuu ore, ia ani atu ïa tatou i te Atua i ta ˈna tauturu e ia faaore mai oia i ta tatou hara. Oia mau, i roto i taua mau huru tupuraa nei, e tia ia tatou ia haafatata ˈtu ia ˈna mai te hoê tamarii ia haere oia i to ˈna metua tane ra mai te peu e e fifi to ˈna, noa ˈtu e e ere hoê â huru fifi. Mai te peu e e faaite tatou i te manaˈo tae mau, e tauturu mai Iehova ia tatou e e faaite mai oia ia tatou e ua faaore oia i ta tatou hara. Mai te peu e mai te reira te huru, e nehenehe tatou e faaitoitohia e te mau parau a te aposetolo Paulo o tei farii e e tia atoa ia ˈna iho ia faaruru i te hoê fifi. — Roma 7:21-25.

Nafea ia faahiti i te mau pure hohonu

15. E tia ia tatou ia pure atu i te Atua ra o Iehova ma te hia huru feruriraa?

15 Ia riro ta tatou mau pure ei mau pure hohonu mau, e tia ia tatou ia faaitoito i te tiahi i te tahi atu manaˈo e a feruri maitai atu ai e te tia ˈtu nei tatou i mua i te aro o te Atua rahi ra o Iehova. E tia ia tatou ia parau atu ia Iehova ma te tura mau, ma te farii maitai i to ˈna teitei. Mai ta ˈna i parau atu ia Mose, e ore te taata e tia ia hiˈo i te Atua e e ora ˈtu ai (Exodo 33:20). E tia ˈtura ïa ia tatou ia haafatata ˈtu ia Iehova ma te haehaa e au, mai ta Iesu i faataa mai i roto i ta ˈna parabole no nia i te Pharisea e te taata haapao tute (Mika 6:8; Luka 18:9-14). Ia riro mau ïa Iehova no tatou ei Taata mau, e ia hoê â to tatou huru feruriraa e to Mose, tei “itoito maite (...) i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e tia ia hiˈo ra”. (Hebera 11:27.) Mai te peu e mai te reira te reira te huru o ta tatou mau pure, e faaite ïa tatou e te atuatu ra tatou i te mau auraa maitai e to tatou Metua i te raˈi ra.

16. Eaha te tiaraa o to tatou mafatu i roto i te hohonuraa o ta tatou mau pure?

16 E riro atoa ta tatou mau pure ei mau pure hohonu ia haafatata ˈtu tatou ia Iehova ma te mafatu aroha e te here atoa hoi no ˈna. A hiˈo na, ei hiˈoraa, i te aau mehara e te here o Davida no te Atua ra o Iehova ta ˈna i faaite i roto i te mau Salamo 23 e 103. Aita e feaaraa, te fanaˈo mau ra te papai salamo i te mau auraa maitai mau e to ˈna Tiai mamoe rahi, te Atua ra o Iehova. I te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia, te faauehia maira tatou ia parau ma te hoê huru mahanahana maitai no roto roa mai i te mafatu: e ia riro mau â ïa mai te reira te huru ia taio tatou i te mau Papai, e hau atu â, ia pure tatou i to tatou Metua i te raˈi ra. Oia mau, e hinaaro tatou ia hoê â to tatou manaˈo e to Davida ia ˈna i pure e: “E faaite mai oe ia ˈu i to mau eˈa, e Iehova; e haapii mai oe ia ˈu i to mau haerea: e faaite mai oe ia ˈu i te parau mau na oe ra, e haapii mai hoi ia ˈu; o oe hoi te Atua o to ˈu ora; te tiaturi nei au ia oe.” Te faaite maira vetahi mau parau a te tahi atu papai salamo i te mea te tia ia tatou ia ite: “Te tiaoro nei au ma tau aau atoa ra; e faaroo mai, e Iehova.” — Salamo 25:4, 5; 119:145.

17. Nafea tatou e nehenehe ai e ape ia ore ta tatou mau pure ia na nia iho noa?

17 Ia riro noa ta tatou mau pure ei mau pure faufaa mau o te ore hoi e na nia iho-noa-hia, mea maitai ïa ia tauiui rii tatou i te parau. E nehenehe te tumu parau no te mahana iho no roto mai i te Bibilia aore ra te tahi atu buka aore ra vea kerisetiano ta tatou i taio noa ˈtura e faaite mai e nafea râ tatou, e tae noa ˈtu hoi te tumu parau o te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, o te oreroraa parau rahi aore ra te tairururaa ta tatou e amui atura.

