VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/4 api 26-31
  • A faarahi i to outou hau maoti te hoê ite papu maitai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A faarahi i to outou hau maoti te hoê ite papu maitai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te hoê ite mau no nia i te Atua”
  • Te hoê ite papu no nia i te Mesia
  • Mea faufaa mau â ia riri mau tatou i te ino
  • Nafea ia faaruru atu i te mau ati o te faaino i te hau
  • E horoa mai te ite papu na roto i te maimiraa tatou i te hau
  • Tatou atoa te faateitei i to Iehova iˈoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te ite mau: no te aha e mea hinaarohia e tatou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • A tuu noa i ta outou hopoia i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ei haerea paari to tatou—e mǎtaˈu anaˈe i te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/4 api 26-31

A faarahi i to outou hau maoti te hoê ite papu maitai

“Ia faarahihia mai te maitai e te hau ia outou i te ite i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra.” — PETERO 2, 1:2.

1, 2. a) No te aha e nehenehe ai e faaau te mau auraa hau e taai ra ia tatou i te Atua, i te mau auraa e vai ra i roto i te faaipoiporaa? b) Nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo hau atu â i te hau e te Atua?

E AU te mau auraa hau e taaihia e o Iehova i te taime bapetizoraa, i roto i te tahi mau tuhaa, i te mau auraa e vai ra i roto i te faaipoiporaa. Oia mau, noa ˈtu e mea nehenehe mau â te hoê oroa faaipoiporaa, ua riro noa ïa oia ei haamataraa no te hoê taairaa hoa faufaa roa. Maoti te mau tutavaraa, te taime e te aravihi e nehenehe ai taua taairaa hoa ra e riro mai ei taairaa hohonu roa, ei vahi haapûraa i te mahana ati ra. Mai te reira atoa, maoti to outou itoito e maoti te tauturu a Iehova, e nehenehe outou e faarahi i te hau e taati ra ia outou i to outou Poiete.

2 Ua faataa mai te aposetolo Petero nafea te feia “i noaa (...) ia ratou taua faaroo” ra e nehenehe ai e fanaˈo rahi atu â i te hau e te Atua. Ua papai oia e: “Ia faarahihia mai te maitai e te hau ia outou i te ite i te Atua, ei to tatou Fatu ia Iesu ra.” — Petero 2, 1:1, 2.

“Te hoê ite mau no nia i te Atua”

3. Eaha te tia ia rave ia roaa mai te hoê ite papu no nia ia Iehova e o Iesu?

3 Te parau heleni ra i hurihia na roto i te parau ra “ite mau”, oia hoi te parau ra épignôsis, te horoa maira ïa i roto i taua faatiaraa parau ra te manaˈo no nia i te hoê ite hohonu aˈe, o te matau-maitai-hia i muri iho. E nehenehe atoa te reira e haapapu mai no nia i te hoê ite e noaa mai i te taata iho e, i roto i te Luka 1:4, ua hurihia ïa na roto i te parau ra ‘ite maitai’. Ia au i te taata tuatapapa i te reo heleni ra o Nathanael Culverwel, te auraa o taua parau ra, ua noaa hoi ia ˈu te hoê “ite maitai aˈe no nia i te hoê mea ta ˈu i ite ê na; te hoê hiˈoraa papu aˈe no nia i te, te hoê taoˈa ta ˈu i manaˈo e ua atea roa”. Ia noaa ia tatou taua “ite mau ra”, e tia mau ïa ia tatou ia haapii ma te faahohonu o vai mau na o Iehova e o vai mau na o Iesu, ia ite maitai tatou i to raua huru.

4. Nafea tatou e nehenehe ai e haamaitai atu â i to tatou ite no nia i te Atua, e no te aha te reira e faarahi ai i te hau e taati ra ia tatou ia ˈna?

4 Te mau peu maitai i te pae no te haapiiraa tataitahi e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa a te nunaa o te Atua, o na ravea e piti ïa e noaa ˈi ia tatou taua ite ra. Ia na reira outou, e maramarama rahi atu â ïa outou i nia i te mau huru ohiparaa a te Atua e eaha to ˈna manaˈo. E papu maitai hoi outou i te hoê huru taa maitai aˈe to ˈna. Teie râ, te ite-maitai-raa e o vai mau na te Atua te auraa ra te peeraa ïa i to ˈna haerea, te haapapuraa mai taua hohoˈa no ˈna ra. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to ˈna parauraa ˈtu i te hoê taata e faaite papu maitai ra i te huru atua, ua na ô atura Iehova ia ˈna e: “Aita anei oia i maitai i reira i te iteraa mai ia ˈu ra?” (Ieremia 22:15, 16; Ephesia 5:1). Ia rahi noa ˈtu â outou i te pee i te huru o te Atua, te faatia ra ïa outou e rahi noa ˈtu â te hau e tahoê ra ia outou ia ˈna, e te reira no te mea te maitai roa ˈtura outou i te mea e ua faataata apî outou ia outou, “o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o [Tei] hamani ia ˈna ra”. E rahi noa ˈtu â hoi te Atua i te au mai ia outou. — Kolosa 3:10.

5. a) Nafea te ite papu i te tautururaa i te hoê vahine kerisetiano? b) I roto i tei hea mau tuhaa e nehenehe ai tatou e pee rahi i te huru o Iehova?

5 I muri aˈe i te hoê peapea i tupu, aita te hoê vahine kerisetiano o Adeline te iˈoa i nehenehe e faaore i te hara a te hoê o to ˈna hoa vahine i roto i te faaroo. Teie râ, ua tauturu te hoê haapiiraa tataitahi hohonu mau ia ˈna ia hiˈopoâ oia i to ˈna mau huru manaˈo. “Ua haamanaˈo hoi au e eaha mau na te huru Atua o Iehova, ta ˈna ïa e parau ra, e eita hoi oia e tamau i te ino. Ua manaˈo aˈera hoi au i te mau huru hape nainai atoa ta tatou e rave nei i mua i to ˈna aro i te mau mahana atoa; e inaha, aita hoi oia e tâuˈa maira i te reira. Mea haihai roa hoi te mea e faainoino ra ia ˈu i to ˈu tuahine kerisetiano ia faaauhia. No reira, i muri aˈe, i te mau taime atoa vau e ite atu ai ia ˈna, e parau noa na ïa vau i roto ia ˈu iho e: ‘Mea here hoi na Iehova ia ˈna mai ta ˈna e here mai nei ia ˈu.’ Ua tauturu te reira ia ˈu ia na nia ˈˈe i taua fifi ra.” Te ite ra anei outou i te tahi mau tuhaa e tia mau ai outou i te apee rahi atu â i te huru o Iehova? — Salamo 18:35; 103:8, 9; Luka 6:36; Ohipa 10:34, 35; Petero 1, 1:15, 16.

Te hoê ite papu no nia i te Mesia

6. Nafea to Iesu faaiteraa e ua riro te ohipa pororaa ei ohipa faufaa roa no ˈna?

6 Ia noaa ia tatou i te hoê ite papu no nia ia Iesu, ia vai mai ïa “te manaˈo o te Mesia” i roto ia tatou nei e tia ˈi e ia pee atoa hoi tatou i to ˈna taahiraa avae (Korinetia 1, 2:16). Ua poro Iesu i te parau mau ma te anaanatae (Ioane 18:37). Aita to ˈna manaˈo puai e haere e poro i haafifihia na te tahi mau manaˈo hape i te pae totiare. Te au ore noa ra te tahi atu mau ati Iuda i to Samaria, area o ˈna ra, ua haere atu oia e poro i te hoê vahine Samaria i pihai iho i te hoê apoo pape. E riro atoa hoi te hoê aparauraa e te hoê vahine i te vahi taata i te hiˈo-ino-hia maia. Teie râ, aita o Iesu i faatia i te tahi mau manaˈo hape i te pae totiare ia haafifi mai i ta ˈna pororaa. E ohipa tamahanahana hoi te ohipa a te Atua. Inaha, teie ta ˈna i parau: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” Ua faaitoito mau hoi te oaoa i itea mai e ana na roto i te farii-maitai-raa mai te mau taata mai te vahine Samaria ra ia ˈna e e rave rahi atu â mau taata o te oire, mai te maa atoa ra e faaitoito. — Ioane 4:4-42; 8:48.

7. a) Eaha ta te ite no nia ia Iesu e turai ia tatou ia rave? b) Te tiai ra anei te Atua ia poro ta ˈna mau tavini i roto i te hoê â huru faito? A faataa mai i ta outou pahonoraa.

7 Mai to Iesu atoa anei to outou manaˈo? Parau mau, no te rahiraa o tatou e ere roa ˈtu i te mea ohie ia haamata i te hoê tauaparauraa e te hoê taata ta tatou i ore i matau no nia i te hoê tumu parau bibilia, e pinepine i te ore e farii-maitai-hia mai. Teie râ, mai te peu e hinaaro tatou ia hoê â feruriraa aore ra manaˈo to tatou e to Iesu, eita roa ˈtu ïa ta tatou e nehenehe e ape i taua parau mau ra: e tia ia tatou ia horoa i te faaiteraa. Parau mau, e ere hoê â faito pororaa ta te taatoaraa. Tei te huru ïa to tatou aravihi e ta tatou mau ravea e nehenehe ai tatou e haere e poro. No reira, eiaha na tatou e manaˈo e aita roa ˈtu te Atua e mauruuru maira i ta tatou taviniraa moˈa. Eiaha, e faaitoito râ to tatou mauruuru i te Mesia ia tatou ia ohipa ia au i ta tatou e nehenehe e horoa. Ua faahanahana Iesu i te feia e tavini ma to ratou nephe atoa. — Mataio 13:18-23; 22:37.

Mea faufaa mau â ia riri mau tatou i te ino

8, 9. Eaha te tahi mau ohipa riri-roa-hia e te Atua, e nafea tatou e nehenehe ai e ite i te hoê â huru riri?

8 E tauturu mai te ite mau ia papu tatou e eaha mau na te mau mea ta Iesu e ta Iehova e riri roa (Hebera 1:9; Isaia 61:8). “Teie na parau e ono ra ta Iehova e riri nei, e te hitu hoi e mea faufau atoa ïa na ˈna: o te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.” (Maseli 6:16-19). Mea “faufau mau hoi na ˈna” taua mau huru manaˈo e taua mau huru raveraa ra. I ô nei, te parau hebera i hurihia na roto i te parau ra “faufau” no roto mai ïa i te hoê parau oia hoi te auraa “te faufau-roa-raa, te inoino-roa-raa te opu”, te ore-roa-raa e au i te, te mau mea iho â râ e faaino ra ia tatou; hae roa, riri uˈana e apeehia e te inoino”. No reira, ia hau tatou e te Atua, ia ite atoa ïa tatou i taua mau huru inoino ra e tia ˈi.

9 Ei hiˈoraa, eiaha na to outou ei “mata teitei” e eiaha atoa na ei huru teoteo. I muri aˈe i to ratou bapetizoraa, ua manaˈo vetahi pae e aita e faufaa faahou na ratou ia tauturu-tamau-hia ratou e te feia i haapii ia ratou. I te parau mau, e tia i te feia i bapetizo-apî-hia ia farii haehaa i taua tauturu ra e mau rii mǎrû noa ˈtu ai ratou i roto i te parau mau (Galatia 6:6). Eiaha atoa na ta outou ei parau faaino, o te riro hoi i te faatupu ohie mai i “te mârô i roto i te mau taeae ra”. Ia haaparare tatou i te mau parau au ore, te mau parau faaino papu ore aore ra te mau parau haavare, eita paha tatou ‘e haamanii i te toto hara ore ra’, e nehenehe râ tatou e faaino roa i to ˈna roo. E nehenehe tatou e ite i te hau e te Atua mai te peu e aita tatou e hau ra e to tatou mau taeae (Maseli 17:9; Mataio 5:23, 24). I roto i ta ˈna Parau, te parau atoa ra te Atua e “te riri nei oia i te taata i faataa ê”. (Malaki 2:14, 16.) No reira, outou iho, mai te peu ua oti outou i te faaipoipohia, te faaitoito ra anei outou ma to outou puai atoa i te haˈa e ia vai maitai noa te mau taairaa o to outou faaipoiporaa? Te herehereraa vetahi pae i to te tahi atu hoa faaipoipo, tera mau anei te mau mea faufau i mua i to outou aro? Mai ia Iehova, mea faufau mau anei na outou i te taatiraa tia ore i te pae tino (Deuteronomi 23:17, 18)? E ere roa ˈtu i te mea ohie ia riri i taua mau mea ra, inaha, e riro hoi te reira i te ohipa mai i nia i to tatou tino hara nei; taa ê atu i te reira, e mau mea fariihia hoi teie e to te ao nei.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e faatupu i te riro i te ino?

