‘E horo anaˈe na ma te maitai ei faatupu i te parau mau’
“E ma to mana ra, a horoa ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia; e na to rima atau e faaite ia oe i te mau mea riaria.” — SALAMO 45:4.
1, 2. a) Eaha te parau tei faaitoito i te papai salamo ia ohipa? b) No te aha e tia ˈi i taua parau ra ia faaî i to tatou mafatu?
UA HINAARO rahi roa te taata himene e te rohipehe atoa hoi e himene i ta ˈna himene. Mai te huru ra ïa e, mea fifi roa na ˈna ia tiai te taeraa mai te hoê faatereraa maitai e faaterehia mai e te hoê taata faatere parau-tia e te viivii ore. Eita ta ˈna e nehenehe e faaea muhu ore noa. Ma te ore e nehenehe e tapea faahou, ua na ô aˈera te papai salamo ra e: “Te î nei tau aau i te parau maitai; e parau na vau i tei faaauhia e au no te arii ra; e riro hoi tau arero mai te peni o te taata papai oioi i te parau ra [te taata papai aravihi ra].” (Salamo 45:1). Ua pohe taua rohipehe nei mea maoro i teie nei, te vai ora noa nei râ ta ˈna himene e faaite mai i te mau ohipa e tupu a muri aˈe. — Hiˈo Kolosa 3:16.
2 Te “parau maitai” tei haaputapû i te mafatu o te papai salamo, ua tuati ïa i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua. No te ‘maitai’ te parau no nia i te Basileia, e tia mau ai te reira ia ‘porohia e ati noa ˈˈe te fenua nei’, hou “te hopea” o taua mau nunaa ra e tae mai ai (Mataio 24:14). I teie nei mahana, ua faaî anei te tumu parau ‘maitai’ o te Basileia mesia o te Atua i to outou mafatu? E tia mau â hoi. No te aha? No te mea te auraa o te parau hebera ra raḥash, tei tatarahia na roto i te parau ra “ua î” [ua horuhoru] oia ïa “tei turai ia rave i te ohipa”, mai te hoê pihaa. Te vai atoa ra i roto i taua parau te parau ra ua oti roa. E ia haamanaˈo na tatou i te mau parau o to tatou Aratai o Iesu Mesia e na ô ra e: ‘No te î hoi o te aau i parau ai te vaha.’ (Luka 6:45). No reira, ua î atoa anei to outou mafatu mai to te papai salamo ra, i taua “parau maitai” ra? Mai te peu ua î, eita hoê noa ˈˈe mea e nehenehe e tapea ia outou ia himene i taua parau mau faufaa mau ra oia hoi: te faatere nei Iesu Mesia ei arii i roto i te Basileia o te Atua!
E rave anaˈe na tatou e ia faaroohia te parau mau
3. Eaha na ravea matamua e piti no te haaparare i te parau apî maitai o te Basileia i teie mahana?
3 Nafea taua himene arii ra e nehenehe ai e faaroo-atea-hia? Na roto ïa i te ravea o te varua moˈa, auaa maoti te arero o te papai salamo i riro ai ei “papai” i roto i te rima o Iehova (hiˈo Samuela 2, 23:2). Ua himenehia ta ˈna mau pehepehe i papaihia, ia nehenehe te taatoaraa o te mau taata haamori ia Iehova i tahito ra, ia faaroo i te reira. Tatou iho i teie mahana, na roto i ta tatou mau parau, e nehenehe ta tatou e turu i te parau mau o te Basileia o te Atua, na roto e piti huru ravea tei tuea noa te tahi i te tahi. A tahi, na roto i te mau parau ta te mau taata e nehenehe e faaroo ia poro tatou i te vahi taata; e te piti, na roto i te mau parau ta ratou e nehenehe e taio i roto i ta tatou mau buka aore ra vea. No reira, ia tufa tatou i te mau vea aore ra buka e tuatapapa ra no nia i te Bibilia, te parau faahou ra ïa tatou i tei parau-ê-na-hia e te arero o te mau taata moˈa ra i faauruahia (Timoteo 2, 3:16; Petero 2, 1:20, 21). E i teie mahana, ua neneihia te parau no nia i te Basileia i roto e hia rahiraa buka aore ra vea, i roto i te mau reo e ma te oioi, ta te papai salamo e ore roa ˈtu e nehenehe e manaˈo. Te apiti tamau ra anei outou i roto i te ohipa haaparareraa i taua parau nei, e te reira na roto i te opereraa i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!?
4. a) Nafea to Iesu Mesia riroraa mai “[maitai aˈe] i te mau tamarii a te taata nei”? b) Mea nafea te pupu faatavaihia o te taata tiai te peeraa i te ‘maitai o te vaha’ o te Mesia?
4 Ua turai te huru nehenehe o te Arii a Iehova i te papai salamo ia parau e: “E maitai rahi to oe i to te tamarii atoa a te taata nei: ua manii te maitai i nia i to vaha na; i tamau ai to te Atua haamaitai ia oe ra.” (Salamo 45:2). Ua faaite te vaha o Iesu i te parau no nia i te Basileia ma te onoono, mai te mahana oia i faatavaihia ˈi i te varua o te Atua e tae roa ˈtu i te mahana te mau mauhaa taata a Satani e haamamû i te reira maa taime iti. No te mea hoi e ua tapea Iesu i to ˈna haapao maitai aore ra aita i fati, ua haamaitai maira Iehova ia ˈna e a muri atu ma te faatia mai ia ˈna mai roto mai i te feia pohe e a faateitei atu ai ia ˈna i nia ˈˈe i te tahi atu mau mea i poietehia ra (Philipi 2:8-11). Mai to Iesu mai â faahanahanaraahia i roto i te raˈi, ma te riro mai ‘ei hohoˈa no te Atua’ iho, ua hau atu â ïa to ˈna nehenehe i te tamaiti hui arii rahi roa ˈˈe i roto i te taata e te mau melahi (Hebera 1:3, 4). I teie nei, ua riro oia ei Arii, te faaî nei Iesu te vaha o te pupu faatavaihia ra o te taata tiai ra i te mana e tae noa ˈtu te vaha o to ˈna mau hoa, ia nehenehe ratou ia himene ma te itoito i te parau apî maitai no nia i te Basileia. Teie râ, e himene atoa taua salamo nei na te taata tamaˈi.
5, 6. a) Eaha te auraa ia parauhia e e “te horo ra [te Mesia] ma te maitai, ei faatupu i te parau mau” ra? b) Nafea te pupu o te taata tiai te faaohiparaa i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!
5 Teie â ta te papai salamo ra e parau ra no nia i te Arii e faatere ra: “A tatua na i to ˈoˈe i to humaha, e tei puai ra, to oe ra hinuhinu e to oe ra mana; e ma to mana ra a horo ai ma te maitai ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia; e na to rima atau e faaite ia oe i te mau mea riaria.” (Salamo 45:3, 4). Mai te matahiti 1914 mai, te paiuma ra te Mesia, tei ineine no te aroraa, i nia i to ˈna puaahorofenua tamaˈi (Apokalupo 6:1, 2). E taipe te ˈoˈe tei tatuahia e a ˈna no te tamaˈi e tae noa ˈtu te mana e te puai ta te Atua i horoa mai ia nehenehe oia ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia i te mau nunaa enemi. Ua aro ê na te Mesia ia Satani e ta ˈna mau demoni; ua tiavaru oia ia ratou mai te raˈi mai, ma te faahepo ia ore ia atea roa i te fenua nei. — Apokalupo 12:1-13.
6 Teie râ, na mua ˈˈe te hau e haamauhia ˈi, e faatupuhia te tahi mau ohipa riaria roa ˈtu â, na te rima atau o te Arii, ia ‘horo oia ma te maitai, ei faatupu i te parau mau ra’ i Aramagedo, no te haamou i te mau enemi atoa o te Atua i nia i te fenua nei (Salamo 45:4; Apokalupo 16:14, 16; 19:17, 18). Ua horoa mai te Mesia na te pupu faatavaihia o te taata tiai te itoito e au ia nehenehe atoa oia ia faaite i teie nei faaararaa. Eaha râ te mauhaa ta te “taata tiai” e faaohipa ia faaroo-maitai-hia to ˈna reo? Te faaohipa na mua ra oia i Te Pare Tiairaa, o te faaite ra ma te faahiahia mau i te Basileia i haamauhia e Iehova. Ua faaitoitohia te pupu o te taata tiai mai te hoê nuu vivi tei faaauhia i te mau pata na te huru feruriraa tei faaitoito atoa i te Mesia ‘ia horo ma te maitai, ei faatupu i te parau mau ra’. (Apokalupo 9:7-11.) Te faaohipa ra oia i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, tei faaineinehia, “ma te maitai, ei faatupu i te parau mau ra”, i raro aˈe i te aratairaa a te “taata tiai”. — Mataio 24:45; hiˈo Apokalupo 9:16-19.
‘E horo anaˈe na no te parau mau’
7. Mai tei hea huru itoito to Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! tururaa i te parau mau bibilia?
7 Ua hau atura i te hanere matahiti i teie nei to Te Pare Tiairaa tururaa i te “maitai, ei faatupu i te parau mau ra” o te Basileia. Te faaohipa ra oia ma te aravihi i te Parau a te Atua mai te hoê ˈoˈe ta ˈna e faaohipa no te faaore i te mau ohipa hape teie e vehî nei i te mau haapiiraa hape a te mau haapaoraa (hiˈo Ephesia 6:17; Hebera 4:12). Te paruru atoa ra te vea ra A ara mai na! i te maitai o te parau mau ra. Ma te rave ei omuaraa na ˈna te mau ohipa e tupu nei i teie mahana, te faaite tahaa maira te A ara mai na! i te mau haapiiraa tumu ore a te mau aivanaa teie e faaino nei i te Bibilia, e tae noa ˈtu i te mau huru feruriraa totiare e morare atâata mau. Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia rahi atu â te faito o te taata e taio i teie mau vea ia faaroo i te parau o te Basileia o te nehenehe e faaora ia ratou?
8, 9. Nafea tatou e nehenehe ai e “faaî” i to tatou mafatu no nia i te faaiteraa i te parau e te mau vea ma te faaohipa i te faaueraa tumu i faaitehia i roto i te Ephesia 5:16 ia taio tatou i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!? A horoa mai i te tahi hiˈoraa.
8 E tia te parau e vai ra i roto i Te Pare Tiairaa e A ara mai na! ia “faaî” aore ra ia “haaputapû” i te aau o te feia atoa mea au na ratou te parau mau (Salamo 45:1). No reira, no te aha ïa e ore ai e taio i taua mau vea nei te taeraa ˈtu iho â i o outou? ‘Eita roa ˈtu vau e taio i te hoê noa ˈˈe vea aore ra buka a to teie ao, na mua ˈˈe vau e taio paatoa ˈi i ta ˈu mau vea’, o ta Lilianne ïa i parau ahuru matahiti i teie nei. E te na reira noa nei â o ˈna e tae roa mai i teie nei mahana (Mataio 6:33). Ia oti outou i te taio i te mau vea, eaha ïa ta outou e nehenehe e rave? E nehenehe ta outou e faaite atu i te tahi atu mau taata mai te mau melo o to outou utuafare aore ra o te amuiraa. E tia atoa te reira ia faaitoito ia outou ia haere atu e poro ma te itoito ma te faaohipa i te mau vea, ia nehenehe outou ia faaite atu i to outou mau taata-tupu te mau mea maitatai ta outou e taio ra. Aita e feaaraa e e hinaaro mau outou e apiti atu i te mau hebedoma atoa i roto i te pororaa ma te rave i te mau vea na roto i te faaauraa ˈtu i tera e tera uputa i to outou mau taata-tupu. E nehenehe te reira e faaauhia i te huru raveraa i faaohipahia e te aposetolo Paulo ia ˈna “i parau onoono maite atu”. — Ohipa 20:20, 21.
9 E mau mitionare o Peter e ta ˈna vahine o Petra i roto i te hoê fenua no Afirita a maha matahiti i teie nei. O Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! o te hoê o ta raua pû faaitoitoraa i te pae varua. Te parau ra o Petra e: “Te tauturu mai nei Te Pare Tiairaa ia raua ia vai ara noa i te pae varua i roto i ta mâua tuhaa fenua.” “E horoa mai te mau numera atoa o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no mâua te itoito e te puai, o ta Peter ïa e parau ra. I te mau taime atoa e tae mai ai te mau vea, mai te huru ra ïa e rata na to mâua fetii tei tae mai.” (Hiˈo Salamo 46:1). Mai te reira atoa anei to outou anaanatae i taua mau vea e te ru atoa ra anei outou i te taio mai ia Peter raua o Petra? Mai te peu e e, e riro mau ïa outou i te hinaaro e pûpû tamau atu i te mau vea na te tahi atu mau taata
10. Eaha te huru te tia ia tatou ia faaohipa no te faaite i te parau ma te aravihi e te mau vea, e eaha te mau haamaitairaa ta te reira e nehenehe e faatupu mai?
10 E tia i te mau taata poro o te Basileia ia faaohipa i te hoê feruriraa maitai no nia i te faaiteraa i te parau ta tatou e nehenehe e horoa na roto i te ravea o te mau vea. I teie nei â mahana, te farii popou nei te feia faaroo aau tae mau i te haapiiraa bibilia e vai ra i roto i taua mau vea ra (hiˈo Ohipa 10:15, 30-33). No te aha râ? No te mea e haapiiraa teie o te ore roa ˈtu e itea i roto i te tahi atu vahi. Hau atu i te maha ahuru ma pae matahiti i teie nei, i te fenua Suede, ua faatae atu te hoê rave ohipa i o Lars e hia rahiraa Pare Tiairaa. “Ua tano mau, ta ˈna ïa i parau atu i ta ˈna vahine, i muri aˈe i to ˈna taioraa i te reira. Ta Te Pare Tiaraa e parau ra o ta te Bibilia atoa ïa e parau ra.” Ua faaitoito aˈera te mau taioraa a Lars ia ˈna ia rave i te bapetizoraa, ua tupu hoi te reira i te avae no mati 1940. A hiˈo na teie â hiˈoraa, ta toopiti nau pionie no te apatoa o te mau Etats-Unis i faatae mai:
“A haere ai te tahi mau taata poro e opere i te mau vea, ua farerei aˈera i te taata haapao faufaa o te hoê Ekalesia rahi baptiste, oia hoi te hoê vahine e tuatapapa maite ra i te Bibilia. Ua oaoa roa oia i te taioraa i te tahi mau tumu parau no nia ia Aramagedo tei neneihia i roto i te mau numera o Te Pare Tiairaa o te 1 no tenuare e tae atu i te 15 no febuare 1985. E hia rahiraa hora ta ˈna i haamauˈa no te tuatapapa i taua tumu parau ra e te mea i itehia mai ia ˈna te irava o te Apokalupo 16:16. Na mua ˈˈe, ua ui atu oia i ta ˈna orometua e: ‘E nehenehe anei ta oe e faataa mai ia ˈu te parau no Aramagedo?’ Ua hiˈo noa maira oia ia ˈna e ua na ô maira e: ‘E tumu parau hohonu roa’, e ua reva ˈtura. Ua ite aˈera râ taua vahine nei e te pahono ra Te Pare Tiairaa i ta ˈna mau uiraa atoa, e tera anaˈe te vea i itea ˈi ia ˈna te mau irava o te Bibilia no nia ia Aramagedo.”
11. a) No te aha e mea maitai ia haamau tatou i te hoê tabura ohipa e te mau vea, e nafea tatou ia apiti atu i roto i taua ohipa ra? b) E nehenehe anei te opereraa i te vea e tauturu ia tatou ia haamata i te tahi mau haapiiraa bibilia? A faataa mai na e nafea. c) Nafea tatou e nehenehe ai e opere i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!? Hiˈo te tumu parau.
11 E nehenehe anei ta outou e faataa i roto i ta outou tabura ohipa hoê taime no te apiti atu i roto i te opereraa vea, ma te faariro i te reira ei peu na outou i te pae varua (hiˈo Philipi 3:16)? “Aita te feia poro e tae noa ˈtu hoi te mau pionie e horoa rahi ra i te taime no te haere e opere i te mau vea”, ta te amaa no Nigéria a te Taiete Watch Tower hoi e parau ra. Teie râ, e faaiti mai anei taua ohipa ra i te ohipa faariroraa i te mau taata ei pǐpǐ? Aita roa ˈtu ïa! E te faaite maira te mau tabura a te mau amaa no Auteralia e beresilia e ua riro te opereraa ei omuaraa no te haamata e rave rahi mau haapiiraa bibilia. “Ua haamata vau e toru haapiiraa bibilia ta ˈu i vaiiho na mua ˈtu i te mau vea”, ta te hoê tuahine no Auteralia ïa e faatia ra. Te horoa mai nei te tumu parau ra “Te taviniraa ma te tauturuhia e te vea” i te tahi mau manaˈo e faaite mai e mea nafea ia pûpû i te vea o te nehenehe e aratai tia ˈtu i te hoê haapiiraa bibilia.
Ua tamata anei outou i te apee i taua mau manaˈo ra?
12. Eaha te mau manaˈo tei riro ei faufaa roa no te hoê vahine poro?
12 Te vai ra i roto Te taviniraa o te Basileia no me 1984 te hoê tumu parau e maha api no nia i te pûpûraa i te vea. Ua tamata anei outou i te pee i te mau manaˈo i horoahia ˈtu? Mea maitai roa ia taio faahou te feia poro o te Basileia i taua tumu parau e ia faaohipa i roto i te pororaa te mau manaˈo e vai ra i roto. Ua na reira hoi te hoê tuahine, i te mau Etats-Unis. Ua oaoa roa oia i te mau faahopearaa i noaa mai. Teie ta ˈna e faatia ra:
“Ua faaohipa vau i te mau manaˈo i horoahia i roto i te Taviniraa o te Basileia no me 1984 e faaite ra e mea nafea ia pûpû atu i te mau vea, e e nehenehe ta ˈu e parau atu e e mau manaˈo faahiahia anaˈe. I te matahiti 1983, e toru ahuru ma ono anaˈe ta ˈu i vaiiho, aita roa ˈtu vau i oaoa, eiaha noa no te mea e mea paruparu roa ta ˈu tabura taviniraa, no te mea râ e aita vau i nehenehe e faaite atu i te parau ora i te mau taata e hinaaro ra. Ua faaite atu vau te reira ia Iehova i roto i te pure. Ua opua ˈˈera vau e rave i te mau tutavaraa puai no te opere i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Ua faaohipa aˈera vau i te mau faaueraa e faaitoito ra e e tia ia tatou ia haamau ei tapao na tatou te vaiihoraa te hoê rahiraa vea, e ia faaite poto noa ˈtu hoê anaˈe vea, ia apiti tamau atu i te mahana pûpûraa vea e ei feruriraa maitai hoi e tia ˈi. I teie nei, ia ore te hoê taata e farii i te pûpûraa i faataahia no te avae iho, e parau noa ˈtu ïa vau: ‘Inaha, e vaiiho noa ˈtu ïa vau i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no te tino moni ra e piti ahuru dala.’ E mau manaˈo faahiahia mau teie, no te mea i roto i na avae e maha i mairi aˈenei, ua nehenehe vau e vaiiho hoê ahuru ma maha vea i te avae.”
13. Eaha te aˈoraa e vai ra i roto i Te Pare Tiairaa no Ziona o te matahiti 1888 teie e mana noa nei â i teie mahana?
13 Teie ta te numera o te avae titema 1888 o Te Pare Tiairaa no Ziona na roto i te reo beretane e parau ra i raro aˈe i te upoo parau ra “Te aˈoraa na te feia ooti”: “No te rahiraa, mai te huru ra ïa e te fifi rahi roa ˈˈe, i te mea hoi e ua î roa to ratou mafatu i te parau apî maitai, e rahi aˈe ïa ratou i te paraparau no nia i te Opuaraa a te Atua.” Te mana noa ra anei taua aˈoraa ra? Inaha, ua anihia ˈtu i te hoê tiaau haaati farani ia faaite mai eaha ta te feia poro e nehenehe e rave no te vaiiho rahi atu i te vea i te mau taata. Teie ta ˈna pahonoraa: “A haapoto noa i te parau. A faaite atu te tumu outou i tae atu ai.”
14, 15. Nafea tatou ia faaohipa i te mau hohoˈa e vai ra i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no te faaite i te parau? A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa.
14 Ua faanehenehe rahi atu â te mau hohoˈa e maha peni i taua parau o te Basileia ra; mai te reira hoi te huru ia tae atu i te mau huru taata atoa i roto e rave rahi reo ta ta tatou mau vea e faaohipa ra. Mai to ˈna numera o te 8 no tenuare, ua neneihia te A ara mai na! mai Te Pare Tiairaa, na roto e maha peni na roto i te mau reo parare roa ˈˈe. Te faaohipa ra anei outou te mau hohoˈa e vai ra i roto i taua mau vea nei ia pûpû atu outou? Ua na reira te rahiraa e ua manuïa hoi. Mai ta Theresa, mitionare i te pae Extrême-Orient mai te matahiti 1976 mai, e teie e opere nei e piti hanere e ono ahuru vea i te avae. “Te faaohipa nei au i te mau hohoˈa no te haamatara i te tumu parau faufaa roa ˈˈe o ta ˈu faaiteraa, o ta ˈna ïa e parau ra. E pinepine vau i te faaite atu i te taata te api matamua o te vea e te horoa ˈtu i te tumu parau, e mai te huru ra ïa e e hee noa ˈtu te vea i roto i to ˈna rima.”
15 Mai te reira atoa ta Kay, mitionare i Suriname, huru raveraa. Ahuru matahiti i teie nei o ˈna e ta ˈna tane i taua fenua ra, e te manaˈo nei raua e mea faahiahia mau te mau hohoˈa i roto i te pororaa, ia poro atu iho â râ raua i te mau hindous. Te faataa ra o Kay e no te aha:
“Mea rahi roa te hohoˈa i roto i te haapaoraa hindoue. I te hoê mahana, tei te hoê fare vau e ua ani atu hoi au e: ‘E nehenehe ta oe e faaite mai i te iˈoa o to oe mau atua, to nia i ta outou mau hohoˈa?’
— O Shiva teie, ta taua vahine ra ïa i pahono mai.
— Inaha, o vai ïa te atua rahi roa ˈˈe i roto ia ratou? (Aita e pahonoraa.) E hinaaro anei oe ia taio tâua i te Ieremia 10:10-12? O vai te Atua e nehenehe e parau e o ˈna te Poiete? O Iehova anaˈe. Ua ite matou e e mea au roa na outou te mau hohoˈa. Aita anei oe e manaˈo ra e, mea nehenehe mau â teie mau hohoˈa (e faaite atu vau i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!)? E hinaaro anei oe e ite i te auraa mau o taua mau hohoˈa nei?”
No te aha ïa e ore ai e tamata i te faaô atu te mau hohoˈa i roto i ta outou aparauraa i te taime i mua nei ia pûpû atu outou i te vea?
16. Eaha te mau manaˈo i horoahia mai e te hoê taata poro no Hong Kong tei riro ei mea faufaa roa no outou?
16 A mitionare ai oia i Hong Kong, ua vaiiho o Gene e toru hanere vea i te avae ia au i te hoê faito au noa. Te faataa maira o ˈna e nafea râ ta ˈna huru raveraa:
“Na mua ˈˈe, a pure ia Iehova ia haamaitai mai oia i te taviniraa ta outou e rave e te mau vea. A piti, ei feruriraa maitai to outou, ei mata ataata e te auhoa e tia ˈi. Te toru, ia ite na outou i te faaau atu ia outou i taua taata ra, eiaha e patoi faufaa ore noa ˈtu i to ˈna manaˈo, ia imi râ outou i te hoê tumu parau e au maite ai ta orua aparauraa. Te maha, ia navai maitai ta outou vea no te avae taatoa. Mea rahi roa ta ˈu iho vea i ani, e na te reira i faaitoito rahi mai â ia ˈu. Te pae, a faataa hoê po i te hebedoma no te pûpû atu i te vea, inaha, mea rahi aˈe te taata i to ratou fare i taua taime ra, e mâha rii hoi to ratou rohirohi. Te ono, a faataa te hoê eˈa opereraa vea, noa ˈtu â ïa e ere i te mea faahiahia roa i te haamataraa.”
Nafea râ hoi ia haamata te hoê eˈa opereraa vea?
17. a) E nehenehe tatou e faaohipa te faaueraa tumu i faaitehia i roto i te Ohipa 15:36 i roto i tei hea tuhaa o ta tatou pororaa e te mau vea? b) I roto i te mau fenua e ere te fare rata i te mea papu roa, eaha te hoê o te mau ravea no te faaau atu i te mau vea?
17 “Te hoê ravea no te haamaraa i te faito o te mau vea ta tatou e opere te tapao-maitai-raa ïa i hea râ to tatou vaiihoraa ˈtu i te vea e a hoˈi tamau atu e hiˈo i te mau taata”, ta Ollie ïa e faaea ra i roto i te hoê fenua afirita i Burkina Faso, e parau ra. “Ua taio vau hoê ahuru ma pae taata i roto i ta ˈu ‘eˈa’ opereraa vea. I te mea hoi e eita o Burkina Faso e nenei i ta ˈna iho mau vea e ere te ohipa a te fare rata i te mea tamau, e pinepine i te tae mai i te mau Ite ra e maha aore ra e pae numera o ta ratou e tufa ˈtu hoê tufaraa.” Mai te reira atoa anei i roto i to outou fenua? Mai te peu e mai te reira, eaha ta outou e nehenehe e rave no te faaruru i taua fifi ra i roto i te pûpûraa vea? “E nehenehe ta outou e tatara ˈtu mai te hoê tahirihiri e rave rahi mau numera taa ê e e ani atu ai i te taata e anaanatae ra ia maiti te vea ta ˈna e hinaaro e taio, ta Ollie ïa e faaitoito mai nei. E pinepine i te itehia e e rave pauroa oia.”
‘E tamau anaˈe na i te faaî i to tatou mafatu i te hoê mea maitai’
18. Eaha te mau tuhaa o te mau tabura apî no nia i te pororaa te tia mau ia haapopouhia, e nehenehe râ ta tatou e haapao rahi atu â i te aha?
18 E te feia poro o te Basileia, maoti outou i maraa ˈi te faito o te mau tamatahitiraa i na vea e piti nei. E tia mau â outou ia haapopouhia no te haaparareraa outou ma te itoito i te parau apî maitai mai teie te huru, e oia atoa no te maraaraa te numera o te mau vea ta outou i opere. Teie râ, peneiaˈe paha e e nehenehe ta outou e haapao rahi atu â te faito o te mau vea ta outou iho e opere nei. I te mea hoi te poro-rahi-hia nei te mau tuhaa fenua, ua topa mai atura ïa te faito o te mau vea i operehia e ratou tataitahi. E no te mea e to mua roa tatou i roto i te tau hopea, e nehenehe anei ta tatou e ‘faaî â i to tatou mafatu i te parau maitai ra’ o te Basileia na roto i te faaiteraa i te parau e te mau vea? — Salamo 45:1; Petero 1, 4:7.
19. Eaha na ravea e piti no te turu i te Basileia?
19 Te horo tia nei te Mesia, i roto i te hanahana o to ˈna Basileia, i nia i te upootiaraa ma te haamaitai te iˈoa o to ˈna Metua e ma te turu i to ˈna mana hope e ati noa ˈˈe te ao nei (Apokalupo 6:2). E faaohipa anaˈe na i to tatou arero e ta tatou mau vea no te faaite i to ˈna taeraa mai. Ia faateitei na tatou i to tatou reo e te pupu faatavaihia o te taata tiai, teie e apiti atu nei i te Mesia no te turu i te parau mau no nia i te Basileia mesia i haamauhia e te Atua. Oia mau, ia opere na tatou e rave rahi mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, teie e hauti nei i te hoê tiaraa faufaa roa i te tau to tatou Arii “e horo ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau”. — Salamo 45:4
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha ïa te “mea maitai” te tia ia faaî i to tatou mafatu?
◻ Eaha ïa te noaa mai a ‘horo ai [te Mesia] ma te maitai, ei faatupu i te parau mau ra’?
◻ E nehenehe tatou e parau e te faaohipahia ra Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! “ma te maitai, ei faatupu i te parau mau ra”, i roto i tei hea auraa?
◻ Nafea tatou e nehenehe ai e faarahi atu â i te faaite i te parau e te mau vea?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
TE TAVINIRAA E TE MAU VEA
Nafea ïa?
◆ Te faaiteraa i te parau i tera fare e tera fare
◆ Te faaiteraa i te parau na roto i te mau aroâ (i roto i te mau fenua e faatiahia e te ture)
◆ Te faaiteraa i te parau i roto i te mau piha ohipa e te mau fare toa
◆ Te faaiteraa i te parau e te mau eˈa opereraa vea
◆ Te faaiteraa te parau i te po
◆ Ia patoihia mai te pûpûraa o te avae iho
◆ Na roto i te mau hoˈi-faahou-raa
◆ I roto i te mau tere aore ra ia haere e hoohoo haere
◆ Ma te paraparau atu i te mau fetii, i te mau hoa ohipa, te feia tapiri, te mau hoa haapiiraa aore ra te mau orometua haapii