18. Ia riro ta tatou mau pure ei mau pure hohonu aˈe, eaha ta tatou e nehenehe e rave ia au maite i te mau parau e te mau hiˈoraa bibilia?

18 Ei tautururaa ia tatou ia ô maitai mai te feruriraa o te pure i roto ia tatou e ia riro te reira ei pure hohonu aˈe, mea maitai ïa ia taui tatou i ta tatou huru tiaraa ˈtu i mua i te Atua, ia pure tatou. I roto i te mau pure i te vahi taata, ua matau tatou i te piˈo i te upoo i raro, mai te peu râ e e mau pure e purehia e tatou tataitahi, ua manaˈo vetahi pae e mai te peu e — o ratou anaˈe aore ra ratou e to ratou fetii — mea maitai ia tuturi i mua ia Iehova, no te mea ia au i ta ratou e manaˈo ra, na roto i taua huru no ratou ra, e riro ïa ratou i te rave i te hoê huru haehaa. I roto i te Salamo 95:6, teie te aˈoraa ta tatou e taio: “E tuu i to tatou turi i te aro o tei hamani ia tatou nei, ia Iehova.” Ua tuturi o Solomona no te faahiti i te pure a tomohia ˈi te hiero o Iehova, e ua matau atoa hoi o Daniela i te tuturi no te pure. — Paraleipomeno 2, 6:13; Daniela 6:10.

19. E tia i te feia e faaoti i te mau pure i te vahi taata ia haamanaˈo maitai i te aha?

19 No te faufaa rahi o te pure, e tia i te mau matahiapo ia haapao maitai ia maiti ratou i te feia e faahiti i te pure na nia i te iˈoa o te amuiraa. E maiti ïa ratou i te mau tavini kerisetiano tei paari i te pae varua. E faaite mai ta ratou pure i te mau auraa maitai ta ratou e atuatu ra e te Atua. E haapao maitai te feia e horoahia ˈtu ia ratou i teie nei haamaitairaa ia faaroo-maitai-hia ra, no te mea aita ratou e pure ra no ratou anaˈe, no te taatoaraa râ o te amuiraa. Oia hoi, nafea te toea o te amuiraa e nehenehe ai e parau e “Amene” ia hope te pure (Korinetia 1, 14:16)? Parau mau, ia faufaahia te “Amene” ta te feia e faaroo maira, ia faaroo maitai ïa ratou, ia ore ratou e vaiiho i to ratou feruriraa ia haere noa na i te vahi ê roa e ia faariro mau ratou i taua pure ra ei pure na ratou iho. E oia hoi, te tahi atu aˈoraa faufaa mau, i te mea hoi e e faataehia ˈtu taua mau pure nei i te Atua ra o Iehova, ia ore ïa te reira ia riro ei aˈoraa ˈtu i te amuiraa, aore ra ia ore atoa hoi ia itehia i roto i te tahi mau manaˈo o te taata iho e pure ra.

20. I te mea hoi e e faatupu te mau pure hohonu e faahiti-haapuai-hia, i te mau haamaitairaa na te feia e faaroo ra, eaha ïa te aˈoraa ta tatou e nehenehe e pee?

20 Ia riro te mau pure ta tatou e faahiti ma te haapuai ei mau pure hohonu mau, e hopoi mai ïa te reira i te mau haamaitairaa na te feia e faaroo ra. No reira, mea maitai ïa ia pure amui te feia faaipoipo e te mau utuafare fetii hoê aˈe taime i te mahana. Mai te peu e mai te reira te huru, na te hoê aˈe ïa o teie mau taata, oia hoi te upoo o te utuafare, e parau no te taatoaraa.

21. Ia faufaa-mau-hia ta tatou mau pure, eaha ˈtu â te mea faufaa roa?

21 Ia faufaa-mau-hia ta tatou mau pure, e titauhia ïa te tahi atu â mea faufaa roa: ia ohipa maite tatou ia au i ta tatou mau pure e ia haa tatou ia tupu mau â te mea ta tatou e pure ra. E tuatapapahia taua huru o ta tatou mau pure i roto i te tumu parau i mua nei.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ A faahiti mai vetahi mau pure hohonu i papaihia i roto i te Bibilia.

◻ Eaha te mau hapa no roto mai i te huru taata tia ore ta tatou mau pure e nehenehe e faaite?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faaore roa vetahi mau hapa e haafifi ra i ta tatou mau pure?

◻ Na te aha e nehenehe e tauturu ia tatou ia faahiti i te mau pure hohonu?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono