“Aore hoi teie nei ao i au i taua feia ra”
“Ua pehihia ratou i te ofai, ua haavarehia (...) aore hoi teie nei ao i au i taua feia ra.” — HEBERA 11:37, 38.
1, 2. Ua tapea te mau ite no Iehova o te tau tahito i to ratou haapao maitai i roto i tei hea mau huru tupuraa, e eaha te huru faaohiparaa a ta ratou ohipa i rave, i nia i te mau tavini o te Atua o to tatou tau?
UA tapea te mau ite no Iehova o te tau tahito i to ratou haapao maitai i mua i te Atua noa ˈtu te mau fifi e rave rahi ta ratou i farerei no roto mai i te totaiete taata parau-tia ore. Ei hiˈoraa, ua pehihia te mau tavini o te Atua i te ofai e ua pohe hoi i te ˈoˈe. Ua hamani-ino-hia ratou e ua haavîhia hoi. Aita râ ratou i aueue i roto i to ratou faaroo. Mea papu maitai atura ïa e, mai ta te aposetolo Paulo i parau, “aita teie nei ao i au i taua feia ra”. — Hebera 11:37, 38.
2 Te faaitoito nei te mau ohipa faahiahia mau i ravehia e te mau taata paieti hou te diluvi ra, e tae noa ˈtu hoi ta te mau patereareha e ta Mose, i te mau ite no Iehova o te senekele e XX, ia tavini ratou i te Atua ma te faaroo. Eaha ihora ïa no te tahi atu mau taata ta te Heb mau pene 11 e 12 o te rata i to Hebera e faahiti ra? Nafea tatou e nehenehe ai e tuatapapa i te mau huru taa ê o to ratou faaroo e faufaahia ˈtu ai tatou?
Te faaroo o te mau tavana, te mau arii e te mau peropheta
3. Eaha te mau ohipa i tupu i Ieriko i te tau o Rahaba e faaite maira e e tia te faaroo ia haapapuhia na roto i te ohipa?
3 E ere te faaroo i te hoê noa tiaturiraa iti; e tia râ te reira ia haapapuhia e te ohipa (taio i te Hebera 11:30, 31). I muri aˈe i te poheraa o Mose, ua tauturu aˈera te faaroo o te mau Iseraela ia ratou ia noaa ia ratou tera e tera re i roto i te fenua ra i Kanaana, e tia râ hoi ia ratou ia rave i te tahi mau tutavaraa. Ei hiˈoraa, no te faaroo o Iosua e te tahi atu mau Iseraela “i hia ˈi te aua i Ieriko ra i raro, a rui hitu aˈera i te haaati-haere-raahia”. No te faaroo [râ] i ore i pohe atoa ˈi te faaturi ra o Rahaba a pohe ai te feia faaroo ore ra [te feia faaroo ore i Ieriko]”. No te aha hoi? No te mea “oia i farii maitai i na manu [iseraela] ra” ma te haapapu i to ˈna faaroo mau i te faatapuniraa ia raua a imi haere mai ai to Kanaana ia raua. E niu paari mau to te faaroo o Rahaba, no te mea ua haapii oia e ‘ua haamǎrôhia e Iehova no ratou [te mau Iseraela] te miti uteute’ e ua horoa maira hoi na ratou i te re i nia i te mau arii amori ra o Sihona raua o Oga. Ua rave o Rahaba i te mau tauiraa e au i roto i to ˈna oraraa e ua haamaitaihia mai oia no to ˈna faaroo ohipa; oia mau, ua faaorahia mai oia — e tae noa ˈtu to ˈna utuafare — a topa ˈi o Ieriko, e ua noaa maira ia ˈna te haamaitairaa e ô atu i roto i te huitupuna e aratai tia ˈtu ia Iesu Mesia ra. — Iosua 2:1-11; 6:20-23; Mataio 1:1, 5; Iakobo 2:24-26.
4. Eaha ta te mau ohipa i farereihia e Gideona e o Baraka e faaite maira no nia i te faaroo te tia ia tatou ia faaohipa ia faaruru tatou i te ati?
4 I mua i te ati, e faaite tatou i to tatou faaroo ia tuu tatou i to tatou tiaturiraa taatoa i nia ia Iehova (taio Hebera 11:32). Te parau ra o Paulo e eita o ˈna e taimehia ia faahiti oia i te parau no “Gideona, ia Baraka, ia Samasona, ia Iepheta, ia Davida, ia Samuela, e te mau peropheta ra”, tei riro hoi ta ratou mau ohipa i te faaite mai e e faaroo mau to ratou e ua tuu noa ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua i roto i te mau huru tupuraa fifi roa. E no te faaroo hoi i noaa ˈi ia Gideona ma te taata atoa e toru hanere, i te puai no ô mai i te Atua ra e hinaarohia na e ratou no te haamou roa i te puai nuu o te taata haavî ra no Midiana (Mau tavana 7:1-25). Faaitoitohia e te vahine peropheta ra o Debora, ua upootia maira te tavana ra o Baraka ma te taata atoa ra hoê ahuru tausani tei ore hoi i nahonaho maitai, i nia i te tahi mau puai rahi aˈe a te arii ra o Iabina, faaterehia e Sisera e e iva hanere hoi ta ratou pereoo tamaˈi tei tuuhia te tipi i nia iho. — Mau tavana 4:1 e tae atu i te 5:31.
5. Mea nafea te faaroo o Samasona e o Iepheta i te iteraahia, o te haapapu mai e ua tuu raua i to raua tiaturiraa taatoa i nia ia Iehova?
5 Te horoa mai nei te tau o te mau tavana no Iseraela na tatou i te tahi â hiˈoraa no te faaroo i roto i te taata ra ia Samasona, enemi rahi no te mau Philiseti. Parau mau, ua noaa oia ia ratou i muri iho e ua aaro hoi ratou i to ˈna mata, teie râ ua haapohe oia e rave rahi o ratou ia ˈna i tairi i te mau pou fare o te fare tei reira ratou i te pûpûraa i te hoê tusia rahi na to ratou atua haavare ra o Dagona. Parau mau atoa, ua pohe o Samasona e taua mau Philiseti ra, e ere râ hoi te reira i te hoê haapoheraa no te mea aita to ˈna e tiaturiraa faahou. No te faaroo, ua turui aˈera oia i nia ia Iehova e ua pure aˈera ia ˈna ia horoa mai i te puai e au no te faatupu i ta ˈna tahooraa i nia i te mau enemi o te Atua e o To ˈna nunaa (Mau tavana 16:18-30). Ua faaite atoa o Iepheta, ta Iehova i haaupootia ˈtu i nia i te mau ati Amori e e faaroo mau to ˈna e ua tuu atoa hoi i to ˈna tiaturiraa taatoa i nia ia Iehova. Ahiri e aita taua huru faaroo no ˈna ra, eita roa ˈtu ïa ta ˈna e nehenehe e faatupu i te euhe ta ˈna i euhe atu i te Atua ma te pûpû atu i ta ˈna tamahine, tei faaea paretenia noa, no te tavini ia Iehova. — Mau tavana 11:29-40.
6. Mea nafea to Davida faaiteraa i to ˈna faaroo?
6 Ua riro atoa te faaroo o Davida ei faaroo faahiahia mau. Te vai taurearea noa ra oia ia ˈna i tairi i te aito philiseti ra o Golia. Ua na ô atura Davida ia ˈna e ‘te haere maira oe ia ˈu nei, ma te ˈoˈe, e te mahae’, “te haere atu nei râ vau ia oe ra, ma te iˈoa o te Atua sabaota ra o Iehova”. Oia mau, ua turui noa o Davida i nia i te Atua. Ua taparahi pohe aˈera hoi oia i te Philiseti rahi ra e ua riro maira oia i muri aˈe ei arii-faehau tei aro ma te itoito no te maitai o te nunaa o te Atua. Ua faariro atoa te faaroo o Davida ia ˈna ei taata o te tia i te mafatu o Iehova (Samuela 1, 17:4, 45-51; Ohipa 13:22). I roto i to ratou oraraa, ua faaite atoa o Samuela e te tahi atu mau peropheta e e faaroo rahi mau â to ratou e ua tuu taatoa ratou i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua (Samuela 1, 1:19-28; 7:15-17). Tera mau te tahi mau hiˈoraa faahiahia roa no te mau tavini o Iehova o to tatou nei tau — noa ˈtu eaha to ratou matahiti.
7. a) O vai ma te feia oia hoi, “tei pau ia ratou te mau basileia, i to ratou faaroo”? b) O vai tei “faatupu i te parau-tia” maoti te faaroo?
7 No te faaroo, e nehenehe ai to tatou haapao maitai e upootia i roto i te mau huru tamataraa atoa, e e nehenehe tatou e manuïa i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave ia au i te hinaaro o te Atua (taio Hebera 11:33, 34). Mai te mea ra ïa e te apiti ra Paulo i te tahi atu mau ohipa faaroo ta ˈna e faahiti ra i te mau tavana, te mau arii e te mau peropheta hebera, inaha, no faahiti noa ˈtura oia te iˈoa o vetahi o ratou. “No te faaroo”, o te mau tavana mai ia Gideona e o Iepheta, i pau ai “ia ratou te mau basileia”. Ua na reira atoa te arii ra o Davida, i te mea hoi e ua pau ia ˈna te mau ati Philiseti, te mau ati Moabi, to Suria, te mau ati Edoma e te tahi atu â mau nunaa (Samuela 2, 8:1-14). No te faaroo atoa te tahi mau tavana haapao maitai i “rave [ai] i te parau-tia ra”, e ua faaitoito hoi te mau aˈoraa tano maitai a Samuela e te tahi atu mau peropheta i te tahi tau Iseraela ia ore roa ˈtu e rave faahou i te ino. — Samuela 1, 12:20-25; Isaia 1:10-20
8. Eaha te parau tapu i tapuhia mai ia Davida, e eaha ihora ïa te faahopearaa?
8 No roto atoa o Davida i te feia, oia hoi maoti te faaroo, tei “noaa tei parauhia maira”. Ua tapu maira Iehova ia ˈna e: “To oe ra terono, e mau ïa e a muri noa ˈtu.” (Samuela 2, 7:11-16). E ua tapea oia i ta ˈna parau tapu ma te haamau i te Basileia mesia i te matahiti 1914. — Isaia 9:6, 7; Daniela 7:13, 14.
9. I roto i tei hea mau huru tupuraa ‘te vaha o te liona i te opaniraahia maoti te faaroo’?
9 Ua upootia mai te haapao maitai o te peropheta ra o Daniela mai roto mai i te hoê tamataraa fifi mau a tamau noa ˈi oia, noa ˈtu te hoê opaniraa a te arii, i te pure i te Atua, mai ta ˈna i matau i te mau mahana atoa. Ma te faaroo o te hoê taata haapao maitai, “ua opani [o Daniela] i te vaha o te liona”, oia hoi ua faaora mai Iehova ia ˈna i roto i te apoo liona tei reira oia i te tuuraahia ˈtu. — Daniela 6:4-23.
10. O vai, maoti te faaroo, tei “tinai i te puai o te auahi”, e e nehenehe tatou e rave i te aha, ia faaohipa tatou i te hoê faaroo mai te reira te huru?
