VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/6 api 4-7
  • Te faatura nei te mau kerisetiano mau i te mau ruhiruhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faatura nei te mau kerisetiano mau i te mau ruhiruhia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘E tia ratou i nia’ i mua i te aro o te feia paari
  • “Ia rahi atu â” to tatou faatura ia ratou
  • Te haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini ruhiruhia ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • E tauturu te utuafare kerisetiano i te feia ruhiruhia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te hinuhinu o te upoo hinahina
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te haapaoraa i te feia ruhiruhia, e hopoia Kerisetiano
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/6 api 4-7

Te faatura nei te mau kerisetiano mau i te mau ruhiruhia

“TEI te hopearaa te feia paari o to ratou oraraa, no nia i te faahotu i te pae faanavairaa faufaa, tei riro ei niu no to tatou ite i te haava i te mau taata e e horoa ˈtu ai i te tahi tiaraa no ratou, e faatura ˈtu ai e e haamauruuru atu ai ia ratou, ta te hoê ïa vahine maimi o Suzanne Steinmetz i papai.” No reira, e ere to te totaiete taata apî nei i te manaˈo maitai no nia i te feia paari. Eita ˈtura ïa e maerehia e no te aha râ ratou e faarue-noa-hia ˈi aore ra e hamani-ino-hia ˈi.

Teie râ, eaha mau na te manaˈo o te Bibilia no nia i te feia paari? Te farii mau nei hoi te Parau a te Atua e e ere roa ˈtu i te mea ohie i te tau o te ruauraa. Mai teie te huru to te papai salamo pureraa: “Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.” (Salamo 71:9). I te tau o to ˈna ruhiruhiaraa, ua puai atu â to ˈna hinaaro e ia turu mai Iehova ia ˈna. E manaˈo maitai to te Bibilia, no te mea te faaite maira oia e e tia ia tatou ia tâuˈa ˈtu i te mau hinaaro o te feia paari.

Parau mau, ua mairi o Solomona te ruhiruhiaraa ei “mau mahana ino”, “aita roa e maitairaa”. (Koheleta 12:1-3.) I roto râ i te Bibilia, e tuati te mau parau ra “maoro (...) [te] pue mahana e (...) [te] mau matahiti” i te mau haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra (Maseli 3:1, 2). Ua faahohoˈahia taua parau mau ra i te hoê parau tǎpǔ ta Iehova i tǎpǔ atu ia Aberahama: “[Area oe ra], (...) ia ruhiruhia oe e tanuhia ˈi.” (Genese 15:15). Ma te papu maitai, aita te Atua i faautua i te taata haapao maitai ra ia Aberahama ia ite oia i te mau “mahana ino” ra e ia ore oia e ite i “te maitairaa”. E mau matahiti hau e te oaoa ta Aberahama i ora i roto i te mau matahiti hopea o to ˈna oraraa, inaha, ia fariu tia oia i muri, ua oaoa roa ïa oia i te taviniraa ia Iehova i roto i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua nehenehe atoa hoi oia e fariu i to ˈna mata i nia i te hoê “oire niu mau ra”, te Basileia o te Atua (Hebera 11:10). No reira ua pohe aˈera oia ma te “rahi roa to ˈna matahiti”. — Genese 25:8.

No reira, no te aha o Solomona i faariro ai i te ruhiruhiaraa ei mau “mahana ino ra”? Te faahiti ra oia i te parau no te ino-roa-raa te tino o te iteahia ia tae i taua taime ra. Te taata râ tei ‘ore i haamanaˈo i tei hamani ia ˈna i to ˈna apîraa ra’, e riro ïa te tau o to ˈna ruhiruhiaraa ei tau aita roa ˈtu e maitairaa (Koheleta 12:1). I te mea hoi e ua haamaua oia i to ˈna taime, ‘eita roa ˈtu ïa o ˈna e ite i te maitairaa’ i roto i to ˈna mau matahiti hopea. Ua faatupu atoa paha to ˈna huru oraraa paieti ore i te tahi mau fifi i te pae tino o te faarahi atu â i te mau fifi o te ruhiruhiaraa (hiˈo Maseli 5:3-11). No reira, ia hiˈo oia i mua ia ˈna, o te pohe ïa. E ite atoa te hoê tavini tei tavini i te Atua i to ˈna oraraa taatoa i te mau “mahana ino ra” ia paruparu to ˈna tino. E nehenehe râ o ˈna e oaoa mai ia Aberahama mai te peu ua faaohipa maitai o ˈna i to ˈna oraraa e mai te peu ua faaohipa o ˈna i to ˈna puai e toe ra i roto i te taviniraa a te Atua. “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra”, ta te Bibilia ïa e haapapu maira. — Maseli 16:31.

