PARAU OMUARAA
E nehenehe to outou itoito e rahi atu â!
1-3. No te aha mea itoito mau te parau a Iesu: “A tia, mai, haere anaˈe”?
“A TIA, mai, haere anaˈe.” E mau parau itoito mau teie ta te hoê taata i parau na! E ui paha outou e nafea teie mau parau e faaite ai i te itoito. E ite mai tatou i te pahonoraa ia hiˈopoa tatou o vai tei parau i te reira e no te aha.—Mat. 26:46.
“A tia, mai, haere anaˈe.”—Mat. 26:46
2 Na Iesu Mesia i faahiti i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore. Ua parau aˈena oia i te reira. (Ioa. 14:31) I roto râ i tera tupuraa mea taa ê. Tei te ô i Getesemane oia, i rapae noa mai i te oire o Ierusalema. Ua po roa, ua ite Iesu te haere mai ra te hoê pǔpǔ taata e te mauhaa tamaˈi. Ua ite o ˈna i ta ratou e rave i nia ia ˈna. Ua ora o ˈna i te hoê tupuraa fifi mau aita hoê aˈe taata i faaruru aˈenei. E ua ite oia e o ˈna anaˈe te faaruru i teie tupuraa atâta.
3 Aita Iesu i tamata i te horo ê. Ua nehenehe oia e ani ia Iehova ia tono mai i te mau melahi puai no te paruru ia ˈna, aita râ o ˈna i na reira. (Mat. 26:53) Ua parau noa oia: “A tia, mai, haere anaˈe.” Ua ite Iesu e tapea teie mau taata ia ˈna e e haamauiuihia oia a pohe atu ai. No te aha oia i ineine ai i te na reira? Ua here hoi o ˈna i to ˈna Metua e ua here oia i ta ˈna mau pǐpǐ.
4-5. E nafea te tahi taata e faaite ai i te hoê â itoito i to Iesu, e no te aha mea faufaa roa te reira?
4 Aita e nehenehe e parau, o Iesu Mesia te taata itoito mau tei ora na. E pǐpǐ anei outou na ˈna? Mea itoito atoa ïa outou. E titauhia i te mau Kerisetiano mau i te itoito. I teie mahana, e oraraa fifi e atâta to tatou, e hinaaro ïa tatou i te itoito hau atu i na mua ˈˈe.
5 E nafea te tahi taata e faaite ai i te hoê â itoito i to Iesu? Te manaˈo ra vetahi, te itoito o te oreraa e taiâ i te mau mea atoa, te raveraa i te hoê ohipa atâta o ta ratou hoi e nehenehe e ape aore ra manaˈo aita hoê aˈe ohipa e nehenehe e haamauiui ia ratou. Aore ra te raveraa i te ohipa ino e tapaoraa e mea puai ratou. (Sal. 11:5) Te itoito râ ta Iesu i faaite e ere roa ˈtu mai tera. Te tahi taata o te faaite i te hoê â itoito i to Iesu, e haa oia no te faaoaoa i te Atua noa ˈtu e ere i te mea ohie aore ra te mǎtaˈu ra oia.
E nehenehe outou e pee i to Iesu itoito!
6. Ia manaˈo tatou ua ere tatou i te itoito, e nafea te mau parau a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e tamahanahana mai ai?
6 Peneiaˈe te ui nei outou, e itoitohia anei outou ia tamatahia mai ia Iesu. A haamanaˈo ïa i te reira: Mea aifaito Iesu. Mai to ˈna Metua, eita roa ˈtu Iesu e titau ia tatou ia rave i te ore e maraa ia tatou. (Sal. 103:14; Ioa. 14:9) Ei hiˈoraa, i te po i te ô i Getesemane, ua ani Iesu i ta ˈna mau aposetolo ia vai ara noa e o ˈna, aita râ ua taoto ratou. Ua parau atu râ o ˈna ma te mǎrû: “E hinaaro iho â te aau, te tino râ, mea paruparu ïa.” (Mat. 26:41) Ua taa ia ˈna i to ratou paruparu, e te taa maitai ra o ˈna ia outou.
7-8. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ?
7 Ua tiaturi atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. A feruri na i te toparaa reo i to ˈna parauraa ia ratou: ‘A faaitoito! Ua vî teie nei ao ia ˈu.’ (Ioa. 16:33) Ua ite o ˈna e nehenehe ratou e pee i to ˈna hiˈoraa, e ua na reira ratou. Ua parau pinepine Iesu ‘a faaitoito.’ Ua parau oia i te reira i te hoê hapepa, hou a haapapuhia ˈi ia ˈna e ua faaorehia ta ˈna mau hara. (Mat. 9:2) Ua parau o ˈna i te reira i te hoê vahine, i muri aˈe i te faaoraraahia i to ˈna maˈi. (Mat. 9:22) Ua parau oia i te reira i ta ˈna mau pǐpǐ, i to ratou faarururaa i te vero. (Mat. 14:27) E mai te raˈi mai ua faahiti oia i te hoê â parau, i te aposetolo Paulo a fatata ˈi oia i te haapohehia e to ˈna mau enemi.—Ohi. 23:9-11.
8 Te faahiti atoa mai ra, to outou Arii itoito i te reira i teie mahana. Te parau nei oia ‘a faaitoito’! E ua ite o ˈna e maraa ia outou. E horoa mai to ˈna Metua ra, o Iehova, i ta outou e hinaaro mau ra.
E nafea te Bibilia e tauturu mai ai ia faatupu i te itoito?
9. E nafea te Bibilia e faaitoito mai ai?
9 I roto i te Bibilia, ua horoa mai Iehova e rave rau hiˈoraa o te tauturu ia tatou ia faatupu i te itoito. E nehenehe tatou e taio no nia i te mau tane e vahine ua rau te matahiti e tupuraa. Mea papu ua tia to ratou “huru,” i to te peropheta ra Elia. (Iak. 5:17) Mai te taatoaraa, e feia hara ratou. Ua paruparu e ua taiâ atoa ratou. E mai ia tatou, ua faaruru ratou i te mau huru fifi e tupuraa atâta atoa. Ua upootia mai râ ratou mai ia Iesu i na reira. Ua faaitoito ratou e e faaitoito mai to ratou hiˈoraa ia tatou i teie mahana.
10-11. E tauturu teie buka ia outou ia aha? E e nafea outou e faaohipa ˈi i te reira? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “E nafea ia faaohipa i teie papai no ta oe iho haapiiraa Bibilia e te haamoriraa utuafare?”)
10 Ua faaineinehia teie buka no te tauturu ia outou ia faatupu i te itoito. I roto na 54 pene i muri nei, e ite outou mea nafea Iehova i te tautururaa i te feia hara mai ia outou ia faatupu i te itoito. A taio ïa i te mau aamu tataitahi, i muri iho a faahohonu atu â e a haapii i to ratou tupuraa. Ia na reira outou, e matau maitai atu â outou i teie mau tane e vahine.
11 Ia tauturu to ratou hiˈoraa ia outou ia itoito atu â, e nehenehe ïa outou e faaruru i teie tau o “te mau mahana hopea.” (Tim. 2, 3:1) I tera e tera mahana, haamanaˈo anaˈe i ta Iehova i fafau: “E ore roa vau e vaiiho ia oe, e e ore roa vau e faarue ia oe.” Mai ta Paulo i tapao, e tauturu mai teie mau parau “ia itoito roa . . . e ia parau: ‘O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu.’”—Heb. 13:5, 6.