10 Ia nehenehe tatou e riri i te ino, e tia ia tatou ia ape i te mau hohoˈa, te mau hohoˈa teata aore ra te mau vea aore ra buka e faateitei ra i te ohipa tahutahu, i te mau ohipa tia ore i te pae tino aore ra te mau ohipa haavîraa (Deuteronomi 18:10-12; Salamo 11:5). I te faaitiraa mai i te ino o te hara aore ra i te faaiteraa mai te reira ma te hoata, te haafifi ra ïa taua mau ohipa faaanaanataeraa manaˈo ra i te mau tutavaraa ta outou e rave e noaa ˈi ia outou i te hoê riri paieti. Taa ê atu, e nehenehe te pure e tauturu ia outou, inaha teie hoi ta Iesu i parau: “E ara e e pure hoi, ia ore outou ia roohia e te ati; ua tia hoi te varua, e paruparu râ to te tino.” (Mataio 26:41). Teie ta te hoê kerisetiano, o te riro hoi i te haafifihia na te hoê manaˈo puai i te pae tino, i parau: “E faahepo vau ia ˈu iho ia pure. I te tahi taime, mai te huru ra ïa e eita e tia ia ˈu ia haafatata ˈtu ia Iehova, ia faaitoito râ vau, ma te tiaoro ia ˈna, e itea ïa vau i te puai e hinaarohia e au.” E taa maitai ïa outou e no te aha Iehova e ore ai e au i te ino ia feruri outou i nia i te mau mauiui ta te reira e faatupu mai. — Petero 2, 2:12, 13.

11. Eaha te nehenehe e haapeapea ia tatou i te tahi mau taime?

11 Noa ˈtu â ïa e te hau ra outou e te Atua, e riro paha ïa outou i te haafifihia e te mau fifi e te mau faahemaraa e farereihia e outou i te mau mahana atoa, e tae noa ˈtu hoi e to outou iho mau paruparu. Ia haamanaˈo na outou e ua riro atura hoi outou ei tapao na Satani, inaha, te haere nei hoi oia e tamaˈi i te feia e haapao ra i te mau faaueraa a te Atua e te feia e mau Ite no Iehova ratou (Apokalupo 12:17). Nafea hoi, i roto i taua mau huru tupuraa ra, outou e nehenehe ai e tapea maite i te hau i roto ia outou ra?

Nafea ia faaruru atu i te mau ati o te faaino i te hau

12. a) I roto i tei hea huru tupuraa i papaihia ˈi te Salamo 34? b) Mea nafea te mau Papai i te faataaraa i te mau huru o Davida i roto i taua tupuraa ra?