10 Mai te huru ra ïa e “ua tinai hoi [te mau hoa hebera o Daniela, o Sadaraka, o Meseka e o Abede-nego, mau taata haapao maitai] i te puai o te auahi”. Ma te haamǎtaˈuhia e te arii Nebukanesa ia taorahia ratou i roto i te hoê umu tei faaahu-puai-hia, ua pahono atura ratou i te arii babulonia ra e eita ratou e tavini i to ˈna mau atua e eita atoa ratou e haamori i te hohoˈa o ta ˈna i faatia — noa ˈtu e e faaora to ratou Atua ia ratou aore ra eita. Aita Iehova i tupohe i te auahi e faaahu ra i te umu, ua rave aˈera râ oia e ia ore na ati Hebera tootoru nei ia paapaa (Daniela 3:1-30). E nehenehe tatou e tapea i to tatou haapao maitai i te Atua ia faaohipa tatou i te hoê faaroo mai teie te huru, noa ˈtu te haamǎtaˈuraa a te mau enemi ia tatou. — Apokalupo 2:10.
11. a) O vai, maoti te faaroo, tei “ora i te mata ˈoˈe ra”? b) O vai ma te feia oia hoi, maoti te faaroo, “tei faaetaetahia”? c) O vai ma te feia tei “aito roa ˈtu â i te tamaˈi” e “fati atura hoi te mau nuu o te fenua ěê ra”?
11 “Ua ora [Davida] i te mata ˈoˈe ra” a te mau taata o Saula (Samuela 1, 19:9-17). Ua ora atoa mai o Elia raua o Elisaia i te ˈoˈe (Mau arii 1, 19:1-3; Mau arii 2, 6:11-23). Teie râ, o vai ma te feia ‘tei faaetaetahia i te paruparuraa, tei horoahia te puai na roto i to ratou faaroo?’ Ei hiˈoraa, ua manaˈo o Gideona iho e to ˈna mau taata e mea iti roa ratou no te faaora ia Iseraela i te rima o to Midiana, ‘ua faaetaetahia râ’ oia e te Atua, tei horoa mai na ˈna te re, ma te taata anaˈe e toru hanere (Mau tavana 6:14-16; 7:2-7, 22). ‘Mai to ˈna huru paruparu’, i te tâpûraahia to ˈna rouru, ‘ua horoa mai â [Iehova] i te puai no Samasona’ e ua faatupu aˈera oia i te pohe o e rave rahi mau Philiseti (Mau tavana 16:19-21, 28-30; hiˈo Mau tavana 15:13-19). E nehenehe atoa e manaˈohia e ua haamanaˈo o Paulo i te arii ra o Hezekia tei ‘faaetaetahia’, mai to ˈna huru paruparu ma to ˈna tiaraa faehau e tae noa ˈtu hoi i te pae tino (Isaia 37:1 e tae atu i te 38:22). I rotopu i te mau tavini o te Atua tei “aito roa ˈtura i te tamaˈi”, te vai ra ïa te tavana ra o Iepheta e te arii ra o Davida (Mau tavana 11:32, 33; Samuela 2, 22:1, 2, 30-38). Area te tavana ra o Baraka, to roto ïa i te feia “i fati atura hoi ia ratou te mau nuu o te fenua ěê ra”. (Mau tavana 4:14-16.) E tia i taua mau ohipa atoa ra ia haapapu ia tatou e no te faaroo e nehenehe ai to tatou haapao maitai e upootia i nia i te mau huru tamataraa atoa; e nehenehe atoa tatou e manuïa i nia i te mau mea atoa ta tatou e rave ia au i te hinaaro o Iehova.
Vetahi atu mau taata faaroo faahiahia mau
12 a) O vai te mau “vahine tei faaora-faahou-hia mai ta ratou mau tamarii i pohe ra”? b) Mai te aha te huru i “maitai roa ˈi” te tia-faahou-raa o te tahi mau taata faaroo?