Inaha, e mau maitai atoa hoi te itehia i te tau o te ruhiruhiaraa. Te parau ra o Solomona e “te tamarii rii ra hoi e te apîraa, e mea mau ore ïa”. Mai te peu e tino oraora maitai to te feia apî, te rahiraa o te taime ua erehia ïa ratou i te aravihi e te feruriraa maitai. Area te ruhiruhiaraa ra, o te aravihi o te hoê oraraa taatoa ïa ta ˈna e horoa mai. ‘E faataa ê atu hoi [te feia paari] i te mea e viivii ai to ratou tino’, eiaha mai te mau taurearea e horo noa aita e feruriraa (Koheleta 11:10; Timoteo 2, 2:22). Ua tano mau â o Solomona ia ˈna i parau e: “O te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari.” — Maseli 20:29.

No reira, te faatura nei te Bibilia i te feia paari. Nafea te reira ia ohipa i nia i te mau auraa o te mau kerisetiano e te feia paari?

‘E tia ratou i nia’ i mua i te aro o te feia paari

Ua hinaaro te Atua e ia riro te faatura i te feia paari ei ture i Iseraela. Teie hoi ta te ture e parau ra: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito.” (Levitiko 19:32). I muri aˈe, ua pee maite te mau ati Iuda i taua ture ra. Teie ta Samuel Burder i papai i roto i ta ˈna buka Te mau peu i te hitia o te râ ma (beretane): “Te parau ra te mau papai buka ati iuda e e ture hoi ia tia i nia i mua ia ratou [te mau ruhiruhia] mai te peu e tei hoê atearaa e maha kubiti ratou, e ia parahi i raro ia mahere ratou, ia ite-mau-hia e ua tia ratou no te faaite i to ratou faatura. Eita taua huru faatura ra e faaite-noa-hia i te feia tiaraa teitei. Te parau ra te Talmud e “e faatura atoa ˈtu i te ruhiruhia tei erehia i te ite”. Te haapapu ra te hoê orometua ati iuda (rabi) e taua huru faatura nei no te feia paari aita i noaa i te ite aore ra aita i ite i te taio. Te parau faahou ra oia e “i te mea hoi e ua tapae oia i te hoê matahiti rahi, ua riro ïa ei tapao e e tia oia ia faaturahia.” — The Jewish Encyclopedia.

I teie mahana, aita te mau kerisetiano to raro aˈe faahou i te ture a Mose (Roma 7:6). E tia râ ia ratou ia faatura ˈtu i te feia paari. E e itehia te reira i roto i te mau faaueraa ta te aposetolo o Paulo i horoa ˈtu i te tiaau kerisetiano ra ia Timoteo: “Eiaha e avau atu i te taata paari; e aˈo atu râ mai te mea e e metua, (...) e te mau vahine paari ra mai te metua vahine.” (Timoteo 1, 5:1, 2). E mana to te taurearea ra o Timoteo, o ta Paulo ïa i haapapu atu ia ˈna, no te horoa ˈtu i te mau faaueraa (Timoteo 1, 1:3). Ia hape râ te hoê taata paari aˈe ia ˈna e, te hoê iho â râ tiaau kerisetiano, i te pae no te haavaraa aore ra faahiti oia i te hoê parau tano ore, eita e tia ia Timoteo ia ‘avau [faaino] atu’, mai te hoê taata i raro roa ia ˈna. E tia râ ia ˈna ‘ia aˈo atu mai te hoê metua’, ma te faatura. E tia atoa ia Timoteo ia na reira i nia i te mau vahine paari o te amuiraa. Oia, e tia ia ˈna, ‘ia tia i nia i mua i te upoo teatea’.

Ua riro atura ïa te kerisetianoraa ei haapaoraa o te faatura i te feia paari. Teie râ hoi, e rave rahi feia paari teie hamani-ino-hia nei, inaha, no roto mai hoi ratou i te mau nunaa e parau ra e e mau nunaa kerisetiano. Te vai noa nei râ te feia faaroo teie e faaohipa faahou nei i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Ei hiˈoraa, te oaoa nei te mau Ite no Iehova i te taio i rotopu ia ratou e rave rahi tausani taata paari. Oia mau, aita ratou e faariro ra i taua mau taata ra ei hopoia teimaha na ratou. Oia hoi, noa ˈtu â ïa e te tapeapea to ratou tino maˈimaˈi ia ratou ia ohipa hau atu â mai te matamua ra, e rave rahi tei faatupu i te hoê taviniraa kerisetiano maoro e te aueue ore, e te faaitoito nei hoi te reira i te mau Ite apî aˈe, ia pee atu i to ratou faaroo. — Hiˈo Hebera 13:7.

Teie râ, aita hoi e tiaihia ra e ia faaea ohipa ore noa te feia paari i roto i te amuiraa. Te faaitoito nei te Bibilia ia ratou ia riro ei hiˈoraa e ia “ito ïa, e te tura, e te haapao maitai, ei faaroo mau te faaroo”, “ia au ta ratou haapaoraa i te feia moˈa ra” e ia fanaˈo roa vetahi i to ratou paari e to ratou aravihi aore ra ite (Tito 2:2, 3). Ua tohu mai o Ioela e i rotopu i te feia e apiti atu i roto i te pororaa i te poroi a te Bibilia, e itehia te mau “ruhiruhia”. (Ioela 2:28.) Eita e ore e ua ite outou iho e te oaoa nei â e rave rahi mau Ite paari aˈe i te horoa i to ratou taime i roto i te ohipa pororaa i tera fare e tera fare.

“Ia rahi atu â” to tatou faatura ia ratou

Te faaitoito nei te mau Ite no Iehova i te faatura ˈtu i te feia paari na roto e rave rahi mau ravea. I roto i te mau tairururaa faaroo ta ratou e faatupu nei i te mau matahiti atoa, e pinepine ratou i te tapao mai i te parahiraa no ratou. E haapao maitai atoa ˈtu ratou iho i taua mau taata tataitahi ra. I te fenua Tapone, e vaiiho te hoê Ite i to ˈna parahiraa i roto i te pereoo o te fetii ia nehenehe te hoê vahine kerisetiano e 87 matahiti ia haere atu i te mau putuputuraa a te amuiraa. Area o ˈna ra, e haere ïa oia i te mau putuputuraa na nia i te pereoo taataahi. I te fenua Beresilia, te ora ra te hoê taata poro ma te taime taatoa i reira, e 92 matahiti hoi to ˈna. Te faatia ra te feia i matau ia ˈna e te “faatura ra te mau Ite o te vahi o ta ˈna e faaea ra, ia ˈna e te aparau nei hoi ia ˈna (...); ua riro oia ei melo faufaa roa na te amuiraa”.

E ere ïa te auraa e eita e nehenehe e faatura rahi atu â i te feia paari. Teie hoi ta Paulo i papai atu i te mau kerisetiano no Tesalonia: “I te parau i te aroha taeae nei, (...) te na reira mau ra hoi outou i te mau taeae atoa i Makedonia atoa ra; te aˈo atu nei râ matou ia outou, e te mau taeae, ia rahi atu â to outou aroha.” (Tesalonia 1, 4:9, 10). I te tahi taime, e hinaaro mau â tatou e faaroo i te mau aˈoraa mai te reira te huru e faaite mai e nafea tatou i nia i te feia paari. Ei hiˈoraa, ua inoino roa te hoê kerisetiano e 85 matahiti to ˈna, i te oreraa e noaa mai ia ˈna te hoê buka aore ra vea bibilia apî. Eaha mau na ïa te tumu? I te mea hoi e e tariˈa turi rii to ˈna, aita o ˈna i faaroo i te hoê parau faaite e titau ra i te mau melo atoa o te amuiraa ia faatae i ta ratou aniraa no nia i te buka ta ˈna e hinaaro ra, aita hoê noa ˈˈe taata i manaˈo e ani atu te tahi na ˈna. Parau mau, ua faatitiaifaro-oioi-hia taua fifi ra. E riro râ hoi teie ohipa i tupu ei haapapuraa mai e mea faufaa mau ia ite papu iho â tatou i te mau hinaaro o te feia paari.

I to tatou nei tau, e nehenehe atoa te mau tavini a te Atua e “rahi atu â” i te na reira i roto e rave rahi huru tupuraa. E riro te mau putuputuraa kerisetiano ei ravea no te “faaaraara” i te feia paari “ia rahi te aroha o te rave i te mau ohipa maitatai ra”. (Hebera 10:24, 25.) I te mea hoi te amuimui nei te feia apî e te feia paari i roto i te mau Piha o te Basileia a te mau Ite no Iehova, peneiaˈe paha te vai râ te tahi ravea no te faarahi atu â i te mau tutavaraa i roto i taua tuhaa ra. Ei hiˈoraa, te faaitoito nei te mau metua i ta ratou mau tamarii ia haafatata ˈtu ma te faatura i te feia paari roa ˈˈe o te amuiraa no te aparau atu ia ratou.