12 “E ati rahi to te taata parau-tia ra”, ta Davida ïa i papai i roto i te Salamo 34:19. Te faataa nei te upoo parau o taua Salamo ra e ua papai Davida i te reira a fatata ˈi oia i te pohe. A tapuni noa ˈi oia i te arii ra ia Saula, ua imi o Davida i te tauturu i te mau tavini a Akisa ra, arii no te oire no Philiseti i Gata. Ua ite te mau tavini a Akisa ia Davida e ua haamanaˈo ratou i te mau tamaˈi ta ˈna i upootia ˈtu i nia ia Iseraela, e ua haere mai hoi ratou e faatia i taua parau ra i te arii. A faaroo ai oia i ta ratou aparauraa, “ua vaiiho maite ihora Davida taua parau ra i roto i ta ˈna aau; mataˈu roa aˈera oia i te arii o Gata ra ia Akisa”. (Samuela 1, 21:10-12.) Aita anei o Davida i taparahi pohe roa i te taata tuiroo ra ia Golia e e ere anei te ˈoˈe o taua aito ra ta ˈna e amo ra i te hiti? Eita anei taua mau taata ra e faaohipa i taua ˈoˈe rarahi mau ra no te tâpû i to ˈna arapoa? Eaha ta Davida ohipa i rave? — Samuela 1, 17:4; 21:9.

13. Eaha ta Davida ohipa i rave i roto i to ˈna ati, e nafea tatou e nehenehe ai e apee i to ˈna hiˈoraa?

13 Ua taparu atura Davida ia Iehova e ua pii hua atoa hoi oia ma te tuutuu ore ia tauturu mai oia ia ˈna. “Ua pii atura taua taata i pohe nei, e ua faaroo maira Iehova; e ua faaora ˈtura ia ˈna i to ˈna atoa ra mau ati”, ta Davida ïa i papai (Salamo 34:4, 6, 15, 17). E outou iho, ua haapii anei outou i te hohora ˈtu i to outou mafatu i mua ia Iehova i te mau taime peapea mau (Ephesia 6:18; Salamo 62:8)? Noa ˈtu â ïa e ere to outou iho peapea i te mea ino roa mai to Davida te huru, eiaha râ ia moehia ia outou e e tauturu mai Iehova i te taime au mau ra (Hebera 4:16). Teie râ, ua hau atu â te ohipa i ravehia e Davida i te pure noa.

14. Mea nafea to Davida faaohiparaa i “to ˈna feruriraa”, e eaha te tauturu ta Iehova i horoa mai ia nehenehe atoa tatou e na reira?

14 “Ua faahuru ê ihora oia [Davida] i mua ia ratou, ua haapeu maamaa ihora ia ˈna iho i ropu ia ratou ra. (...) Ua parau atura Akisa i tana mau tavini, Inaha, ua maamaahia tera ra taata, eaha outou i aratai mai ai ia ˈna ia ˈu nei?” (Samuela 1, 21:13-15). Ua feruri aˈera o Davida e rave i te hoê ravea aravihi e ua nehenehe atura oia e ape atu i te pohe, e inaha, ua haamaitai maira Iehova i ta ˈna mau tutavaraa. Hoê â atoa ïa, ia ite anaˈe tatou i te tahi mau fifi, te titau maira Iehova ia faaohipa tatou i to tatou roro, eiaha hoi na ˈna e faatitiaifaro taua fifi ra no tatou. Ua horoa mai oia i ta ˈna Parau faauruahia, “ia noaa te haapaoraa i te taata maua; te ite mau, e te haapao maitai”. (Maseli 1:4; Timoteo 2, 3:16, 17.) Ua horoa atoa mai Iehova i te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa no te faaite e nafea ia faaohipa i te mau ture a te Atua (Tesalonia 1, 4:1, 2). E pinepine taua mau taata ra i te nehenehe e tauturu ia tatou ia itea mai te mau buka a te Taiete Watch Tower o te tauturu mai ia tatou ia rave i te opuaraa maitai aore ra ia faaruru atu i te hoê fifi.

