VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 38 api 170-175
  • Ua ora mai ratou mai te umu auahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ora mai ratou mai te umu auahi
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • “Eiaha e haaviivii ia ˈna”
    A haere ma te itoito e te Atua
  • A faaite i to outou tiaturi ia Iehova na roto i ta outou mau faaotiraa
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
  • A imi i te pahonoraa
    Porotarama o te tairururaa haaati e te tiaau haaati 2025-2026
  • A imi i te pahonoraa
    Porotarama o te tairururaa haaati e te tia o te amaa 2025-2026
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 38 api 170-175

38 NA TORU HEBERA

Ua ora mai ratou mai te umu auahi

Papai neneihia
Papai neneihia
Papai neneihia

UA AFAI-Ê-HIA e toru taurearea Hebera, o Hanania, Misaela e o Azaria i Babulonia. Ua taui to Babulonia i to ratou iˈoa o Sadaraka, Meseka e o Abedenego. E hoa rahi ratou na Daniela, te tahi taurearea taiva ore atoa. Aita râ o ˈna to pihai iho ia ratou, no te paruru e faaitoito i te faarururaa ratou i te pohe. Hiˈo anaˈe i tei tupu.

Ua faaue Nebukanesa i ta ˈna mau tavini ia hamani i te hoê tii rahi, e 27 metera te teitei e fatata toru metera i te aano. Ua faatupu te arii i te hoê oroa rahi no te avari i taua tii ra, e ua titau manihini te arii i te mau tia faatere ia tae i taua oroa ra. Ua tia i na toru Hebera ia auraro i te aniraa a te arii e ia apiti atoa mai.

Ua parau hoê o te mau tavini a te arii i te nunaa eaha ta ratou e rave. Na mua roa, ua faaotootohia te upaupa ia anaanatae te nunaa. E i muri iho, ‘ua tipapa e ua haamori ratou i te tii.’ Eaha ïa ta tera na toru taurearea e rave? Ua ite maitai ratou eaha te faaueraa a Iehova no nia i te haamoriraa idolo.—Exo. 20:4, 5.

I mua i te nahoa, ua faahepohia ratou ia haamori i te hoê tii, aita anaˈe e pohe ratou

Ua haamata te upaupa e i reira iho to te nunaa tipaparaa no te haamori i te tii. Tera râ, ua tia noa na toru taurearea e ua hiˈo-noa-hia ratou na te nunaa. E taime tano teie no te hoê pǔpǔ Kaladaio no te faahapa i na taurearea ati Iuda. E ua parau ratou i te arii: “Aita ratou i faatura ia oe, e te arii. Aita ratou e tavini ra i to oe mau atua e aita ratou e hinaaro ra e haamori i te tii auro ta oe i faatia.” Ua riri roa te arii e ua ani i na toru Hebera, ua tano anei teie mau pariraa. Hou ratou a pahono ai, ua haamǎtaˈu atu te arii. Ua parau oia e ora ratou ia auraro ratou ia ˈna, mai te peu râ aita, e ‘taorahia ratou i tera iho â taime i roto i te umu auahi.’ Ua parau atoa te arii, aita e atua e faaora ia ratou.

Te tia ra Hanania, Misaela e Azaria i rotopu i te nahoa rahi o tei tuturi i mua i te tii auro a Nebukanesa. Te faafatata maira e toru faehau ia ratou.

Aita roa ˈtu Hanania, Misaela e Azaria i fati. Ua parau ratou i te arii ‘ia taorahia ratou,’ e na to ratou Atua e faaora mai mai te hoê ati pohe. Ua parau atoa ratou i te arii: “E ia ore noa ˈtu oia e faaora mai, ia ite mai oe, e te arii, eita matou e tavini i to oe mau atua e eita matou e haamori i te tii auro ta oe i faatia.” Ua riri roa te arii e ua parau atu, ia tataihituhia te âhu o te umu, ia taamuhia e ia taorahia i na toru taurearea i roto i taua umu auahi ra. No te âhu rahi o te umu, ua pohe te mau tane tei taora i na toru Hebera i roto i te umu auahi!

Tera râ ua ite Nebukanesa i te hoê ohipa tei faariaria ia ˈna. Ua ite o ˈna i roto i te umu e maha taata, eiaha râ e toru o te hahaere ra i roto i te auahi e aita ratou i paapaa! Ua parau te arii: “A hiˈo na . . . e au te maha o ratou i te hoê tamaiti a te mau atua.” Faafatata maira Nebukanesa i te umu auahi, pii atura i na toru tane ia haere mai i rapae.

Ma te hitimahuta, te tia ra na taurearea i roto i te umu auahi. To piha iho hoê melahi ia ratou. Na rapaeau i te umu, ua maere roa o Nebukanesa e ta ˈna mau faehau.

Ua maere rahi te taata i te iteraa aita ratou i paapaa i te auahi, aita to ratou rouru i paapaa, oia atoa to ratou ahu e aita te hauˈa auahi i mau i nia ia ratou, te taura noa tei mutu. Ua maere atoa Nebukanesa e ua parau ia ratou ia auraro i to ratou Atua. Ua parau oia: “Ua tiaturi ratou i to ratou Atua, ua patoi i te faaueraa a te arii e ua ineine i te pohe, eiaha râ i te tavini aore ra i te haamori i te tahi atua maori râ to ratou iho Atua.”

Ua parau te arii e haapohehia te taata o te faaino ia Iehova. Ua horoa oia i te hopoia i na taurearea e toru. Ua rave hau atu â râ Iehova, ua haamanaˈo o ˈna ia ratou. Fatata 700 matahiti i muri iho, i to te aposetolo Paulo papairaa no nia i te feia tei faaite i te faaroo faahiahia, ua faahiti o ˈna i na toru Hebera tei ore i “paapaa i te auahi ura.” Mea papu, ua haamanaˈo o ˈna i te itoito o Hanania, Misaela e Azaria.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Daniela 3:1-30

  • Hebera 11:33, 34

A aparau:

Mea nafea to Hanania, Misaela e o Azaria faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. E nafea te ohipa a te ihipǎpǎ e haapapu ai i te aamu i roto i te Daniela pene 3? (w23.07 31) A

    © The Trustees of the British Museum. Licensed under CC BY-NC-SA 4.0. Source. Tauiraa: Ua tarenihia

    Hohoˈa A: Te hoê ofai araea tunuhia, ua papaihia te iˈoa o Nebukanesa i nia iho

  2. 2. Eaha te auraa o te mau iˈoa Babulonia i horoahia i na toru Hebera? (dp 35 par. 14)

  3. 3. No te aha tatou e parau ai e taata faaroo o Nebukanesa? (dp 69 par. 3) B

    Te tia ra te arii Nebukanesa i to ˈna aorai ma te hiˈo na te atea i te patu ta ˈna i hamani.

    Hohoˈa B: Ua patu e ua faaapî Nebukanesa i te mau hiero o e rave rahi atua hape no Babulonia

  4. 4. No te aha aita e fifi no te feia no te mau nunaa e reo ê, o tei haamori i to ratou mau atua, ia haamori i te tii a Nebukanesa? (Dan. 3:7; dp 73 par. 10)

A feruri i te mau haapiiraa

  • Ua mau papu na toru Hebera i te tamataraahia ratou i te maa. I to ratou faaruru-atoa-raa i te pohe, ua vai taiva ore ratou. Eaha ta te reira e haapii mai no nia i te vai taiva ore i roto i te mau ohipa haihai? (Luka 16:10) C

    Hohoˈa: E toru faahohoˈaraa e nehenehe ai tatou e faaite i te taiva ore i roto i te mau ohipa haihai o te oraraa. E ite-noa-hia teie mau tupuraa i muri nei. Te hoo ra te hoê tuahine i te ahu i nia i te reni natirara. Te vai ra i pihai iho i ta ˈna roro uira te mau vea no nia i te huru ahuraa o teie nei ao. Te hoê taeae tei tapae i te ohipa i te hora hitu e te afa i te poipoi. I pihai iho mai, te mataitai ra te tahi mau hoa ohipa i ta ratou vini. Te taamu ra te hoê tuahine i to ˈna hatua hou a faahoro ai i te pereoo.

    Hohoˈa C

  • Ia tamatahia tatou, e nafea tatou e pee ai i te mau huru maitatai o na toru Hebera? (Dan. 3:16-18)

    • Te haehaa

    • Te mǎrû

    • Te taiva ore

  • E nafea oe ia pee i te itoito o teie e toru Hebera?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Hanania, Misaela e o Azaria?

A haapii hau atu â

Nafea te hoê Kerisetiano e faaite ai i to ˈna tiaraa amui ore i te hoê taurua?

Tapea i te tiaraa amui ore i te mau taurua (4:25)

A hiˈo eaha ta oe e haapii mai ma te feruri o oe hoê o na toru taurearea.

“Ua faaorahia mai te hoê umu auahi!” (“Ohipa haapiiraa no te mau tamarii e taurearea” anairaa natirara)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono