53 PAULO
‘Teie nei, te parau atu nei au ia outou ia faaitoito’
I TO Paulo riroraa mai ei Kerisetiano, ua faahiti Iesu ia ˈna e mauiui rahi o ˈna, no te mea te poro ra oia i te parau apî oaoa. E tupu anei te reira? Fatata 20 matahiti i muri iho, i to Paulo riroraa mai ei Kerisetiano, ua papai o ˈna i te piti o ta ˈna rata no te amuiraa no Korinetia. I to ˈna papairaa i te rata, ‘ua tairi-aˈena-hia oia e e rave rahi taime ua fatata roa oia i te pohe.’ E toru atoa taime to ˈna oraraa i te ati pahi, e i te hoê taime, ua vai o ˈna hoê po e hoê ao i roto i te moana. Te vai ra râ te tahi atu ati pahi aita i tupu atura.
Ua tapeahia Paulo, i te oire o Kaisarea i Iudea hau atu piti matahiti. Aita te tavana i tuu ia ˈna, no te mea ua hinaaro oia ia horoa Paulo i te moni. I te monoraahia tera tavana, ua ani Paulo ia haavahia o ˈna na Kaisara. I te pae hopea ua tuuhia Paulo i nia i te hoê pahi. No teie tere mai Kaisarea i Roma, titauhia 3 000 kilometera te atea e mea fifi roa. Ua ratere e piti hoa o Paulo na muri ia ˈna i Roma o Arisetareho e o Luka te hoê “taote here.”—Kol. 4:14.
Ua tapae na mua roa te pahi i te vahi parauhia Mura. I muri iho, ua tuu te raatira Roma Iulio ia Paulo e te tahi atu feia mau auri i nia i te tahi atu pahi no te fano i Roma. I te roaraa o to ratou tere, mea fifi no ratou no te fano no te mataˈi. Ua faahiti Luka e piti taime e ua fano te pahi “ma te fifi.” I to ratou tapaeraa ˈtu i te Uahu papu, ua manaˈo Paulo e mai te peu eita ratou e faaea i te uahu i te tau toˈetoˈe e faaruru ratou i te fifi atâta.
Ma te itoito ua faaite te aposetolo i to ˈna manaˈo. Ua faaara oia ia Iulio, e fifihia te pahi e e nehenehe te taata e pohe, mai te peu e tamau ratou i te fano. Ua faaroo Iulio i te manaˈo o te tahi e ua tamau i te fano. Ua tatarahapa paha Iulio aita o ˈna i faaroo ia Paulo. Te haamanaˈo ra Luka, e ua ‘farara mai te hoê mataˈi rahi’ i nia ia ratou e ua ‘tairi te mataˈi uˈana i nia i te pahi.’ No te puai o te mataˈi, riro aˈera te reira ei mataˈi vero. Tau mahana i muri iho, “te taueue noa ra te pahi no te vero.” No te haamâmâ i te pahi, faarue aˈera te mataro i te mau taura i roto i te miti. Ua tamau te mataˈi e piti hebedoma, e rave rahi mahana aita hoê aˈe i tamaa. Ua parau Luka i tera taime “aita ˈtura matou i tiaturi faahou e ora matou.”
E mau auri i nia i te hoê pahi, ua tauturu Paulo i te taata ia ora mai mai te hoê vero rahi
I muri iho râ, ua parau Paulo ia ratou: ‘Teie nei, te parau atu nei au ia outou ia faaitoito.’ Ua tohu oia: ‘Eita te hoê o outou nei e pohe, o te pahi noa râ te parari.’ I to te tahi mau mataro tamataraa i te horo ê na nia i te hoê poti, ua faaara Paulo e rave rahi taata e nehenehe e pohe mai te peu aita te mau mataro e faaea i nia i te pahi. Ua tâpû ïa te mau faehau i te mau taura o te poti hou hoê a haere ai i nia iho.
I te poipoi roa hou te mahana a hiti ai, ua parau Paulo i te taata i nia i te pahi e nehenehe ratou e amu i te maa e vai ra i nia i te pahi. E ua parau oia eita ratou e pohe. Ua pure oia ia Iehova i mua ia ratou. E i muri iho, ua tamaa ratou e ua faarue te toea o te huero maa i roto i te miti. Ua faaitoito ta Paulo i parau e i rave i te taatoaraa o te taata i nia i te pahi. I te hitiraa mai te mahana, ua iri te pahi, ua tairi te are e ua faahuˈahuˈa i te pahi. Noa ˈtu ua parari te pahi, ua tupu mau iho â ta Paulo i parau. “Tae maitai atura ratou pauroa i uta.”
Ua tae te mau taata i te motu no Melita. Aita Paulo e to ˈna mau hoa i haamarirau ua haamata ratou i te poro. Ua faaohipa atoa Iehova ia Paulo no te rave i te mau semeio. E ua oaoa e rave rahi feia no Melita i te reira.
Aita Paulo i faaea i te faaite i te itoito. I to ˈna tapaeraa ˈtu i Roma, i te tau uaaraa tiare, ua tapeahia oia i ǒ e piti matahiti e ua tiaihia oia. Aita râ oia i faaea i te poro e i te papai i te mau rata arataihia e te varua moˈa. I muri aˈe i to ˈna matararaa mai, ua tamau oia i te poro atoa. I te hoê râ taime, ua tapea-faahou-hia oia i Roma no te taime hopea. E au ra e, na to Roma i haapohe i teie taata taiva ore e itoito. Aita râ Paulo i mǎtaˈu i te pohe, ua parau oia e “enemi hopea” te reira, e ua ite oia e faaore roa Iehova i te pohe i te hoê mahana. (Kor. 1, 15:26) I te taime tano e haamaitai Iehova ia ˈna, e ora oia i te raˈi ei arii e ei tahuˈa e o Iesu Mesia.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Paulo faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?
A faahohonu atu â
1. Ua pii-atoa-hia Paulo, o Saulo. No te aha oia i au ai ia faaohipahia te iˈoa ra Paulo? (w08 1/3 12 par. 4-5)
2. I te roaraa tau iva matahiti, i to Paulo hoˈiraa i Tareso e to ˈna haereraa i Anetiohia, ua parauhia te reira “te mau matahiti mamû noa.” Eaha tei tupu no Paulo i tera roaraa tau? (w00 15/7 26-27, tumu parau tarenihia par. 3-4)
3. No te aha Paulo i parau ai ia Iulio e titauhia ia ratou ia tiai hou a tamau ai i to ratou tere? (Ohi. 27:9, 10; wp17.5 9 par. 3-4) A
Hohoˈa A: Te hoê pahi tapihoo i te senekele matamua, hoê â i te pahi ta Paulo i rave no te haere i Mura
4. No te aha te feia no Melita i parau ai ia Paulo: “E taparahi taata teie”? (Ohi. 28:4; w15 1/10 9 par. 5-6)
A feruri i te mau haapiiraa
Ua parau Paulo i te mau taata i nia i te pahi e nehenehe te Atua e tauturu ia ratou e ‘eita hoê o ratou e pohe.’ (Ohi. 27:22, 34) Eaha ta te reira e haapii ia oe no nia i ta Iehova e nehenehe e rave? E eaha to outou manaˈo no nia i te pororaa i te tahi atu?
I muri aˈe i to Paulo pureraa, ua ‘itoitohia’ mai te mau taata i nia i te pahi. (Ohi. 27:35, 36) I roto i teihea tupuraa e nehenehe ai ta tatou mau pure e faaitoito i te tahi atu? B
Hohoˈa B
E nafea oe ia pee i te itoito o Paulo i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta oe i haapii mai no nia ia Paulo i roto i teie aamu o te faaoaoa ia oe e ua maitihia o ˈna no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?
A haapii hau atu â
A haapii no nia i te faufaaraa o te mau pahi, i te tau o Paulo e mea nafea Paulo i te faaohiparaa i te reira no te poro i te mau vahi atoa.
E nafea te mau matahiapo taiva ore e pee ai i to Paulo faaoromai e feruriraa haapae?
A pee i te feia e fatu i te mau parau fafau na roto i te faaoromai: Paulo (3:22)