34 HEZEKIA
“Ua ati maite oia ia Iehova”
UA RIRO Hezekia hoê o te mau arii no Iuda tei here ia Iehova, area râ to ˈna metua tane o Ahaza e arii ino mau ïa. Ua faaitoito to ˈna papa i te nunaa ia haamori i te mau atua hape. Ua tanina atoa oia i ta ˈna iho mau tamarii no te mau atua hape. (Arii 2, 16:2-4; Par. 2, 28:1, 3) Ua ite ïa Hezekia i te mau ohipa hairiiri i to ˈna tamariiraa. I to ˈna paariraa mai râ, aita o ˈna i pee i te hiˈoraa ino o to ˈna metua tane. I to Ahaza poheraa, e 25 matahiti to Hezekia, e ua rave te arii i te mau tauiraa rahi i to ˈna haamataraa i te faatere.
Ua iriti e tataî faahou Hezekia i te hiero o Iehova i Ierusalema, ua faaore roa i te mau idolo atoa e ua haamau i te autahuˈaraa. I muri noa mai, ua tono oia i te mau vea no te titau manihini i te taatoaraa o te mau Iseraela ia haere mai e ia faatupu i te Oroa Pasa i Ierusalema, oia atoa te feia o te faatereraa arii no apatoerau. Ua faaooo vetahi i te mau vea, e te tahi atu râ ua farii i te titau-manihini-raa. Ua faaitoito te hiˈoraa o Hezekia i te nunaa, no te faaore i te mau idolo e te mau vahi i reira te nunaa e haere ai e haamori i te mau atua hape i Iseraela e i Iuda. Tau hanere matahiti na mua ˈtu, ua faaue Iehova ia Mose ia parau i te nunaa ia hamani atoa i te hoê idolo ophi veo. Ua faahuˈahuˈa râ Hezekia i te ophi ia ore hoê e haamori i te reira.
E rave rahi matahiti, ua taa atoa ia Hezekia e tupu te hoê ohipa ino i Iseraela. Ua faaara maoro Iehova, i te faatereraa arii a Iseraela no apatoerau e haamouhia ratou. E teie tei tupu, tau matahiti i muri aˈe i to Hezekia haamataraa i te faatere, ua aro to Asura i te faatereraa arii no apatoerau, e ua hopoi ê i te tahi o te feia. Ua ui paha o Hezekia, e na reira anei to Asura no Iuda? Ua taiva Iuda mai ia Iseraela, mea ino roa ˈtu â ta Iuda. Ua faaara Iehova i te nunaa maoti te mau peropheta e ua tupu mau â ta ˈna i parau. E i teie nei, te haere mai ra te nuu no Asura i Iuda, e ua haapeapea o Hezekia.
I te pae hopea, ua tae mai te arii no Asura o Senakeriba e ta ˈna nuu i Iuda e ua haamata i te haru e rave rahi oire. E au ra e taime fifi te reira no Hezekia, ua roohia hoi oia i te hoê maˈi e ua fatata oia i te pohe. Aita ta ˈna e tamarii, ua fifi ïa te opu huiarii o Davida. Ua oto roa o Hezekia, e ua taparu o ˈna ia Iehova ia tauturu ia ˈna. Ua pahono Iehova i ta ˈna pure. Ma te here, ua horoa Iehova 15 atu â matahiti na Hezekia te arii. Tera râ, tei Ierusalema noa â to Asura.
No te paruru ia Ierusalema te oire moˈa o Iehova, ua tamata Hezekia i te tapea ia Senakeriba, ma te horoa ˈtu i te moni ta ˈna i ani. Ua rave ïa Senakeriba i te moni, ua hinaaro noa râ o ˈna e haru ia Ierusalema. I roto i tera area taime, ua paturu Hezekia ia Ierusalema, ma te faatia i te hoê patu apî e ma te hamani i te hoê faahororaa pape, no te hopoi mai i te pape i roto i te oire tei haaatihia. E ua faaitoito oia i to ˈna nunaa, ma te haapapu atu e mea puai aˈe Iehova i te tahi atu nuu faehau.
Ua faaitoito Hezekia i te nunaa o Ierusalema i to te hoê enemi puai mau tamataraa i te faariaria ia ratou
Ua uˈana atu â te riri o Senakeriba. Ua tono o ˈna i Ierusalema i te tahi taata mana, te Rabasake, no te faaooo e toaruaru i te nunaa. Ua faaino teie taata i to ratou arii e to ratou Atua ra o Iehova. Ua mau papu o Hezekia e ua faaitoito i to ˈna nunaa. I muri iho, ua hapono Senakeriba i te mau rata ia Hezekia, no te faariaria ia ˈna. Ua afai Hezekia i teie mau rata i te hiero o Iehova e ua faaite te reira ia Iehova. Ma te na reira, ua tiaturi o ˈna tei te rima o Iehova teie fifi, te Atua Manahope. Ua pahono Iehova ia Hezekia, ua horoa o ˈna ia Isaia te peropheta i teie poroi tamahanahana na te arii: E ore roa ˈtu Senakeriba e tomo i Ierusalema, e ore roa ˈtu teie taata e faaohipa i te teˈa i reira.
I taua noa po, ua tono Iehova i te hoê melahi i te puhapa o Asura. Aita i maoro, ua haapohe teie melahi 185 000 faehau a Senakeriba. A feruri na i te huru o Senakeriba, i to ˈna tiaraa mai i te poipoi, e i to ˈna iteraa i te mau faehau tei pohe. Ua horo ê o ˈna i Asura ma te haama. Tau taime i muri iho, i to ˈna haereraa i te hiero o Niseroka to ˈna atua, ua haapohe ta ˈna iho mau tamaiti ia ˈna.
Ua upootia mai o Hezekia, aita faahou e haamǎtaˈuraa, aita e maˈi e ua riro mai o ˈna ei metua tane. Te mea peapea râ, i te hoê taime ua teoteohia o Hezekia. Ua aˈo râ Iehova ia ˈna e ua farii Hezekia i te reira ma te haehaa. Ua tano te parau e ua riro Hezekia, hoê o te mau arii maitai roa tei faatere i te nunaa o Iehova. Ua faaite o ˈna i te itoito rahi i te mau taime fifi e ua taiva ore noa o ˈna ia Iehova tae roa ˈtu i to ˈna poheraa.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Hezekia faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha ta te feia i ite mai o te faaite ra e mea mau ta te Bibilia e parau ra no nia ia Hezekia? (w11 1/5 15 par. 1-3) A
Zev Radovan/Alamy Stock Photo
Hohoˈa A: E titiro araea mai te vaˈuraa o te senekele hou te tau o Iesu, ua papaihia: “Na Hezekia [tamaiti a] Ahaza, arii no Iuda”
2. Mea nafea te parau tohu a Isaia no nia i te “ophi taero peepee” i te tupuraa no Hezekia? (Isa. 14:28, 29; ip-1 190-191 par. 4-6)
3. Eaha te mea faahiahia no nia i ta Senakeriba i parau e ta ˈna i ore i parau i roto i te hoê aamu ta te mau ihipǎpǎ i ite mai i Nineve? (g 12/10 27 par. 3-5) B
© The Trustees of the British Museum. Licensed under CC BY-NC-SA 4.0. Source
Hohoˈa B: I nia i te hoê mauhaa araea, ua faatia Senakeriba i ta ˈna i haru mai
4. I 2003, ua hinaaro te tahi mau aivanaa e ite e ua hamani-mau-hia te eˈa a Hezekia i te roaraa o te faatereraa a Hezekia. Eaha ta ratou i ite mai? (w09 1/5 27 par. 3-5)
A feruri i te mau haapiiraa
E nafea to Hezekia hiˈoraa e faaitoito ai te hoê Kerisetiano aita to ˈna papa aore ra mama e haamori ra ia Iehova? C
Hohoˈa C
I te haamǎtaˈuraa to Ierusalema, eaha te haapeapearaa matamua o Hezekia? (Arii 2, 19:15-19) E nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa i teie mahana?
I roto i teihea tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Hezekia i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Hezekia i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A mataitai i te mau tupuraa o Te mau arii 2, 19:14-36 i roto i teie video.
Mea nafea te parau tohu a Mika 5:5 i te tupuraa i te tau o Hezekia e mea nafea te reira i te tupuraa i teie mahana?
“O vai na tiai toohitu e na arii toovau i teie mahana?” (w13 15/11 18-20 par. 9-18)