15. Eaha te faaitoitoraa ta tatou e ite i roto i te Salamo 34:18?

15 Noa ˈtu e te mauiui nei tatou i roto i to tatou mafatu no to tatou nei mau huru paruparu aore ra no to tatou mau manuïa-ore-raa, ia faatupu tatou i te hoê hiˈoraa maitai, e nehenehe tatou e vai hau noa e te Atua. I roto i te Salamo 34:18, te papai nei o Davida e: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” Ahiri e ani tatou ia Iehova ia faaore i ta tatou hara e ia faaitoito tatou i te faatitiaifaro i te mau mea — ia tupu iho â râ te hoê hara ino mau —, e faaea noa ïa oia i pihai iho ia tatou e e turu mai oia ia tatou i te pae morare. — Maseli 28:13; Isaia 55:7; Korinetia 2, 7:9-11.

E horoa mai te ite papu na roto i te maimiraa tatou i te hau

16. a) Eaha te tahi atu huru e roaa ˈi ia tatou te ite papu mau no nia i te Atua? b) A faataa mai na i teie parau a Davida: “A tamata na i te ite i te maitai o Iehova.”

16 E roaa ia tatou i te ite mau no nia i te Atua ia haapue tatou i te reira, na roto atoa râ i te roaaraa mai ia tatou iho te tauturu here mau a to tatou Poiete (Salamo 41:10, 11). E nehenehe outou e faaorahia mai i te mau peapea noa ˈtu e eita to outou mau fifi e ore roa i te reira iho taime aore ra i roto i te taatoaraa; e tia paha ïa ia outou ia tamau â i te faaoromai (Korinetia 1, 10:13). Noa ˈtu e ua ora mai oia i Gata, ua tamau â Davida i te tapunipuni te tahi atu â mau matahiti te maororaa, ma te faaû atu i te tahi ati e te tahi ati. I roto i taua mau taime atoa ra, ua ite oia i te paruru e te turu a Iehova. Ua imi noa na oia e ua itehia mai ia ˈna te hau e te Atua, e ua ite aˈera oia e te feia e na reira, “e ore roa e ere i te maitai”. I te mea e ua turu mai Iehova ia ˈna i roto i to ˈna ati, ua nehenehe atura o Davida e parau e, no te mea ua ite mau â oia iho i te reira: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna ra.” — Salamo 34:8-10, 14, 15.

17. Eaha te ohipa i farereihia e te hoê utuafare o tei imi i te haapûraa i roto ia Iehova a roohia ˈi oia i te fifi?

17 Outou atoa, e ‘tamata outou e e ite outou i te maitai o Iehova’ ia imi outou i roto ia ˈna i te haapûraa ia roohia outou i te mau fifi. I muri aˈe i te hoê ati, ua erehia aˈera te hoê kerisetiano marite i ta ˈna ohipa moni maitai roa ta ˈna i rave ahuru ma maha matahiti te maororaa. I te mea e aita ta ratou e moni, ua pure ihora o ˈna e to ˈna utuafare i te Atua, ma te taotia atoa mai râ hoi i ta ratou haamauˈaraa, i te haereraa e ohi haere i roto i te mau aua na pihai noa ˈtu e ma te taiˈa no te tamaa. Maoti te tauturu a te tahi mau melo o te amuiraa, e te roaaraa mai te hoê ohipa afa mahana i te tahi mau taime, ua nehenehe taua utuafare e piti tamarii ra e faaitoito. Hoê matahiti i muri aˈe i te ati, teie ta te metua vahine i parau: “E nehenehe tatou e hape na roto i te parau e te tiaturi nei tatou ia Iehova, teie nei râ i roto i te parau mau, te tiaturi nei tatou ia tatou iho, i to tatou hoa faaipoipo, aore ra i ta tatou ohipa. Teie râ, ua haapii mau â matou i te tuu i to matou tiaturiraa i nia Ia ˈna anaˈe ra. E nehenehe te tahi mau mea e tatarahia mai, area o Iehova ra, aita roa ˈtu oia i faarue mai ia matou — noa ˈtu te hoê taime poto noa. Noa ˈtu e te vai ra ta matou te tano noa, ua maitai aˈe hoi te mau auraa o to ˈu utuafare e o Iehova.”

