40 NEHEMIA
Ua patu faahou oia i te aua
UA ORA o Nehemia i Susana i Peresia, tera râ ua hinaaro o ˈna e ora i Ierusalema. Ua au roa na ˈna tera oire, no te mea tei ǒ te hiero o Iehova. Ua vaiihohia te nunaa o te Atua ia hoˈi i ǒ i muri iho i to ratou hopoi-ê-raahia, tera râ aita te haamoriraa viivii ore i parare. E pueraa huˈahuˈa te patu o te oire. I tera tau, aita anaˈe e patu to te oire mea ohie no te mau enemi ia tomo atu, no reira mea iti te taata e faaea ra i ǒ.
E tiaraa teitei to Nehemia i Peresia, e taata tiaturihia o ˈna na te arii Aretehasaseta. Tera râ e tavini taiva ore o Nehemia na Iehova na mua roa. I te hoê mahana, ua haere mai te taeae o Nehemia e farerei ia ˈna no te faaite “i te hoê tupuraa fifi mau” no nia ia Ierusalema. Ua parau oia e aita te aua o te oire i patuhia ˈtura e ua toaruaru roa te nunaa.
Ua peapea roa o Nehemia e ua papai o ˈna i muri iho: “Parahi ihora vau, taˈi e oto ihora vau e rave rahi mahana.” Ua pure oia ia Iehova, ma te taparu ia ˈna ia haamanaˈo i to ˈna nunaa e ia tauturu atoa ia ratou. I muri iho, hopoi atura Nehemia i te uaina na Aretehasaseta e ua ani te arii no te aha oia e haapeapea ˈi. Ua mǎtaˈu o Nehemia, tera râ ua parau o ˈna i te arii te tupuraa no nia ia Ierusalema. Ua ani Aretehasaseta ia Nehemia ta ˈna e hinaaro. Ua papai o Nehemia: “I reira iho, pure aˈera vau i te Atua o te raˈi.” Parau atura o Nehemia i te arii, te hinaaro ra o ˈna e faarue ia Peresia no te hoˈi i Ierusalema, e ia tauturu no te patu faahou i te aua e te mau uputa o te oire. Farii atura te arii i ta ˈna aniraa.
Reva ˈtura Nehemia i Ierusalema, e mea maoro taua tere ra e te atâta atoa. I to ˈna taeraa i ǒ, haere atura Nehemia i te po e hiˈopoa i te aua o Ierusalema tei vavahihia. Ua haaputuputu e ua faaitoito Nehemia i te nunaa ia ohipa amui no te tataî i te aua o Ierusalema. Ua horoa atoa Nehemia i te hiˈoraa ma te apiti atu ia ratou. Mea rahi te feia tei apiti atu, te vai ra te feia ona e tiaraa teitei, mai te feia tupai auro, oia atoa te huiarii: ua ohipa hoê o ratou e ta ˈna iho mau tamahine.
E rave rahi enemi to te ati Iuda o tei ore e hinaaro ia riro faahou mai o Ierusalema e oire papu e puai. I te hoê taime, ua faaooo ratou i te ati Iuda. Ua parau hoê o ratou e nehenehe te hoê alope e haamarua i te aua ta Nehemia e to ˈna nunaa i patu. Aita o Nehemia i faaroo ia ratou e ua faaitoito noa i te feia patu.
I mua i te faaooo, te haamǎtaˈuraa e te mau tamataraa no te faariaria, ua tamau Nehemia i te patu faahou i te aua o Ierusalema
Ua uˈana te patoiraa, i to te enemi iteraa te nuu ra te ohipa a te ati Iuda i mua, ua faaineine ratou no te aro ia Ierusalema! Ua rave Nehemia i ta ˈna e nehenehe no te paruru i te oire i teie aroraa. I to te mau enemi iteraa i te reira, faaoti aˈera ratou eiaha e aro i te oire i te mauhaa tamaˈi. I tera taime, ua tiai Nehemia e te afaraa o te taata patu i te aua e ta ratou mauhaa tamaˈi, e te tahi afaraa ua tamau ïa i te ohipa i nia i te patu. Aita râ te mau enemi i tuu.
Ua aufau ratou i te hoê taata no te parau ia Nehemia e te haere mai ra te mau enemi e haapohe ia ˈna, e e titauhia ia tomo oia i roto i te hiero no te paruru ia ˈna. Tera râ, te parau ra te Ture ta te Atua i horoa ia Mose, o te mau tahuˈa anaˈe te nehenehe e tomo i roto i te hiero. Aita Nehemia i farii e ua parau oia: “E horo ê anei te hoê taata mai ia ˈu?” Ua tamau Nehemia i te rave i te ohipa, no te mea ua ite oia ua rave ratou i to Iehova hinaaro e ua turu atoa Iehova ia ratou. E ua tano iho â Nehemia. I roto noa 52 mahana, ua oti te aua e ua haama te feia faaooo e hamani ino.
Ua hinaaro atoa Nehemia i te itoito no te tauturu i te nunaa ia haamori faahou ia Iehova ma te tano. Ua faaroo Nehemia te vai ra vetahi ati Iuda ona tei horoa i te moni i to ratou taeae veve, e i muri iho ua faahepo ia ratou ia faahoˈi mai hau atu i tei horoahia. Ma te itoito ua parau Nehemia e ere i te mea tano ta ratou e rave ra. I muri iho, i to Nehemia faarooraa aita vetahi i faaroo ia Iehova ma te faaipoipo i te mau vahine ěê, ua aˈo atu oia e ua paturu i te ture a te Atua.
Ua faaitoito atoa Nehemia i te nunaa. Ei hiˈoraa, i muri mai i te patu-faahou-raahia i te aua, ua haaputuputu ratou no te faaroo i te Ture a Iehova, e ua oto rahi ratou ua faaroo ore hoi ratou ia Iehova. Ua parau râ Nehemia ia ratou: “O te oaoa o Iehova to outou haapuraa.” Ua ite Nehemia e nehenehe te nunaa e manaˈo e paruruhia ratou na te aua, tera râ ua hinaaro o ˈna e haapii ia ratou e maoti te oaoa no ǒ mai ia Iehova e puai ai ratou, no te mea te tavini ra ratou ia ˈna. Te horoa ra Iehova hoê â oaoa ia tatou, e nehenehe ïa tatou e itoitohia no te faaruru i te mau fifi atoa.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Nehemia faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. E hopoi auˈa uaina o Nehemia na te arii, te auraa anei tera noa ta ˈna e rave ra? (w10 1/7 9 par. 5-7) A
National Museum of Iran, Tehran, Iran/Bridgeman Imagesl
Hohoˈa A: Hohoˈa i nia i te patu no Peresia mai, e faaite ra i te taata hopoi auˈa uaina a Dariu rahi, te papa ruau o Aretehasaseta
2. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau tamahine a Saluma e te mau tane o te oire no Tekoa? (Neh. 3:5, 12; w19.10 23 par. 11)
3. Mea nafea te feia e amo ra i te mau mea teiaha, i te ‘raveraa i te ohipa i te hoê noa rima, a tapea ai i te tahi atu rima i te tahi mauhaa tamaˈi’? (Neh. 4:17, 18; w06 1/3 4 par. 6) B
Hohoˈa B
4. No te aha ua haapeapea Nehemia aita vetahi tamarii ati Iuda e paraparau ra i te reo Hebera? (Neh. 13:23-27; w16.10 10 par. 4)
A feruri i te mau haapiiraa
Eaha ta te mau matahiapo e haapii i to Nehemia hiˈoraa no nia . . .
i te tiaturiraa ia Iehova? (Neh. 1:4-11; 4:14; 13:1-3)
i te ohiparaa e to ratou mau taeae? (Neh. 4:15, 21-23)
i te faarooraa i te mau taeae o te amuiraa? (Neh. 5:1-7) C
Hohoˈa C
E nafea to Nehemia hiˈoraa e faaite ai ia rave tatou i te mau tauiraa no te rave hau atu â no Iehova, e haamaitai noa o ˈna ia tatou?
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Nehemia?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Nehemia?
A haapii hau atu â
Eaha ta tatou e haapii mai i to Nehemia hiˈoraa no nia i te puai o te pure?
“Ua pahono te Atua i ta ˈna pure” (“Ohipa haapiiraa no te mau tamarii e taurearea” anairaa natirara)
I roto i teie video, a tapao mea nafea Nehemia i te faaiteraa i te itoito i to te mau feia patoi tamataraa i te tapea i te ohipa paturaa e rave rahi taime.
Nehemia: “Te oaoa o Iehova to outou haapuraa” (Tuhaa 1) (Tuhaa video) (5:22)