I te tahi aˈe pae, aita e faufaa te tahi mau huru tupuraa taa ê no te faatura i te feia paari. Ia au i te faaueraa tumu i faaitehia mai e Iesu i roto i te Luka 14:12-14, e nehenehe ta tatou e titau rahi atu â i ta tatou mau matahiapo ia titau tatou ia ratou ia haere mai i te fare. Noa ˈtu â ïa e eita ratou e tae mai, e oaoa roa ratou ia haamanaˈo tatou ia ratou. Taa ê atu i te reira, e te titauhia nei te mau kerisetiano ia ‘titau â i te hamani maitai i te taata’. (Roma 12:13.) I roto i taua mau taime ra, aita e faufaa i te faatupu i te mau tamaaraa taa ê. Teie te manaˈo o te hoê Ite helemani: “A titau i te feia paari ia haere noa mai e inu maa auˈa tî e a ani atu ia ratou ia faatiatia mai i te ohipa ta ratou i ite i roto i to ratou oraraa.”

Teie ta te aposetolo Paulo i parau: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi, [a horoa i te hiˈoraa].” (Roma 12:10). I roto i te mau Ite no Iehova, te horoa taa ê nei te mau matahiapo i nominohia i roto i te amuiraa, i te hiˈoraa no nia i te faaturaraa i te mau Ite ruhiruhia. E nehenehe hoi ratou e horoa ˈtu na ratou te tahi mau ohipa ta ratou e nehenehe e rave, mai te faaineineraa i te feia i ô apî mai i roto i te parau mau, i te pae no te pororaa aore ra te horoaraa ˈtu i ta ratou tauturu i te pae no te atuaturaa i te mau vahi i reira te mau putuputuraa kerisetiano e tupu ai. Te faatura nei te mau matahiapo apî i roto i te amuiraa i te mau matahiapo paari aˈe ma te ani haehaa atu ia ratou i te tahi tauturu e ma te heheu mai i roto i to ratou mau manaˈo feruri-hohonu-hia (Maseli 20:5). Ia putuputu taua mau matahiapo ra, e pee ratou i te hiˈoraa o te Bibilia no nia i te taata apî ra o Elihu: e faatura hoi ratou i te mau taata paari aˈe e aravihi aˈe ma te vaiiho atu na ratou i te taime ia faaite na mua mai ratou i to ratou manaˈo. — Ioba 32:4.

Parau mau, e ohie roa tatou i te fiu i te feia paari, no te mea e ere paha ratou i te mea ieie aˈe aore ra vitiviti aˈe i te pae no te feruriraa i te feia apî. Te faataa ra te taote ra o Robert Butler ma te tano maitai i te tahi mau fifi e itehia i te tau o te ruhiruhiaraa: “E erehia te hoê taata i te puai i te pae tino, i te rave tamau, o te nehenehe hoi e riro ei fifi ino mau. E nehenehe atoa e erehia i te tahi taime i te tahi mau huru faufaa roa mai te tariˈa faaroo aore ra e fifihia i te pae no te mata.” Ma te papu maitai i te reira, eita anei e tia i te feia apî aˈe ia ani eaha ta te feia paari aˈe ia ratou e hinaaro ra e ia hamani maitai atu ia ratou? — Petero 1, 3:8.

No reira, e hopoia na te mau kerisetiano o to tatou nei tau ia faaite i te hoê here mau, te anaanatae e te faatura i te feia paari aˈe ia ratou, e te na reira mau nei te mau Ite no Iehova ma te faahiahia mau. Eaha râ te ohipa e tupu ia maˈihia te mau kerisetiano paari aˈe aore ra te mau metua Ite no Iehova aore ra ia farerei ratou i te tahi mau fifi i te pae no te moni? Te ia vai ra te hopoia no te haapao ia ratou? E tamata te mau tumu parau i mua nei i te horoa ˈtu i te pahonoraa a te Bibilia no nia i taua mau uiraa nei.

[Hohoˈa i te api 7]

I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, e rave rahi mau ohipa faufaa mau ta te feia paari e faatupu nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono