54 TE APOSETOLO IOANE
Te itoito i te taime fifi
I TO te aposetolo Ioane ruhiruhiaraa, ua papai oia “o te hora hopea teie.” Ua ite o ˈna e ua tohu Iesu e Paulo, e i te hoê taime e haere mai te mau orometua haavare i roto i te amuiraa, e e turai ratou i te taata ia faaea i te haamori ia Iehova ma te tano. I te haamataraa te reira, ua paruru Ioane e te tahi atu mau aposetolo i te amuiraa i teie mau orometua haavare. (Mat. 7:15; Ohi. 20:29, 30; Tes. 2, 2:6, 7) I muri iho, ua pohe te tahi atu mau aposetolo e o Ioane anaˈe tei toe mai, no reira oia i parau ai “o te hora hopea teie.” Ua ite Ioane i to te mau orometua haaparareraa i te mau manaˈo hape i tera e tera amuiraa. Ua nehenehe ta Ioane e manaˈo fatata aita faahou e Kerisetiano mau. Tera râ, aita roa o Ioane i ere i to ˈna tiaturiraa e ua faaite o ˈna i te itoito.
Mea nafea to te aposetolo Ioane tei ruhiruhia i te faarururaa i te hamani-ino-raa, te hopoi-ê-raa e i te uˈanaraa o te ohipa apotata?
I te 90raa o to Ioane matahiti, ua faaite noa oia i te itoito no te paraparau no nia i te Atua e no te faaite i te parau no Iesu. No reira, ua afai-ê-hia oia i Patamo, te hoê motu mǎrô e te ofaifai i te miti Égée. Eaha tei tauturu ia Ioane ia tapea to ˈna tiaturiraa? Mea papu ua haamanaˈo noa oia i ta Iesu i fafau: “A haamanaˈo, tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te ao nei.”—Mat. 28:20.
Hau atu i te 60 matahiti i muri aˈe i to Iesu fafauraa i te reira, ua faaite Iesu ia Ioane i te hoê orama no a muri aˈe. Ua faaite Iesu i “te mahana o te Fatu,” e haamori faahou te mau amuiraa atoa ia Iehova ma te tano. Ua faaite atoa Iesu, e tauturu oia ia ratou ia vai taiva ore noa ˈtu te mau aroraa a Satani.
Ua faaitehia “ei taipe” teie orama, peneiaˈe aita Ioane i papu maitai i ta ˈna i ite. Te mea papu râ no Ioane: Aita Iehova e Iesu e vaiiho i te feia tei haaparare i te mau haapiiraa hape ia manuïa. I te mahana o te Fatu, e rahi mai te nunaa o te Atua e e fanaˈo ratou i te mau haamaitairaa faahiahia. E pau Satani i roto i te hoê aroraa i te raˈi, e hurihia oia i nia i te fenua e i te pae hopea e haamau-roa-hia oia. Ua faaitoito te mau mea ta Iesu i faaite ia Ioane, e ua papai oia ‘te mau mea atoa ta ˈna i ite.’
Aita Ioane i pohe i Patamo e aita atoa oia i ere i to ˈna oaoa e itoito rahi. Papu maitai, i muri noa mai i te poheraa te Emepera Roma ra o Domitien, te hoê enemi no te mau Kerisetiano, ua matara mai o Ioane. Ua hoˈi paha Ioane i Ephesia. I te 100raa o to ˈna matahiti, ua amo oia i te hoê hopoia apî fifi mau.
Ua faaohipa Iehova ia Ioane, no te papai i te maharaa e te hopea o te aamu no nia i te oraraa o Iesu. Ua ite Ioane, e opere-vitiviti-hia ta ˈna mau papai i roto i te mau amuiraa. E puaihia te faaroo o te mau Kerisetiano ia Iesu e e faaitoito te reira ia ratou ia paturu i ta ratou mau tiaturiraa. Ua ite atoa râ o Ioane e e riri mai te feia te hae ra i te mau Kerisetiano no ta ˈna i papai. Aita râ te reira i tapea ia ˈna.
Fatata 70 matahiti tei mairi mai te poheraa o Iesu, ua haamanaˈo Ioane i ta Iesu i rave e i parau maoti te tauturu o te varua moˈa. Ua papai oia i te hoê aamu mahanahana mau no nia i te oraraa o Iesu, e te rahiraa o ta ˈna i papai aita i faahitihia i roto i te buka a Mataio, Mareko e Luka. Ei hiˈoraa, o Ioane anaˈe tei faahiti i to Iesu faatiaraa ia Lazaro e i to te mau tia faaroo hinaaroraa e haapohe ia Lazaro. (Ioa. 11:1-46; 12:10) Ua faahiti atoa o ˈna i te mau parau maitai a Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ, i te po hou o ˈna a pohe ai, e i te pure mahanahana mau ta ˈna i parau no ratou. Auê ïa ô faahiahia no te mau Kerisetiano!
I te hoê â taime, ua turai Iehova ia Ioane ia papai e toru rata faaitoito mau i to ˈna mau taeae e tuahine. Ma te itoito ua faaara-atoa-hia ia ratou no nia i te mau orometua haavare i roto i te amuiraa, e ua parau-atoa-hia i to ratou mau taeae e tuahine eiaha e amui e e aroha ˈtu ia ratou. E itehia te here e te tiaturiraa i roto na toru rata a Ioane. Ua haapii o Ioane “e here te Atua,” e ua faaite atoa te aposetolo i teie here i roto i ta ˈna mau faaitoitoraa e haapiiraa mahanahana mau. Ua papai atoa oia i to ˈna oaoa i te iteraa i te feia ta ˈna i tauturu, ia haapii i te parau mau e ia tamau ‘i te pee i te parau mau.’ E rave rahi o ratou tei tamau i te rave i te reira.
Aita te mau Kerisetiano i teie mahana i faaruru i ta Ioane i ora. I muri iho i te poheraa o Ioane, ua uˈana ˈtu â te ohipa apotata e ua haaviivii te reira i te haamoriraa mau. Tera râ, ua fafau Iehova aita o ˈna e vaiiho faahou te reira ia tupu. (Isa. 54:17; Ohi. 3:21) Mai ia Ioane râ, e titauhia ia tatou ia faaruru i te hamani-ino-raa e i te tapearaa atoa. Pee anaˈe ïa i to ˈna hiˈoraa. Noa ˈtu eaha te tupu, ia tiaturi papu tatou ia haere ma te itoito e te Atua!
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Ioane faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha te faaite e mea itoito e peepee o Ioane? (bt 33, tumu parau tarenihia par. 3-4)
2. No te aha e parauhia ˈi ‘aita Ioane i haere i te haapiiraa e aita to ˈna e tiaraa teitei’? (Ohi. 4:13; w08 15/5 30 par. 6)
3. Eaha te auraa ia faaea Ioane ia hoˈi roa mai Iesu? (w05 1/2 6 par. 14-15)
4. No te aha e papu ai ia tatou, e ua papai Ioane i te maharaa o te aamu no nia i te oraraa o Iesu? (it “Parau apî oaoa no nia ia Ioane” par. 2-8) A
Fondation Martin Bodmer, Cologny (Genève)
Hohoˈa A: Te hoê otaro fatata 200 matahiti muri aˈe te tau o Iesu tei papaihia “Parau apî oaoa no nia ia Ioane”
A feruri i te mau haapiiraa
I roto i te buka ta Ioane i papai, ua faahiti oia hau atu 100 taime no nia i te tusia a Iesu e i te mau haamaitairaa o te reira. E nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru i te tusia a Iesu?
Fatata paha hau atu 90 matahiti to Ioane papairaa i na pae buka o te Bibilia. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i to Iehova hiˈoraa i te feia paari? B
Hohoˈa B
I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Ioane i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
No te aha e mauruuru ai oe e ua maitihia Ioane no te faatere e te Mesia i nia i te raˈi?
A haapii hau atu â
E nehenehe anei te mau taeae e tuahine paari i teie mahana e faatupu hoê â itoito mai to Ioane?
Mea rahi ta Ioane i papai no nia i te here. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i ta ˈna mau papai e to ˈna hiˈoraa?
“Te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o ‘te pǐpǐ herehia e Iesu’” (w21.01 8-13)