12 Mai te peu e e faaroo to tatou, e tiaturi ïa tatou i te tia-faahou-raa, o te tauturu mai ia tatou ia tapea i to tatou haapao maitai i mua i te Atua (taio Hebera 11:35). No to ratou faaroo, “i noaa faahou hoi ta te mau vahine tamarii i pohe ra, i faaora-faahou-hia ïa”. No te faaroo e te puai o te Atua, o Elia i nehenehe ai e faatia mai te pohe maira te tamaiti a te hoê vahine ivi ra i Zarephate, e o Elisaia te tamaiti a te hoê vahine no Sunema (Mau arii 1, 17:17-24; Mau arii 2, 4:17-37). “E te tahi pae i haamauiuihia ïa [oia hoi tairihia i te raau”], aore i rave i te ora, ia noaa ia ratou te ora faahou.” Mai te mea ra ïa e, ua haapohehia taua mau ite no Iehova ra ta te mau Papai e ore e faahiti ra i te iˈoa, no te mea aita ratou i hinaaro ia faaorahia na roto i te hoê faaauraa o te nehenehe e faaino i to ratou faaroo. E rahi atu â to ratou tia-faahou-raa i “te mea maitai roa ra”, no te mea eita ratou e pohe faahou — mai te feia ta Elia e ta Elisaia i faatia faahou mai — e e tupu te reira i raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia, te “metua no te ui a muri atu”, o te riro hoi te hoo i te horoa na te taata tataitahi i te ravea e noaa ˈi te ora mure ore i nia i te fenua nei. — Isaia 9:6; Ioane 5:28, 29.
13. a) O vai ma tei mauiui i te mau “tâhitohito e te papai [tairi]”? b) O vai tei ite i te “ruuruu e te (...) fare [auri]”?
13 Mai te peu e e faaroo to tatou, e nehenehe ïa ta tatou e faaruru i te hamani-ino-raa (taio i te Hebera 11:36-38). Ia hamani-ino-hia tatou, e riro ei tauturu rahi ia haamanaˈo tatou i te tiaturiraa no nia i te tia-faahou-raa e ia ite tatou e e nehenehe te Atua e tauturu mai ia tatou mai ta ˈna i tauturu “te tahi pae [tei] tâhitohito[hia] e te papai[hia], e te ruuruu e te tapea i roto i te fare [auri]”. Ua “tâhito râ ratou [te mau ati Iseraela] (...) i te mau peropheta na ˈna, e tupu roa ˈˈera te riri o Iehova i to ˈna taata”. (Paraleipomeno 2, 36:15.) No te faaroo i faaoromai ai o Mikaia, o Elisaia e te tahi atu â mau tavini o te Atua i te “tâhitohito”. (Mau arii 1, 22:24; Mau arii 2, 2:23, 24; Salamo 42:3.) Ua matauhia te mau tano ‘tairi’ i te tau o te mau arii e te mau peropheta i Iseraela; ua ‘tairi-atoa-hia’ o Ieremia na te mau enemi, e e ere noa hoi i te tano poara no te faaooo atu ia ˈna. E nehenehe te mau “ruuruu e (...) ta te fare [auri]” e faahaamanaˈo mai ia tatou i ta Ieremia e ta te mau peropheta ra o Mikaia e o Hanani i farerei (Ieremia 20:1, 2; 37:15; Mau arii 1, 12:11; 22:26, 27; Paraleipomeno 2, 16:7, 10). No te mea hoi mai te reira atoa to ratou faaroo i nehenehe ai te mau ite no Iehova o teie nei tau e faaruru i te mau haamauiuiraa mai tei farereihia e ratou “no te parau-tia”. — Petero 1, 3:14.
14. a) O vai te taata, tei pohe ma te ‘pehihia’ i te ofai? b) O vai tei “ěêhia” paha?
