Mea pouri anei te tau a muri aˈe no te feia ruhiruhia?
“I VAI apî na hoi au, ta te arii ra o Davida ïa i parau, e teie nei ua ruhiruhia.” (Salamo 37:25). I te mau tau bibilia, mea iti roa te feia ruhiruhia (respecté ou compté). Mai te peu e tamau-noa-hiâ mai teie e itehia nei, e riro ratou i te ore roa ˈtu e iti mai e e te ore roa ˈtu e faaturahia aore ra e taiohia.
I te mau Etats-Unis noa, te taiohia ra e 26 milioni rahiraa taata tei hau atu i te 65 matahiti. I te matahiti 2040, e nehenehe taua numera nei e tataitoru! Ia au i te Asiaweek, “te manaˈo nei vetahi mau nunaa no Asia ma e e tataipiti te numera o to ratou mau ruhiruhia i roto i te ahuru matahiti e haere mai nei”. Teie râ, aita roa ˈtu te tiaturiraa ia ite atu i te numera o te mau ruhiruhia ia hau atu i te numera o te feia apî, e horoa maira i te hoê mea maitai no to tatou mau matahiapo. Mea rahi o ratou aita ïa e moni aore ra e oraraa. Te tahi pae, tei faaruehia ˈtu i roto i te mau fare maˈi aore ra mau fare ruau, teie e pohe mǎrû noa nei inaha o ratou anaˈe, aita hoi e taata e haere mai nei e hiˈo ia ratou e aita roa ˈtu e tâuˈahia ra. I roto atoa i te mau fenua tei matauhia i te faahanahana i te mau metua, te itehia ra te tahi mau ruau i faaruehia e tei rave-ino-hia.
Ua papai o M. G. Ssenkoloto na te vea ra Santé du Monde e: “Mai tei matauhia, i roto i te rahiraa o te mau fenua no Afirita, e oia hoi i roto i te rahiraa o te mau fenua veve, e haapao na te utuafare taitahi i ta ˈna mau vahine ruhiruhia. E haapaohia te hoê vahine aita ta ˈna e tamarii na te feia tapiri mai aore na te huiraatira atoa o te oire iti.” Teie atoa ta ˈna e parau: “Te taui nei te mau peu tahito. Te mau puai i te pae faanavairaa faufaa taa ê, te oreraa te mau faufaa e faaohipa-maitai-hia, te hororaa ia noaa mai te mau taoˈa materia, te aroraa ia haere roa te taata tataitahi i mua e te tiaraa totiare: te na nia nei taua mau mea atoa nei i te mau faufaa maitai i matauhia i tahito ra ta te mau ruhiruhia e tiaturi na.”
No reira, ua tano maitai te mau parau a Agura, te hoê o te mau taata papai i te Bibilia, ia hiˈohia i nia i te hoê hiˈoraa rahi roa ˈtu â: “Te vai ra te ui e tuhi i to ratou metua tane, e ore hoi e haamaitai i to ratou metua vahine.” (Maseli 30:11). Oia mau, aita te mau ruhiruhia e faatura-faahou-hia nei mai mutaa ihora. E rave rahi teie e faariro nei ia ratou ei mau hopoia teimaha totiare maoti hoi i te faariro ia ratou ei mau puai. No te rahiraa, mea pouri mau â te mau tiaturiraa.
Eaha mau na râ te manaˈo o te mau kerisetiano mau i to ratou mau matahiapo? Te tapea ra anei ratou i te mau “faufaa tahito maitai mau” e tuati maite i te mau ruhiruhia?