38 NA TORU HEBERA
Ua ora mai ratou mai te umu auahi
UA AFAI-Ê-HIA e toru taurearea Hebera, o Hanania, Misaela e o Azaria i Babulonia. Ua taui to Babulonia i to ratou iˈoa o Sadaraka, Meseka e o Abedenego. E hoa rahi ratou na Daniela, te tahi taurearea taiva ore atoa. Aita râ o ˈna to pihai iho ia ratou, no te paruru e faaitoito i te faarururaa ratou i te pohe. Hiˈo anaˈe i tei tupu.
Ua faaue Nebukanesa i ta ˈna mau tavini ia hamani i te hoê tii rahi, e 27 metera te teitei e fatata toru metera i te aano. Ua faatupu te arii i te hoê oroa rahi no te avari i taua tii ra, e ua titau manihini te arii i te mau tia faatere ia tae i taua oroa ra. Ua tia i na toru Hebera ia auraro i te aniraa a te arii e ia apiti atoa mai.
Ua parau hoê o te mau tavini a te arii i te nunaa eaha ta ratou e rave. Na mua roa, ua faaotootohia te upaupa ia anaanatae te nunaa. E i muri iho, ‘ua tipapa e ua haamori ratou i te tii.’ Eaha ïa ta tera na toru taurearea e rave? Ua ite maitai ratou eaha te faaueraa a Iehova no nia i te haamoriraa idolo.—Exo. 20:4, 5.
I mua i te nahoa, ua faahepohia ratou ia haamori i te hoê tii, aita anaˈe e pohe ratou
Ua haamata te upaupa e i reira iho to te nunaa tipaparaa no te haamori i te tii. Tera râ, ua tia noa na toru taurearea e ua hiˈo-noa-hia ratou na te nunaa. E taime tano teie no te hoê pǔpǔ Kaladaio no te faahapa i na taurearea ati Iuda. E ua parau ratou i te arii: “Aita ratou i faatura ia oe, e te arii. Aita ratou e tavini ra i to oe mau atua e aita ratou e hinaaro ra e haamori i te tii auro ta oe i faatia.” Ua riri roa te arii e ua ani i na toru Hebera, ua tano anei teie mau pariraa. Hou ratou a pahono ai, ua haamǎtaˈu atu te arii. Ua parau oia e ora ratou ia auraro ratou ia ˈna, mai te peu râ aita, e ‘taorahia ratou i tera iho â taime i roto i te umu auahi.’ Ua parau atoa te arii, aita e atua e faaora ia ratou.
Aita roa ˈtu Hanania, Misaela e Azaria i fati. Ua parau ratou i te arii ‘ia taorahia ratou,’ e na to ratou Atua e faaora mai mai te hoê ati pohe. Ua parau atoa ratou i te arii: “E ia ore noa ˈtu oia e faaora mai, ia ite mai oe, e te arii, eita matou e tavini i to oe mau atua e eita matou e haamori i te tii auro ta oe i faatia.” Ua riri roa te arii e ua parau atu, ia tataihituhia te âhu o te umu, ia taamuhia e ia taorahia i na toru taurearea i roto i taua umu auahi ra. No te âhu rahi o te umu, ua pohe te mau tane tei taora i na toru Hebera i roto i te umu auahi!
Tera râ ua ite Nebukanesa i te hoê ohipa tei faariaria ia ˈna. Ua ite o ˈna i roto i te umu e maha taata, eiaha râ e toru o te hahaere ra i roto i te auahi e aita ratou i paapaa! Ua parau te arii: “A hiˈo na . . . e au te maha o ratou i te hoê tamaiti a te mau atua.” Faafatata maira Nebukanesa i te umu auahi, pii atura i na toru tane ia haere mai i rapae.
Ua maere rahi te taata i te iteraa aita ratou i paapaa i te auahi, aita to ratou rouru i paapaa, oia atoa to ratou ahu e aita te hauˈa auahi i mau i nia ia ratou, te taura noa tei mutu. Ua maere atoa Nebukanesa e ua parau ia ratou ia auraro i to ratou Atua. Ua parau oia: “Ua tiaturi ratou i to ratou Atua, ua patoi i te faaueraa a te arii e ua ineine i te pohe, eiaha râ i te tavini aore ra i te haamori i te tahi atua maori râ to ratou iho Atua.”
Ua parau te arii e haapohehia te taata o te faaino ia Iehova. Ua horoa oia i te hopoia i na taurearea e toru. Ua rave hau atu â râ Iehova, ua haamanaˈo o ˈna ia ratou. Fatata 700 matahiti i muri iho, i to te aposetolo Paulo papairaa no nia i te feia tei faaite i te faaroo faahiahia, ua faahiti o ˈna i na toru Hebera tei ore i “paapaa i te auahi ura.” Mea papu, ua haamanaˈo o ˈna i te itoito o Hanania, Misaela e Azaria.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Hanania, Misaela e o Azaria faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. E nafea te ohipa a te ihipǎpǎ e haapapu ai i te aamu i roto i te Daniela pene 3? (w23.07 31) A
© The Trustees of the British Museum. Licensed under CC BY-NC-SA 4.0. Source. Tauiraa: Ua tarenihia
Hohoˈa A: Te hoê ofai araea tunuhia, ua papaihia te iˈoa o Nebukanesa i nia iho
2. Eaha te auraa o te mau iˈoa Babulonia i horoahia i na toru Hebera? (dp 35 par. 14)
3. No te aha tatou e parau ai e taata faaroo o Nebukanesa? (dp 69 par. 3) B
Hohoˈa B: Ua patu e ua faaapî Nebukanesa i te mau hiero o e rave rahi atua hape no Babulonia
4. No te aha aita e fifi no te feia no te mau nunaa e reo ê, o tei haamori i to ratou mau atua, ia haamori i te tii a Nebukanesa? (Dan. 3:7; dp 73 par. 10)
A feruri i te mau haapiiraa
Ua mau papu na toru Hebera i te tamataraahia ratou i te maa. I to ratou faaruru-atoa-raa i te pohe, ua vai taiva ore ratou. Eaha ta te reira e haapii mai no nia i te vai taiva ore i roto i te mau ohipa haihai? (Luka 16:10) C
Hohoˈa C
Ia tamatahia tatou, e nafea tatou e pee ai i te mau huru maitatai o na toru Hebera? (Dan. 3:16-18)
Te haehaa
Te mǎrû
Te taiva ore
E nafea oe ia pee i te itoito o teie e toru Hebera?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Hanania, Misaela e o Azaria?
A haapii hau atu â
Nafea te hoê Kerisetiano e faaite ai i to ˈna tiaraa amui ore i te hoê taurua?
A hiˈo eaha ta oe e haapii mai ma te feruri o oe hoê o na toru taurearea.