18. Na te aha e tauturu ia outou ia faaruru i te mau fifi ino mau?

18 Parau mau, e nehenehe te mau fifi i te pae moni e vai noa mai. E nehenehe atoa hoi outou e roohia i te hoê maˈi tamau, e faaruru i te hoê fifi i nia i te huru taata aore ra e roohia i te hoê fifi i te pae no te mau manaˈo hohonu, mai te hepohepo i te pae no te feruriraa. Mea rahi roa hoi te mau fifi. Teie râ, mai te peu e ua ite maitai outou o vai mau na te Atua, e tiaturi outou mau â ïa outou i ta ˈna tauturu (Isaia 43:10). E tauturu taua tiaturiraa aueue ore ra ia outou ia faaoromai i te mau fifi, e roaa ˈtu ai ia outou te “hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei”. — Philipi 4:7.

19. Nafea tatou e ite ai e aita roa ˈtu Iehova e haafaufaa ore ra i to tatou mau fifi?

19 Ia faaû anaˈe outou i te mau taime fifi mau, eiaha ia moehia ia outou e ua ite Iehova i to outou mau mauiui. I roto i te tahi atu salamo tei papaihia i muri aˈe i te ohipa i roohia i nia ia ˈna i Gata, ua pure Davida ia Iehova na roto i teie nei mau parau: “A tuu na oe i to ˈu nei roimata i roto i to oe ra farii: aita anei i roto atoa i ta oe ra parau?” (Salamo 56:8). Mea papu maitai e ua farii te Atua i te pure a Davida. Auê ïa te mahanahana e ia ite tatou e e farii Iehova i te mau roimata ta te mauiui e te peapea i faatupu no te tuu atu i roto i ta ˈna farii mai te tuuraa ˈtu te hoê uaina au maitai aore ra te pape inu! E haamanaˈo-noa-hia taua mau roimata ra, no te mea e papaihia i roto i te buka a te Atua. E Atua aroha mau â o Iehova e te haapao maitai!

20. Nafea tatou ia faarahi atu â i to tatou hau e te Atua?

20 No reira, to outou bapetizoraa, o te haamataraa noa ïa o to outou mau auraa hau e te Atua. Rahi noa ˈtu â outou i te maitai i te mau huru o te Atua, e o Iesu atoa, e ite papu atu ai outou i te tauturu ta Iehova e horoa mai na ta ˈna mau tavini ia roohia ratou i te mau fifi, rahi atu â ïa to outou hau e te Atua. Eita noa to outou mau auraa e te Atua e riro no outou iho, mai teie atu nei mahana, ei vahi parururaa maitai roa, e roaa atoa râ ia outou te tiaturiraa faahiahia mau no te ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i reira outou ‘e oaoa ˈi i te rahi o te hau ra’. — Salamo 37:11, 29.

[Nota i raro i te api]

a Ia au i te Talmud, i te mau tau tahito, e aˈo na te mau rabini i te feia maramarama “ia ore roa ˈtu hoi ratou ia parau atu i te hoê vahine i nia i te purumu”. Mai te peu e te mana noa râ taua peu nei i te tau o Iesu, eita ïa e ore e o te tumu mau ïa ta ˈna mau pǐpǐ e “maere noa ihora [ai], oia i paraparau atu i taua vahine ra”. — Ioane 4:27.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Mea nafea e nehenehe ai e roaa ia tatou te hoê ite mau no nia i te Atua e o Iesu?

◻ Eaha ta tatou ohipa e rave no te ohipa atoa mai te Atua e o Iesu?

◻ Nafea ia pee atu i te riri o te Atua i te ino?

◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faaea hau noa noa ˈtu te mau fifi?

[Hohoˈa i te api 28]

Aita roa Iesu i farii ia faaino mai te mau manaˈo faataa ê i te pae totiare, i ta ˈna ohipa pororaa. Te faaau atoa ra anei i to ˈna itoito rahi no te pororaa?

[Hohoˈa i te api 29]

I mua i te hoê fifi ino mau, ua taparu Davida ia Iehova... ... e ua haamaamaa oia ia ˈna no te ape atu i te pohe. Ua farii mai Iehova i ta ˈna pure.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono