VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 39 api 176-179
  • “Ia pohe noa ˈtu vau, e pohe au”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia pohe noa ˈtu vau, e pohe au”
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • Buka Bibilia numera 17—Esetera
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua haa oia ma te paari, te itoito e te miimii ore
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua turu oia i te nunaa o te Atua
    A pee i to ratou faaroo
  • Manaˈo faufaa o te buka a Esetera
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 39 api 176-179

39 ESETERA

“Ia pohe noa ˈtu vau, e pohe au”

Papai neneihia
Papai neneihia

TE HAERE ra te hoê vahine apî i te aorai o te arii i reira oia e parahi ai i nia i to ˈna terono. Aita te arii i ani ia haere mai o ˈna. No teie tumu, ua ite maitai o ˈna e nehenehe te arii e faaue ia haapohehia oia. Noa ˈtu ua riaria roa o ˈna, ua faaoti papu râ oia e haere e farerei i te arii. O vai teie vahine apî e no te aha oia i rave ai i te reira?

To ˈna iˈoa o Esetera. Ua pohe to ˈna mau metua i to ˈna apîraa e na to ˈna fetii o Moredekai, “i rave ia ˈna ei tamahine na ˈna” e ua aupuru atoa ia ˈna. Ua ora raua i Susana, te hoê oire huiarii o te hau emepera Peresia, i reira to Moredekai ohiparaa ei tavini na te arii. I to Esetera paariraa mai, e “tino nehenehe to ˈna e te hohoˈa mata purotu.”

I te hoê mahana ua faaoti te arii Ahasueru, (peneiaˈe o Aretehasaseta I) e maiti faahou i te hoê vahine na ˈna. Ua parau o ˈna i ta ˈna mau tavini, ia imi i te mau vahine apî nehenehe aita i faaipoipohia ˈtura. Ua tapao te mau tavini a te arii, i te nehenehe rahi o Esetera e ua afai ia ˈna i te aorai o te arii. Hou a na reirahia ˈi, ua faaue Moredekai ia Esetera, eiaha e faaite e ati Iuda o ˈna.

I te aorai, ua ‘farii-maitai-noa-hia Esetera e te taata atoa tei ite atu ia ˈna.’ I muri aˈe 12 avaˈe taurumiraa i te mau monoˈi ia haviti, ua afaihia o ˈna i mua i te arii. Ua ‘farii-maitai-hia oia na te arii e ua hamani-maitai-atoa-hia.’ Ua maiti te arii o te hau emepera Peresia ia ˈna no te riro mai ei arii vahine. Ua auraro râ Esetera ia Moredekai, e aita o ˈna i faaite e ati Iuda oia.

I taua taime ra o Hamana te piti o te taata i muri mai i te arii. Mea hae na ˈna ia Moredekai, o tei patoi i te tipapa i mua ia ˈna. Ua na reira Moredekai, no te mea e tavini taiva ore o ˈna na te Atua. E aura e, no te tahi nunaa o Hamana o ta Iehova i parau e enemi ratou no ˈna. Te mea papu, ua riri roa Hamana ia Moredekai e ua opua o ˈna i te haapohe pauroa te ati Iuda. I to Moredekai faarooraa i te opuaraa ino a Hamana, ua peapea rahi o ˈna. Ua horoa oia i te hoê poroi ia Esetera, e ua parau ia ˈna ia ani i te arii ia faaora i te ati Iuda. Ua titauhia te itoito ia Esetera no te rave i teie ohipa.

Ua faataa Esetera ia Moredekai, mai te peu aita te arii i ani ia paraparau e o ˈna, e nehenehe te arii e faaue ia haapohehia oia. Ua matauhia e riri hanoa te arii. Ua parau râ Moredekai ia Esetera ia paraparau i te arii. Ua haamanaˈo atoa Moredekai e ua riro mai Esetera e arii vahine no te paruru i te nunaa o Iehova. E vahine itoito o Esetera no reira oia i parau ai: “Ia pohe noa ˈtu vau, e pohe au.” Ua ani noa oia ia haapae te nunaa i te maa e toru mahana. Mea papu, ua pure rahi o ˈna e te ati Iuda ia Iehova no te paruru ia ˈna. I muri iho, ua haere oia e farerei i te arii.

Te pure ra te arii vahine o Esetera, i te tomoraa o te aua i te aorai. Te parahi ra Ahasueru i nia i to ˈna terono e aita o ˈna e ite ra ia Esetera o te tia ra i rapae. Te hiˈo ra vetahi o te mau tiai a te arii ia ˈna o te pure ra.

I to Ahasueru iteraa ia Esetera e tia ra i te aua o te aorai, aita te arii i riri. Aita o ˈna i faaue ia haapohehia Esetera. Ua ani râ te arii i ta ˈna e hinaaro ra. Ua pahono Esetera, ma te titau manihini i te arii e o Hamana no te tahi tamaaraa, ta ˈna i faaineine no ratou. I taua tamaaraa ra, ua vai ara o Esetera, e aita o ˈna i faaite i te opuaraa a Hamana. Ua titau manihini faahou o ˈna i te arii e o Hamana i te tahi atu tamaaraa i te mahana i muri iho. Hou Hamana a haere ai i te piti o te tamaaraa e te arii e o Esetera, ua faatia o ˈna i te hoê pou no te tarî ia Moredekai. I te pae hopea râ, no ˈna iho teie tâpû ati.

Ua taparuparu o ˈna i ta ˈna tane te arii, ia ore te nunaa o te Atua e haapohehia

I te piti o te tamaaraa, ua parau faahou Ahasueru ia Esetera i ta ˈna e nehenehe e rave na ˈna. I tera taime to Esetera faaiteraa i ta ˈna e hinaaro ra. Ma te faatura, ua faaite o ˈna i te opuaraa ino a Hamana no te haapohe ia ˈna e to ˈna nunaa. Ua parau atoa Esetera e ua mamû noa oia, tera râ e haafifi atoa teie opuaraa ino i te arii. Ma te maere, ua parau Ahasueru ia faaite o vai tera taata ino. Ua pahono Esetera: tera taata ino o Hamana! Ua riri roa te arii e ua faaue ia haapohehia Hamana. I tera noa taime, ua huri te mataˈi, ua tarîhia Hamana i nia i te pou ta ˈna iho i faatia no Moredekai.

Ua hinaaro Hamana e haapohe ia Moredekai e te nunaa o te Atua i te hau emepera Peresia taatoa. Ua pohe râ Hamana e e rave rahi enemi o te Atua e to ˈna nunaa. Ua faaohipa ïa Iehova i te hoê vahine itoito e faaroo no te paruru i to ˈna nunaa.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Esetera 1:1–9:1, 5, 13-17

A aparau:

Mea nafea to Esetera faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. Eaha te haapapuraa e mea mau teie aamu? (ia 138, tumu parau tarenihia) A

    Ungnad, Arthur. “Neubabylonische Privaturkunden aus der Sammlung Amherst.” Archiv für Orientforschung, buka 19, 1959, api 74–82

    Hohoˈa A: E iri papai tahito o te faahiti ra i te iˈoa o Moredekai

  2. 2. No te aha aita Moredekai i tipapa i mua ia Hamana? (ia 130 par. 18)

  3. 3. E nafea tatou e faaite ai ua tamata Satani e ta ˈna mau demoni i te haamou i te ati Iuda? (g02 8/9 7 par. 3–8 par. 2) B

    Cube. Lot of Yahali, puru. Neo-Assyrian Clay. (YPM BC 021122). Courtesy of the Peabody Museum, Division of Anthropology, Babylonian Collection, Yale University; peabody.yale.edu

    Hohoˈa B: E mauhaa tahito faaohipahia no te tuu i te kelero

  4. 4. Eaha te parau tohu ta Esetera e Moredekai i faatupu? (ia 142, tumu parau tarenihia)

A feruri i te mau haapiiraa

  • E feruriraa paari to Esetera e ua haa o ˈna no te faaoaoa ia Iehova, noa ˈtu aita o ˈna i pihai iho i te tahi atu o te haamori ra ia Iehova. Eaha ta te feia apî e haapii mai i to ˈna hiˈoraa?

  • Ua faaroo Ahasueru ia Esetera, no te mea ua faaoromai, faatura e faaite Esetera i te parau mau. E nafea te mau vahine Kerisetiano e pee ai i to ˈna hiˈoraa? C

    Te paraparau ra te hoê tuahine i ta ˈna tane e ere i te Ite no Iehova, a inuinu ai maa taofe i pihai iho i te auahi. Ua matara ta ˈna Bibilia e te faaite ra o ˈna i te nehenehe o te natura.

    Hohoˈa C

  • I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Esetera?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Esetera?

A haapii hau atu â

I roto i teie himene video, a hiˈo i te mau haapiiraa ta te mau tamarii e haapii mai i to Esetera hiˈoraa.

Ua faaite Esetera i te itoito (2:09)

Mea nafea te mau taeae i teie mahana i te peeraa i to Esetera hiˈoraa i te hinaaroraa to ratou hoa Kerisetiano i te paruru?

A pee i te feia e fatu i te mau parau fafau na roto i te faaoromai: Moredekai e Esetera (3:05)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono