Mau haamaitairaa no ô mai i te Atua ra no “te feia i haapiihia ra”
“E te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra; e o tei faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra, mai te mau fetia atoa ra ïa e a muri noa ˈtu.” — DANIELA 12:3.
1. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa mai i te parau no te tau ahoaho e itehia ˈtu e te feia e faatupu i te tamaˈi, eaha te tumu parau ta te melahi e vauvau mai?
UA ARATAI mai te parau tohu ta te melahi i faaite atu ia Daniela ia tatou, mai te IVraa o te senekele hou to tatou nei tau e tae roa ˈtu i Aramagedo. Ua faaite mai te reira e faatupu o Mikaela i te hau i nia i te fenua nei maoti te ravea hoê roa oia hoi: te haamou-roa-raa i te feia e faatupu nei i te tamaˈi. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa mai i taua orama faahiahia mau ra o te Tuatapaparaa no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, e faaite mai te melahi vetahi o te mau haamaitairaa e rave rahi ta te nunaa o te Atua e tamata “i te [tau hopea] ra”. — Daniela 10:14.
Te hoê tau faatia-faahou-raa
2. E nehenehe e parau e ‘ua ara mai’ vetahi mau taata pohe i te “hopea o te mau mahana ra” i roto i tei hea auraa?
2 Teie ta te melahi e parau ra ia Daniela: “E rave rahi to tei taoto i raro i te repo nei e ara mai; e rave i te ora mure ore te tahi pae, e te tahi pae rave ïa i te haama e te vahavaha mure ore.” (Daniela 12:2). “Te tau hopea” e parauhia ra, mai te huru ra ïa e e tau faatia-faahou-raa i reira te feia” tei taoto i raro i te repo nei” e faaarahia ˈi. Ua haamata te hoê o te mau faaararaa nei tau taime noa i muri aˈe Iesu i riro mai ai ei Arii, i te matahiti 1914 ra (Mataio 24:3). Te manaˈo ra te aposetolo Paulo i taua anotau nei ia ˈna i papai e: “O tatou o te feia e ora o te toe i te ao a roohia mai ai e te Fatu ra, e ore e na mua i te feia e taoto nei; (...) e te feia i pohe i roto i te Mesia ra, o te tia mai na ïa i nia.” (Tesalonia 1, 4:15, 16; Apokalupo 6:9-11). E tia mau iho ïa ia manaˈo e, tau taime noa i muri aˈe i te matahiti 1914, ua faatia maira Iesu i te mau melo o te “Iseraela a te Atua” tei pohe ma te tapea i to ratou haapao maitai no te oraraa varua i roto i te mau raˈi (Galatia 6:16). No ratou ra, ua ara mai ïa ratou no te “ora mure ore”.
3, 4. Ua ‘pohe’ te hoê pǔpǔ tavini haapao maitai a te Atua i te matahiti 1918 ra i roto i tei hea auraa?
3 Teie râ, eita e ore e te faahiti ra te parau a te melahi i te parau no te tahi atu faatia-faahou-raa. E maha ahuru matahiti te maororaa hou te matahiti 1914, ua faaara aˈera te hoê pǔpǔ iti kerisetiano i te ao nei e e tapao taua matahiti ra, mai ta Iesu i tohu mai, i te tau hopea o te mau Etene (Luka 21:24). Ua faatupu taua mau kerisetiano ra i te Watch Tower Tract Society i te matahiti 1884 ra, e ua nenei ratou i tei itea mai ia ratou i roto i ta ratou mau maimiraa i rave no nia i te Bibilia, i roto i te hoê vea parauhia La Tour de Garde de Sion, Messager de la présence de Christ (oia hoi te auraa Te Pare Tiairaa no Ziona, Vea e faaite i te taeraa mai te Mesia).
4 I te matahiti 1914 ra, ua faaite-papu-hia mai te parau mau e hopoihia e taua mau kerisetiano ra a tupu ai te Tamaˈi rahi Matamua e a haamata ˈi te mau “matamehai no te pohe” ra i faaitehia mai e Iesu (Mataio 24:7, 8). Ua faaohipa aˈera râ to ratou mau enemi i te pae faaroo i te huru tupuraa e itehia ra i taua tau tamaˈi ra no te hamani ino ia ratou. I te pae hopea, i te matahiti 1918 ra, fatata roa ta ratou ohipa pororaa i te mau e ua tapeahia ˈˈera te mau melo faatere o te Taiete Watch Tower ma te tia ore. I roto i te tahi mau vahi, te oaoa ra vetahi i te mea e te faatupu ra te reira i te parau tohu e faaitehia ra i roto i te buka Apokalupo e na ô ra e: “E ia oti ta raua faaiteraa i ta raua parau e tamaˈi mai ai te puaa no roto i te abuso ra ia raua, e e pau oia ia raua.” — Apokalupo 11:7.
5, 6. Ua faatupu te ohipa i roohia i nia i taua pǔpǔ kerisetiano ra i te matahiti 1919 ra i te parau tohu e parau ra no nia ‘i te feia tei taoto i raro i te repo nei e ara mai’ i roto i tei hea auraa?
5 Tera râ, ia au i te parau tohu, aita ratou i ‘pohe’ roa. “E hope aˈera na mahana e toru ra, e e mahana vaehaa hoi e tahi, ua uru maira te Varua ora no ǒ mai i te Atua ra i roto ia raua, ua tia hua maira raua i nia; roohia ihora te feia atoa i ite ia raua ra i te mǎtaˈu rahi. (...) Reva ˈtura raua i nia i te raˈi na roto i te ata; te hiˈo atura to raua mau enemi ia raua.” (Apokalupo 11:11, 12; Ezekiela 37:1-14) Ma te papu maitai mai te huru ra ïa e e faatia-faahou-raa taipe to ratou, no te mea mai te peu e ua faatiahia ratou no te oraraa varua i nia i te raˈi, eita roa ˈtu ïa to ratou mau enemi e ite i te reira. I te parau mau, ua faatia-faahou-hia mai ratou mai roto mai te hoê huru vai ohipa-ore-raa mai te pohe ra te huru, no te hoê ohipa ora e te itoito, e te reira i mua i te aro o te feia i hinaaro e haamou roa ia ratou. I te matahiti 1919 ra, ua matara maira te mau tia a te Taiete Watch Tower mai roto mai i te fare tapearaa, e inaha, ua faanahonaho-faahou-hia ˈˈera te ohipa pororaa e ua ite aˈera te ao nei i te haamataraa no te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe tei ore aˈenei i tupu oia hoi: o te Basileia te tumu parau. — Mataio 24:14.
6 No reira, ia au i te hoê hiˈoraa taipe ‘e rave rahi o tei taoto i raro i te repo nei tei ara mai’. E, mai te matahiti 1919 mai, ua faaitoito aˈera taua pǔpǔ iti taata Haapii Bibilia ra tei ara mai, i te maimi e i te haaputuputu i te toea o te mau taeae o Iesu, ia nehenehe te numera taatoa oia hoi 144 000 rahiraa ia taatihia (Mataio 24:31; Apokalupo 7:1-3). E pǔpǔ na te feia e farii i te parau, ia ratou, no te Atua na roto i te arai o te Mesia e riro mai ai ei melo no te faanahonahoraa itehia a Iehova i nia i te fenua nei. I te mea hoi e ua noaa mai ia ratou i te ǒ o te varua moˈa, ua faarirohia maira ratou ei feia parau-tia no to ratou faaroo no te mea ua tuu ratou i to ratou tiaturiraa i roto i tusia taraehara o Iesu e ua riro maira ratou ei mau tama faaamu na te Atua i te pae varua. — Roma 8:16; Galatia 2:17; 3:8.
7. E ara mai e rave rahi mau melo faatavaihia “e a muri noa ˈtu” i roto i tei hea auraa?
7 Te tiaturi papu nei te mau melo faatavaihia i te varua e tapea i to ratou haapao maitai e tae atu i te hopea o to ratou oraraa i nia i te fenua nei e e haere ratou i nia i te raˈi, i reira ratou e ite faahou atu ai ia Iesu Mesia (Korinetia 1, 15:50-53). No reira, ia ara mai ratou i te pae varua, no te rave ïa i te ora mure ore. Noa ˈtu ïa e e te ora ratou i roto i te hoê ao tamaˈi, te fanaˈo nei râ ratou i te hau i rotopu ia ratou iho i roto i te roaraa o to ratou oraraa i nia i te fenua nei (Roma 14:19). E, te mea faufaa roa ˈtu â, te fanaˈo nei ratou i te hau e te Atua ra o Iehova iho, te “hau a te Atua, o tei hau ê i te ite taata nei”. — Philipi 4:7.
Te araraa mai “no te haama”
8, 9. E nehenehe taua araraa i te pae varua ra e riro ei araraa “no te haama e te vahavaha mure ore” i roto i tei hea auraa?
8 No te aha vetahi pae ‘e ara mai ai e rave i te haama e te vahavaha mure ore’? No te mea te feia atoa e farii i te titauraa e amui atu i roto i te pǔpǔ o te Basileia, eita hoi ratou e tapea paatoa i to ratou haapao maitai. Te vai nei vetahi teie e haaparuparu nei i to ratou faaroo e o te ore hoi e tapea i to ratou mau-maite-raa (Hebera 2:1). Te taiva atoa nei hoi vetahi pae e e tia ˈtura ïa ratou ia tiavaruhia mai roto atu i te amuiraa kerisetiano (Mataio 13:41, 42). E taua feia ra mai ta Iesu e parau ra, e amuihia ˈtu ïa ratou i roto i te ‘tavini ino’ ra ta te Fatu e faautua “[rahi mau]”, a tuu atu ai i ta ˈna tufaa i roto i te feia haavare. “Tei reira te oto o te auauraa niho.” — Mataio 24:48-51; Ephesia 4:18; 5:6-8.
9 Auê ïa haerea ino mau e: te fariiraa i te haamaitairaa rahi roa ˈˈe tei ore aˈenei i pûpûhia i te mau taata tia ore e a faarue atu ai i muri iho! Teie ta te aposetolo Paulo e parau ra no nia i te feia e na reira nei: “O te feia hoi i haamaramaramahia, e ua ite i te horoa o te raˈi ra, e ua noaa te [varua moˈa], e ua tamata i te parau maitai a te Atua ra, ua hiˈo hoi i te mana o te ao a muri atu, e taiva ê atu râ, e ore roa ïa e tia ia faatupu faahou i te tatarahapa ia ratou; ua faasatauro [patitihia i nia i te pou] faahou hoi ratou i te Tamaiti a te Atua, e ua faariro faaite noa ia ˈna ei faainoraa.” (Hebera 6:4-6). No reira, ua riro atura ïa to ratou araraa mai ei “haama e te vahavaha mure ore”. Aita e tiaturiraa faahou no ratou no te ora e a muri noa ˈtu.
‘Te anaana nei ratou mai te fare maramarama ra’
10. O vai ma te “feia i haapii i te parau maitai ra”, e te ‘anaana nei ratou mai te mau fare maramarama ra’ i roto i tei hea auraa?
10 Area te feia e tapea i to ratou haapao maitai, te parau ra te parau tohu no nia ia ratou e: “E te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra; e o tei faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra, mai te mau fetia atoa ra ïa e a muri noa ˈtu.” (Daniela 12:3). Mea maramarama roa ˈtura ra ïa e te feia “i haapii i te parau maitai ra” o te mau melo haapao maitai ïa o te toea o te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia o tei “faaîhia mai (...) i te ite i to ˈna ra hinaaro i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra”. I te mea hoi e na Iehova e faaetaeta ra ia ratou, te ‘faaoromai nei ratou e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa, i te haamaitairaa i te Metua o tei faaau mai ia ratou i te hoê tufaa i te aiˈa o to feia moˈa i te ao ra’. (Kolosa 1:9, 11, 12.) Noa ˈtu â ïa e te ‘ati nei hoi te fenua nei i te pouri e te mau etene i te pouri taotao’, mai te matahiti 1919 mai ‘te anaana nei ratou mai te mau fare maramarama ra’ i rotopu i te mau taata (Isaia 60:2; Philipi 2:15; Mataio 5:14-16). ‘Hoê â to ratou anaana e to te mahana i roto i te Basileia o to ratou Metua’. — Mataio 13:43.
11. ‘Te faafariu nei te feia i rave i te parau maitai ra i te taata e rave rahi i te parau-tia ra’ i roto i tei hea auraa?
11 Nafea ratou ‘ia faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra’. (Daniela 12:3.) Na roto i ta ratou faaiteraa haapao maitai, ua haaputuputuhia te mau melo hopea o te Iseraela i te pae varua e ua faarirohia ratou ei feia parau-tia no te oraraa i roto i te mau raˈi. Taa ê atu i te reira, ua itea maira te hoê nahoa rahi “mamoe ê atu” i te haereraa mai i te maramarama ra o Iehova e anaana nei i nia i te ‘nunaa o Daniela’. (Ioane 10:16; Zekaria 8:23.) Ua tahoê maite mai hoi taua mau “mamoe ê atura” i te toea faatavaihia i roto i te ohipa pororaa i te parau “[parau apî maitai]”. (Mataio 24:14; Isaia 61:5, 6.) Te tuu atoa nei ratou i to ratou tiaturiraa i roto i te toto i maniihia e Iesu Mesia, e inaha, ua faarirohia maira ratou ei feia parau-tia no te fanaˈo roa i te auhoaraa o te Atua (Apokalupo 7:9-15; hiˈo Iakobo 2:23). Ia tapea ratou i to ratou haapao maitai e tae roa ˈtu i te hopea, e vai noa ïa to ratou iˈoa “i roto i te buka ra”. No reira, e nehenehe ratou e tiaturi e vai ora ˈtu i te tau ahoaho ino roa ˈˈe tei ore aˈenei i tairi i te mau nunaa. — Daniela 12:1; Mataio 24:13, 21, 22.
“E anaana mai ïa [ratou] e a muri noa ˈtu”
12, 13. a) Nafea te “feia i rave i te parau maitai ra” e nehenehe ai e ‘anaana e a muri noa ˈtu’? b) Nafea ˈtu â ratou ‘ia faafariu i te taata e rave rahi i te parau-tia ra’?
12 Teie ta te melahi i parau ia Daniela: “E te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa mai te anaana o te raˈi ra (...), mai te mau fetia atoa ra ïa e a muri noa ˈtu.” (Daniela 12:3). I te mea hoi e e pohe iho â ratou, nafea ïa te mau melo faatavaihia i te varua e nehenehe ai e anaana e a muri noa ˈtu? Na roto ïa i te tamau-noa-raa i te ‘anaana’ i muri aˈe i to ratou poheraa. Ma te faaite mai ia ratou i nia i to ratou tiaraa i nia i te raˈi, te parau ra Iesu i roto i te buka Apokalupo e: “E e ore roa hoi te anatema i reira; e i reira ra te terono o te Atua e to te Arenio, e e haamori to ˈna mau tavini ia ˈna. E ite ratou i to ˈna mata, e ei nia iho to ˈna iˈoa i to ratou rae. Eita hoi e aruihia i reira, e ore hoi e morihia, e te maramarama mahana, no te mea, o te Fatu ra, o te Atua to ratou maramarama: e e hau â to ratou e a muri noa ˈtu.” — Apokalupo 22:3-5.
13 E, e faatere mai taua mau taata e faatiahia ra mai te mau fetia ra i roto i te mau raˈi, “e a muri noa ˈtu”. E hopoi mai to ratou anaana i te pae varua i te mau haamaitairaa rarahi no te huitaata nei (Apokalupo 14:13). Te parauhia ra ratou i roto i te buka Apokalupo e te “Ierusalema apî”, e teie te parauhia ra: “E aore hoi o te reira oire e mahana e te marama, ei haamaramarama i roto ra, na te anaana no ǒ i te Atua ra i haamaramarama i te reira, o te Arenio hoi to reira maramarama. E e hahaere te mau fenua o te feia i faaorahia i roto i to ˈna maramarama, e e hopoi mai te hui arii o te ao nei i to ratou hinuhinu e te maitai i roto ra.” (Apokalupo 21:2, 9, 23, 24). E faaohipa te feia e faatiahia mai i te mau haamaitairaa o te tusia taraehara i Iesu ei “faaora ïa i te mau fenua”. (Apokalupo 22:2.) Ia oti o Iesu e ta ˈna na 144 000 arii e tahuˈa i te faariro i te mau taata haapao maitai ei feia tia roa, ia hope te Faatereraa hoê tausani matahiti, e nehenehe ïa e parau e ua faafariu ratou i te “taata e rave rahi i te parau-tia”. I muri aˈe i te tamataraa hopea, e riro atu ai te huitaata nei i faahoˈi-faahou-hia i nia i to ˈna huru matamua ra ei totaiete taata tia o te ora ˈtu e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua o te faarirohia ei paradaiso (Apokalupo 20:7-10; Salamo 37:29). Na reira atoa ïa te mau huru itehia o te hanahana no te raˈi mai o te ‘nunaa o Daniela’ e itea ˈi “e a muri noa ˈtu”.
Te tahi atu faatia-faahou-raa
14. O vai atu â te faatupu parau tohu e faaite ra e ‘e rave rahi o te feia tei taoto i raro i te repo nei o te ara mai’?
14 E aratai tia te mau parau a te melahi ia tatou i te tau roa i reira o Mikaela ‘e tia mai ai’ e i reira hoi te hoê “tau ahoaho” mai tei ore i iteahia aˈenei e tupu ai: e aratai tia hoi te reira ia tatou i roto i te amuiraa apî o te mau mea nei. Taa ê atu i te reira, te mau taata e ora ˈtu i taua “tau ahoaho” ra e ere o ratou anaˈe te mau taata o te fanaˈo i te mau haamaitairaa ta te feia e anaana ra “mai te mau fetia ra” i faaite. Ia ˈna i parahi mai i te fenua nei, teie ta te taata ra o Iesu i parau: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.” (Ioane 5:28, 29). Te faaite mai nei teie mau parau i te parau no te hoê tia-faahou-raa te feia pohe i roto i to ˈna auraa mau.No reira, eita e ore taua faatia-faahou-raa ra i te mau taata i te faatupu, i nia i te hoê hiˈoraa rahi atu â, i teie mau parau a te melahi e na ô ra e: “E rave rahi to tei taoto i raro i te repo nei e ara mai.” — Daniela 12:2.
15. Eaha te tia i te feia e faatiahia mai ia rave i taua tau ra ia riro to ratou araraa mai ei araraa “e a muri noa ˈtu”?
15 Tei roto atoa o Daniela iho i te feia e ite atu i taua araraa ra. Oia mau, teie hoi ta te melahi i parau atu ia ˈna: “E haere râ oe e tae noa ˈtu i te hopea: e faaearaa hoi to oe, e mau hoi oe i to oe kelero ia tae i te hopea o te mau mahana ra.” (Daniela 12:13). Te feia mai ia Daniela e faatiahia mai i taua tau ra, e o te farii maitai i te taviniraa ta Iesu e to ˈna mau taeae e rave mai te raˈi mai, e tuu-roa-hia ïa ratou i nia i te huru taata tia roa; ia upootia ˈtu ratou i te tamataraa hopea, e vai tamau noa ïa to ratou iˈoa i roto i te buka ora (Apokalupo 20:5). E ara atoa mai ratou no te ora “e a muri noa ˈtu”.
16. I roto i te amuiraa apî o te mau mea nei, to vai araraa te riro e araraa “vahavaha mure ore”?
16 Teie râ, eita te taatoaraa e farii i te taviniraa a Iesu. E tamata paha vetahi pae i te faaô faahou mai i te mau peu tei faaere i te taata i te hau e hia maororaa. Te faaara mai nei râ te Bibilia i teie mau huru taata, i te na ôraa mai e: “Area tei mǎtaˈu noa ra, e te faaroo ore ra, e te feia faufau ra, e te taparahi taata ra, e te faaturi ra, e te tahutahu ra, e te haamori idolo ra, e te feia haavare e hope roa ˈˈe, e tufaa ta ratou tei te roto auahi e te gopheri e ama ra: oia te piti o te pohe ra.” (Apokalupo 21:8). Te “piti o te pohe” ra o te haavaraa ïa no ǒ mai ia Iehova iho ra e aita hoi e tia-faahou-raa. O te pohe mure ore hoi te reira. E ite atu te feia e faatiahia mai o te ore e farii i te mau faanahoraa i ravehia ei ora no ratou i te piti o te pohe; no reira, ia ara mai ratou no te rave ïa “i te haama e te vahavaha mure ore”. — Daniela 12:2.
“E tupu te ite i te rahiraa”
17. Nafea tatou e ite ai e te parau tohu no nia i te arii apatoerau e te arii apatoa ua papai-taa-hia ïa no to tatou nei tau?
17 I muri iho e horoa mai te melahi i te tahi aˈoraa ia Daniela: “O oe na râ, e Daniela, e opani i teie nei mau parau, e tapiri atu i te buka e tae noa ˈtu i te tau hopea ra: e rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa.” (Daniela 12:4). E tia mau â tatou ia haapao maitai i taua mau parau nei. Noa ˈtu â ïa e ua haamata te parau tohu a te melahi no nia i na arii toopiti i te tupu a 2 300 matahiti i teie nei, ua papu-maitai-hia to ˈna auraa i “te tau hopea”, mai te matahiti 1919 maira iho â râ. I taua tau ra, ‘e rave rahi tei horo i nia e i raro’ i roto i te Bibilia, e e nehenehe e parau e, ua tupu maira te ite mau i te rahiraa. Te ora nei tatou i teie nei te tau i reira Iehova e horoa mai ai i te ite na te feia maramarama ra.
18. a) Eaha te mau tuhaa faufaa roa o taua parau tohu ra teie e tupu nei aore ra o te fatata roa i te tupu? b) Eaha te huru aifaito ta te reira e tauturu ia tatou ia rave?
18 I te mea hoi e e rave rahi mau tuhaa o taua parau tohu ra tei tupu i roto i te roaraa o te mau senekele, e rahi atu iho â ïa to tatou faaroo i roto i te tupuraa te tahi atu mau tuhaa (Iosua 23:14). Mai ta te melahi i tohu mai, ua riro te ao nei i teie mahana ei teataraa no te hoê tamaˈi uˈana i rotopu i te arii no apatoerau e te arii no apatoa. E te faaite mairâ te parau tohu i parau no te hoê tau o te rahi atu â i te atâataraa. E tauturu mai te reira ia tatou ia tapea tatou i to tatou aifaitoraa e ia ore tatou ia vaiiho i te mau parau a tera aore ra tera arii ia ohipa mai i nia ia tatou. E tia ia tatou i teie nei ia faaetaeta i to tatou tiaturiraa ia Iehova. Eiaha ia moehia ia tatou e e “tia mai te [tamaiti hui arii] rahi ra o Mikaela” no te paruru i te nunaa o te Atua. Te ravea hoê roa e ora ˈi tatou, ia auraro ïa tatou i te Basileia o te Atua e o Iesu Mesia. — Ohipa 4:12; Philipi 2:9-11.
19. Eaha te faufaaraa o te mau parau ta te melahi i faaite atu ia Daniela no tatou tataitahi?
19 No reira, ia mau maite na outou i te “feia e haapii i te parau maitai ra”, o ‘te anaana mai te anaana o te raˈi ra’. Ia ohipa noa na outou no te Basileia o te Atua (Korinetia 1, 15:58; Roma 15:5, 6). A faarahi i to outou here no te Parau mau no ǒ mai i te Atua ra e a here hohonu i te hau e itehia ra i teie nei i roto i ta ˈna faanahonahoraa (Salamo 119:165; Ephesia 4:1-3; Philipi 2:1-5). No reira, “ia tia mai” o Mikaela no te haamou roa i te mau enemi o Iehova, ia itehia ïa outou i rotopu i te feia e ora mai, i pihai iho i te mau tavini atoa o te Atua, e itehia te iˈoa “i roto i te buka ra”!
E nehenehe anei ta outou e pahono mai?
◻ No te aha e nehenehe ai e parau e ‘e rave rahi tei taoto i raro i te repo’ tei ara ê na?
◻ Nafea taua ‘araraa’ ra i nehenehe ai e riro ei araraa “no te haama”?
◻ Te anaana nei te “feia i haapii i te parau maitai ra” mai te mau fare maramarama ra e te faafariu nei i te mau taata e rave rahi i te parau-tia ra i roto i tei hea auraa?
◻ E ite atu â ratou i tei hea ˈtu â tupuraa o te mau parau no nia i te ‘araraa o te feia e taoto nei i raro i te repo’?
◻ Nafea te Daniela 12:4 ia tupu?
[Hohoˈa i te api 16]
Mai te matahiti 1919 maira, te faaite nei te feia i haapii i te parau maitai ra i te parau mau o te faaora.
[Faaiteraa i te tumu]
Photo NASA