14 I roto i te mau taata faaroo “tei pehihia” i te ofai, ta te aposetolo Paulo e faahiti ra, e ite-atoa-hia o Zekaria, te tamaiti a te tahuˈa ra o Iehoiada. Ma te turuhia e te varua o te Atua, ua faautua ˈtura oia ma te itoito i te mau apotata no Iuda. No reira, na nia i te faaueraa a te arii ra o Iehoasa, ua haapohe aˈera te tahi mau enemi ia ˈna ma te pehi ia ˈna i te ofai i roto i te aua o te fare o Iehova (Paraleipomeno 2, 24:20-22; Mataio 23:33-35). Te na ô faahou ra Paulo e: “I ěêhia ropu ïa ratou e taa ê atura.” No te feia i “ěêhia”, e nehenehe tatou e manaˈo e ua haamanaˈo oia i te peropheta ra ia Mikaia; taa ê atu i te reira, ia au i te hoê peu ati iuda papu-ore-hia, eita e ore e ua ěêhia o Isaia na ropu i raro aˈe i te faatereraa a Manase. — Mau arii 1, 22:24-28.
15. O vai tei hamani-ino-hia e tei “ori haere noa hoi (...) i te medebara”?
15 Te tahi pae ra, ua “taparahi-pohe-roa-hia i te ˈoˈe”, mai te mau peropheta o te Atua o te tau o Elia, tei ‘taparahi-pohe-hia i te ˈoˈe’ i te tau o te arii ino ra o Ahaba (Mau arii 1, 19:9, 10). To roto o Elia raua o Elisaia i te mau taata faaroo “i ori haere noa (...) ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore e te ati rahi”. (Mau arii 1, 19:5-8, 19; Mau arii 2, 1:8; 2:13; hiˈo Ieremia 38:6.) I roto i te feia i hamani-ino-hia, “i ori haere noa hoi i te medebara (...), e i nia i te mouˈa, e te tapuniraa i roto i te mau ana, e te mau apoo o te fenua nei”, e faahiti tatou eiaha ia Elia e ia Elisaia, i te mau hanere atoa râ mau peropheta ta Obadia i faatapuni e pae ahuru na mua e i muri aˈe e pae ahuru i roto i te hoê ana, e ta ˈna hoi i horoa ˈtu i te maa e te pape, a haamanata ˈi te arii vahine haamori idolo ra o Iezebela i ‘te taparahi pohe roa i te mau peropheta a Iehova’. (Mau arii 1, 18:4, 13; Mau arii 2, 2:13; 6:13, 30, 31.) Auê ïa mau taata haapao maitai e! Eita ˈtura ïa e maerehia ia parau o Paulo e: “Aore hoi teie nei ao [te totaiete taata parau-tia ore nei] i au i taua feia ra.”
16. a) No te aha i ore ai i noaa i te mau ite no Iehova i ora na hou te Mesia “tei parauhia maira”? b) No te mau ite no Iehova na mua ˈˈe i te tau kerisetiano, e tuati to ratou ‘riroraa ei taata tia’ i te aha?
16 E haapapu mai te faaroo ia tatou e te feia atoa e here i te Atua, e noaa ïa ia ratou, i te tau i haapaohia e ana ra, “tei parauhia maira”. (Taio Hebera 11:39, 40.) Te mau taata haapao maitai tei ora na na mua ˈˈe i te Mesia “e roo maitai tei noaa ia ratou i te faaroo”, roo e itehia i teie nei i roto i te mau Papai. Teie râ, aita i noaa ia ratou “tei parauhia maira” e te Atua no nia i to ratou faatia-faahou-raahia i nia i te fenua nei ma te tiaturi e ora ˈtu e a muri noa ˈtu i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia. E te reira, “ia ore ia noaa te maitai rahi roa ia ratou anaˈe eiaha” te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu, “i vaiihohia e te Atua te mea maitai rahi atu”, oia hoi te ora eita e pohe faahou i nia i te raˈi e tae noa ˈtu te mau haamaitairaa e itehia ˈtu e te feia e faatere i pihai iho i te Mesia ra o Iesu. Na roto i to ratou tia-faahou-raa, tei haamata hoi i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia i te matahiti 1914, ua “faarirohia [te mau kerisetiano faatavaihia] ei feia parau-tia” i roto i te mau raˈi na mua ˈˈe te mau ite no Iehova o te tau hou te tau kerisetiano, e faatiahia mai ai i nia i te fenua nei (Korinetia 1, 15:50-57; Apokalupo 12:1-5). No taua mau ite ra o te tau tahito, ‘ia faarirohia ratou ei feia parau-tia’ e tuati mau ïa to te reira e te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei, ia ‘matara mai ratou i te faatîtîraa a te ino’ e a noaa ˈtu ai ia ratou i te huru taata tia roa na roto i te ohipa e ravehia e te Tahuˈa rahi ra o Iesu Mesia e ta ˈna mau tahuˈa i nia i te raˈi 144 000, ia faatere oia i roto i ta ˈna Faatereraa hoê tausani matahiti. — Roma 8:20, 21; Hebera 7:26; Apokalupo 14:1; 20:4-6.
E tiatonu maite to tatou mata i nia i te aratai i to tatou faaroo i te tia-roa-raa
17, 18. a) Mai te peu e e hinaaro tatou e ia manuïa ta tatou hororaa no te ora mure, eaha ïa te tia ia tatou ia rave? b) ‘E aratai Iesu i to tatou faaroo i te tia-roa-raa’ i roto i tei hea huru auraa?
17 I muri aˈe i to ˈna tuatapaparaa te mau ohipa a te mau ite no Iehova o te tau na mua ˈˈe i te kerisetianoraa, te huti ra Paulo i to tatou feruriraa i nia i te tumu matamua o te faaroo (taio Hebera 12:1-3). Auê ïa faaitoitoraa ‘ia haaatihia tatou e taua nahoa rahi ite nei’! E faaitoito te reira ia tatou ia haapae i te mau mea teimaha atoa o te tapea ia tatou ia haere i mua i te pae varua. E tauturu atoa te reira ia tatou ia ore tatou ia erehia i te faaroo — o te riro hoi ïa ei hara — e ia horo ma te faaoromai i te hororaa kerisetiano no te ora mure ore. Ia noaa râ ia tatou i ta tatou e titau ra, e tia ia tatou ia rave i te tahi atu â ohipa. Eaha ïa ohipa?
18 Mai te peu e e hinaaro tatou ia manuïa ta tatou hororaa no te ora mure ore i roto i te faanahoraa apî o te mau mea ta te Atua i faaineine, e tia ia tatou ia ‘tiatonu maite i to tatou mata i nia ia Iesu, te tumu matamua [aore ra te Aratai matamua] i to tatou faaroo, o te aratai hoi i te reira i te tia-roa-raa’. E ere te faaroo o Aberahama e to te tahi atu mau taata haapao maitai tei ora na na mua ˈˈe i te taviniraa a Iesu Mesia i nia i te fenua nei, i te mea tia roa, i te mea hoi e aita ratou i taa maitai i te auraa o te mau parau tohu no nia i te Mesia, no te mea aitâ i tupu atura (hiˈo Petero 1, 1:10-12). Teie râ, na roto i te fanauraahia, te taviniraa, te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu, e rave rahi mau parau tohu no nia i te Mesia tei tupu. No reira “ua itea mai” te faaroo, oia hoi ua faatia-roa-hia e te Mesia (Galatia 3:24, 25). Taa ê atu, mai nia mai i te raˈi, ua tamau noâ Iesu i te aratai i te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ i te tia-roa-raa. Ei hiˈoraa, ua ninii mai oia i te varua moˈa i nia ia ratou i te Penetekose o te matahiti 33, aore ra ua horoa mai oia na ratou i te tahi mau faaiteraa tei haapaari atu â i to ratou faaroo (Ohipa 2:32, 33; Roma 10:17; Apokalupo 1:1, 2; 22:16). Auê ïa tatou i te mauruuru ia Iehova tei horoa mai i taua “Ite parau mau ra”, taua “Aratai matamua” na ta ˈna mau ite! — Apokalupo 1:5; Mataio 23:10.
19. No te aha e tia ˈi ia tatou ia ‘tiatonu maite i to tatou mata’ i nia ia Iesu?
19 E ere i te mea ohie ia faaruru i te mau faainoraa a te feia paieti ore; no reira te aposetolo Paulo e horoa mai ai i teie nei faaitoitoraa e na ô ra e: “E haamanaˈo maite hoi ia ˈna [Iesu], o tei faaoromai i te reira huru faaino a te feia rave hara ia ˈna ihora, ia ore hoi outou ia toaruaru, ia ore ia taiâ to outou aau.” Oia mau, ia tiatonu maite tatou i to tatou mata i nia i “te Ite parau mau ra”, o Iesu Mesia, eita roa ˈtu ïa tatou e rohirohi i te faaohipa i te hinaaro o te Atua. — Ioane 4:34.
20. Eaha te tahi mau mea no nia i te faaroo ta outou i haapii mai nei i roto i te Hebera 11:1 e tae atu i te 12:3?
20 E rave rahi mau mea ta taua “nahoa rahi ite nei” e haapii mai nei ia tatou no nia i te mau huru taa ê o te faaroo. Ei hiˈoraa, e faarahi atu â te hoê faaroo mai to Abela i te faariro i te tusia o Iesu ei mea faufaa no tatou. Maoti te faaroo mau, e riro tatou ei mau ite itoito, mai ia Enoha, tei faaite i te parau a Iehova ma te mǎtaˈu ore. Oia atoa mai ia Noa, e turai to tatou faaroo ia tatou ia pee maite i te mau faaueraa a te Atua e ia riro tatou ei feia poro i te parau-tia. Te haapapu maitai maira te faaroo o Aberahama ia tatou e mea maitai ia auraro i te Atua e ia tiaturi i Ta ˈna mau parau tapu, noa ˈtu â ïa e aita vetahi o taua mau parau tohu ra i tupu atura. Te faaite maira te hiˈoraa o Mose e e nehenehe te faaroo e tauturu ia tatou ia ore tatou ia tafetafeta i teie nei ao e ia tapea i to tatou haapao maitai i roto i te nunaa o Iehova. Te haapapu maira te mau ohipa i farereihia e te mau tavana, te mau arii e te mau peropheta no Iseraela e e nehenehe te faaroo i te Atua e turu ia tatou i roto i te hamani-ino-raa e i roto atoa i te mau tamataraa. E auê tatou i te mauruuru ia Iehova tei horoa mai i te hiˈoraa faufaa roa o Iesu Mesia, o te faaetaeta i to tatou faaroo o te ore e aueue! No reira, ma to tatou Aratai ra o Iesu, e maoti te puai o to tatou Atua, e tamau anaˈe na i te rave i ta tatou tuhaa ei ite no Iehova ma te faaite i te hoê faaroo mau papu.
Eaha ta outou mau pahonoraa?
◻ Eaha te mau ohipa ta te mau ite no Iehova na mua ˈˈe i te tau kerisetiano e haapapu maira e, i mua i te ati, e faaite tatou i to tatou faaroo ia tuu taatoa tatou i to tatou tiaturiraa i nia i te Atua?
◻ No te aha tatou e nehenehe ai e parau e, maoti te faaroo, e riro to tatou haapao maitai i te upootia ˈtu i roto i te mau huru tamataraa atoa?
◻ No te aha Iesu e parauhia ˈi e ‘na ˈna e aratai i to tatou faaroo i te tia-roa-raa’?
◻ A faaite mai na vetahi o te mau huru taa ê o te faaroo.
[Hohoˈa i te api 28, 29]
Ua faaite o Davida i to ˈna faaroo na roto i te tuu-taatoa-raa i to ˈna tiaturiraa i nia ia Iehova. Tera mau te hoê hiˈoraa nehenehe no te nunaa o Iehova i teie mahana.
[Hohoˈa i te api 30]
“I noaa faahou ta te mau vahine tamarii i pohe ra, i faaora-faahou-hia.” E tauturu te faaroo i roto i te tia-faahou-raa ia tapea noa tatou i to tatou haapao maitai i mua ia Iehova.