35 MANASE
Te itoito no te tatarahapa
UA FANAUHIA Manase i muri iho i to Iehova raveraa i te hoê semeio no to ˈna papa, te arii Hezekia. I to Hezekia maˈiraa e fatataraa i te pohe, ua faaora te Atua ia ˈna. I muri iho ua noaa ta ˈna hoê tamaiti, o Manase te iˈoa. Ua riro Hezekia ei arii maitai tei haamori ia Iehova. Te mea peapea râ, ua pohe Hezekia i te 12raa o to Manase matahiti. Ua riro mai Manase ei arii, aita râ o ˈna i tavini ia Iehova mai to ˈna papa.
E hara ino mau ta Manase i rave. E rave rahi matahiti i te maoro, ua haamori oia i te mau atua hape e idolo, ua faaitoito o ˈna i te nunaa ia na reira atoa. Ua rave oia i te ohipa tahutahu e ua haapohe i ta ˈna iho mau tamaiti. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, ua rahi roa te haavîraa uˈana. E rave rahi taata ta Manase i haapohe e no to ˈna hiˈoraa, ua rave atoa te nunaa i Ierusalema e rave rahi ohipa ino. Aita roa ˈtu Iehova i mauruuru i ta to ˈna nunaa i rave. Ua tono Iehova i ta ˈna mau peropheta no te faaara ia ˈna, aita râ o ˈna i hinaaro e faaroo. E nehenehe anei e parau e hiˈoraa maitai o ˈna? Hiˈo anaˈe i te reira.
Ua taui taue te oraraa o Manase. No te mea aita te arii i hinaaro e faaroo i te mau faaararaa a te mau peropheta a Iehova, ua farii te Atua ia aro to Asura ia Iuda. Te taio ra tatou: “Haru maira ratou ia Manase i te tarou, tapea aˈera ia ˈna i roto e piti tapea veo e hopoi atura ia ˈna i Babulonia.” Ua mauiui rahi te arii i to ˈna hopoi-ê-raahia i Babulonia e te fifi auri, e ua haama roa o ˈna.
Mea ino mau Manase, noa ˈtu râ ua horoa Iehova ia ˈna i te ravea ia taui
Noa ˈtu ua tapeahia Manase i Babulonia, e taime to ˈna no te feruri i te mau ohipa ino atoa ta ˈna i rave. Ua manaˈo oia o o ˈna anaˈe, e aita faahou e ravea no te matara mai. Teihea roa te taatoaraa o te mau atua hape ta ˈna i haamori, oia atoa te mau atua i pûpû ai o ˈna i ta ˈna mau tamaiti ei tusia? Ua ite oia e titauhia ia ˈna ia rave i te mau tauiraa. Na mua roa ma te haehaa, ua pure oia ia Iehova. Ua “faahaehaa o ˈna ia ˈna iho i mua i te Atua o to ˈna mau tupuna.” Ua ite Iehova ua taui oia e ua pahono i ta ˈna pure. Rahi noa ˈtura te haehaa o Manase, rahi atu â Iehova i te haafatata ia ˈna. (Sal. 138:6) Ua pure Manase ia “Iehova to ˈna Atua,” ma te taparu i to ˈna farii maitai. Mai tera oia i te ‘pure noa.’
Eaha to Iehova huru i mua i teie mau pure? Te na ô ra te Bibilia: “E putapû ihora te Atua i ta ˈna pure, ua faaroo oia i ta ˈna taparuraa.” No reira, ua hamani maitai te Atua mau e ua rave i te mau ohipa faahiahia no Manase. “E faahoˈi ihora te Atua ia ˈna i Ierusalema i to ˈna tiaraa arii.” I teie nei, ua nehenehe faahou Manase e faaite ua tatarahapa mau o ˈna e ua taui atoa.
I to Manase hoˈiraa i Ierusalema, ua titauhia ia turui o ˈna i nia ia Iehova no te tamata i te tauturu i te nunaa ia taui i to ratou haerea ino. No te mea o ˈna te tumu i rave ai te nunaa i tera mau ohipa ino. E farii anei ratou i te taui? Noa ˈtu ua mǎtaˈu Manase, ua faaite râ oia i te itoito no te rave i te mea tia. Ua aua maitai o ˈna ia Ierusalema no te mau enemi, ua tamâ i te oire, ua faaore roa te mau atua e idolo e oia atoa to roto i te hiero o Iehova. Ua faatia o ˈna i te hoê fata na Iehova e ua pûpû i te mau tusia i nia iho. E peneiaˈe te mea fifi roa no ˈna o te paraparauraa i te nunaa. Na mua ˈˈe i parau na o ˈna ia ratou ia haamori i te mau atua hape, e teie nei te faaitoito ra oia ia ratou “ia tavini ia Iehova te Atua o Iseraela.” Ua taui mau teie taata tei rave i te hara ino mau. E maoti to ˈna hiˈoraa, te ite maitai ra tatou i te mau huru maitatai o Iehova ‘mea maitai e ua ineine noa i te faaore i te hara.’—Sal. 86:5.
Aita Manase i nehenehe e hoˈi i muri no te faaore i te mau ohipa ino ta ˈna i rave. Ua faaore Iehova i ta ˈna hara. Aita râ Iehova i tapo i to ˈna mata i te haavîraa uˈana e haamaniiraa i te toto, ta te nunaa i rave a faatere ai Manase. Noa ˈtu ua taui to ratou arii, aita ratou i tatarahapa e i taui. Hoê â huru no te tamaiti a Manase o Amona. Tera râ e au ra e ua tauturu Manase i ta ˈna mootua o Iosia ia here ia Iehova. Ua haamanaˈo noa te tamaiti i te itoito ta to ˈna papa ruau i faaite i to ˈna faahaehaaraa ia ˈna e tatarahaparaa. Noa ˈtu ua matahiti to Manase raveraa e rave rahi ohipa ino, ua taui mau iho â oia. E no te toea o to ˈna oraraa, ua haamanaˈo oia i to ˈna Atua î i te here tei faaore i ta ˈna hara.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Manase faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Ua ora te ati Amori i Kanaana. No te aha mea faufaa ia ite “ua hau aˈe te ino ta [Manase] i rave i ta te ati Amori atoa na mua ˈtu ia ˈna”? (Arii 2, 21:11; w00 15/10 16 par. 5-6; gl 10 par. 5, nota)
2. Eaha te mau taihaa ta te mau ihipǎpǎ i ite mai o te haapapu ra ua ora mau Manase e o Asura te faatereraa puai roa ˈˈe i tera taime? (it “Manase” No 4 par. 2) A
© The Trustees of the British Museum. Licensed under CC BY-NC-SA 4.0. Source
Hohoˈa A: Ua itehia mai te iˈoa o “Manase te arii no Iuda” i nia i te tahi ofai mai te tau o te arii Asura o Esarahadona
3. Eaha te faaite ra e tarou to Asura i te feia ta ratou i hopoi ê? (Par. 2, 33:11; it “Tarou” par. 4) B
Hohoˈa B: Te hoê hohoˈa nanaˈohia a te tahi taata no Asura mai te vaˈuraa o te senekele hou te tau o Iesu
4. Mea nafea Iehova i te faaohiparaa i te “taura faito” e te “mauhaa faaafaro reni” i nia ia Ierusalema? (Arii 2, 21:13; it “Mauhaa faaafaro reni” par. 2)
A feruri i te mau haapiiraa
Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te tatarahapa i roto i teie aamu?
Ua faaore Iehova i te hara a te feia hara tei tatarahapa. Tera râ, aita oia i faaore i te faahopearaa o ta ratou hara. Nafea tatou e ite ai eaha tei tupu no Manase e te nunaa o Iuda? (Ier. 15:3-5) C
Hohoˈa C
I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Manase i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Manase i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A hiˈo e nafea te hiˈoraa o Manase e tauturu ai i te hoê taeae ia hoˈi mai ia Iehova.
Mai te peu e haafaufaa ore noa oe ia oe iho no te mau hara tahito, e nafea teie aamu e faaitoito ai ia oe?