28 ASA
Ua tavini oia ia Iehova “i te roaraa o to ˈna oraraa”
UA HURU ê te arii Asa i ta ˈna i ite: te hoê nuu rahi no Etiopia, tei puhapa i Iuda e tei ineine no te aroraa. E rave rahi taime to Iehova tonoraa i to ˈna nunaa i te aroraa, tera râ aita i faahitihia e ua aro aˈena ratou i te hoê enemi mai teie te rahi. Ua taiohia hoê mirioni faehau no Etiopia, area râ ta Asa e 600 000 anaˈe ïa. E nafea Asa e itoitohia ˈi i mua i teie tupuraa?
E ere a tahi ra Asa e faaite ai i te itoito. I to ˈna haamataraa e faatere ia Iuda ahuru matahiti na mua ˈtu, ua tia Asa mai to ˈna tupuna te arii Davida. Mai ia Davida, ua imi atoa Asa i te faaoaoa ia Iehova to ˈna Atua. Ma te haehaa, ua faaroo teie arii i te mau peropheta a Iehova, o Odeda e ta ˈna tamaiti o Azaria. Ua faaite Asa i te itoito no te faaafaro i te tahi mau mea iino ta te nunaa i rave na, mai te tau a taiva ˈi te arii Solomona ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua faaore o Asa i te mau idolo ta te nunaa i haamori na e te mau tane taiata i roto i te hiero i Iuda.
Ua faaafaro atoa o Asa i te mau ohipa ino ta to ˈna fetii i rave. E “tiaraa arii vahine” to Maaka te mama ruau o Asa i Iuda. Ua hamani oia i te hoê idolo faufau no te haamoriraa. Aita o Asa i pee i te hiˈoraa o to ˈna fetii, ua faaere oia i te tiaraa arii vahine o to ˈna mama ruau e ua vavahi oia i te idolo faufau. No te mea e ua faaoaoa Asa ia Iehova, ua itehia te hau i Iuda ahuru matahiti i te maoro. Eaha râ ta Iehova i rave no Asa i te taime a aro ai to Etiopia ia Iuda?
Ua aro Asa i te hoê nuu rahi enemi tei faahitihia i roto i te Bibilia
I to Asa iteraa i na mirioni faehau no Etiopia i te peho i raro mai, ua pure oia ia Iehova. A feruri na eaha te huru o ta ˈna mau faehau a pure ai Asa: “E Iehova, eita oe e tâuˈa mea rahi aore ra mea paruparu te feia ta oe e tauturu ra. A tauturu mai na ia matou, e Iehova to matou Atua, te tiaturi nei hoi matou ia oe, e ma to iˈoa matou i haere mai ai i mua i teie nahoa. E Iehova, o oe to matou Atua. Eiaha e vaiiho ia upootia te taata i nia ia oe.” Ua faaoaoa teie pure aau tae ia Iehova. E taata itoito o Asa mai ia Ionatana te tamaiti a te arii Saula. Ua papu ia raua mai te peu ua tauturu Iehova ia raua, aita e faufaa te hoê nuu rahi no te upootia i nia i to raua mau enemi. (Sam. 1, 14:6) Te taata e tia i te pae o te Arii hau ê o te ao nui, e upootia noa oia!
Ua aratai o Asa i to ˈna mau taata i te aroraa. Eaha tei tupu? Te faaite ra te Bibilia no nia i to Etiopia: ‘Na Iehova e ta ˈna nuu i tairi ia ratou.’ Ua pohe pauroa te mau faehau.
I muri iho, ua faaitoito noa o Asa i te nunaa ia haamori ia Iehova. E rave rahi ïa no rotopu i te faatereraa arii o na ahuru opu no Iseraela no apatoerau, tei haere i apatoa i Iuda no te haamori faahou ia Iehova i te hiero i Ierusalema. Ua haaputuputu Asa i te nunaa ia euhe ratou e tavini ia Iehova ma te taiva ore.
Tera râ, te haapii atoa ra tatou e ua rave Asa i te hape ino mau. I to te arii no Iseraela haamǎtaˈuraa e aro ia Iuda, aita roa ˈtu Asa i ani i te tauturu a Iehova, ua peta râ oia i te arii no Suria ia aro atu ia Iseraela. I to Iehova tonoraa i te hoê taata tatara orama aore ra peropheta o Hanani te iˈoa no te aˈo ia Asa, ua riri roa te arii e ua tuu ia ˈna i te fare tapearaa. I to Asa paariraa mai, ua maˈihia oia, ua fariu oia eiaha i nia ia Iehova, i nia râ i te feia rapaau maˈi. E au ra e aita Asa i faaite noa i te faaroo mai na mua ˈˈe.
E Atua aroha hamani maitai râ Iehova. Ua faatere te arii Asa 41 matahiti e te parau ra te Bibilia no ˈna: “Noa ˈtu râ, e aau taatoa to Asa ia Iehova i te roaraa o to ˈna oraraa.” Te haamanaˈo mai ra te aamu o Asa, te here ra Iehova i te feia o te here ra ia ˈna. Te faaite atoa râ te reira, eiaha tatou e haamoˈe i ta Iehova i rave no tatou. A nuu noa ˈi te tau, e rave rahi tumu ta ˈna e horoa mai ia rahi to tatou itoito!
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Asa faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha “te raau haamoriraa,” e eaha ta te mau ihipǎpǎ i ite mai o te haapapu ra e ua taiva vetahi Iseraela ia Iehova ma te haamori i te ruahine Asera? (Arii 1, 15:12, 13; w08 1/7 10 par. 1-5) A
Hohoˈa A: Ua faaere o Asa i te tiaraa arii vahine o to ˈna mama ruau e ua vavahi atoa te raau haamoriraa
Hohoˈa A: Ua faaere o Asa i te tiaraa arii vahine o to ˈna mama ruau e ua vavahi atoa i te raau haamoriraa
2. O vai mau na te tamaiti a Hanani te taata tatara orama, e mea nafea oia i te peeraa i te hiˈoraa itoito mau o to ˈna metua tane? (it “Hanani” No 2)
3. Noa ˈtu ua rave Asa i te hape ino mau, eaha ta ˈna i rave no te faaite e “aau taatoa to ˈna ia Iehova”? (Arii 1, 15:14; w17.03 16 par. 5-6)
4. Mea varavara te tutuiraa te tino pohe i Iseraela. No te aha ïa te Bibilia e parau ai, “ua tahuhia te hoê tiapai auahi hunaraa” no Asa? (Par. 2, 16:14; w06 1/1 20 par. 5)
A feruri i te mau haapiiraa
Maoti te mau faaitoitoraa a te peropheta Azaria, ua faahoˈi o Asa i te haamoriraa viivii ore. E nafea ta tatou mau faaitoitoraa e tauturu ai ia vetahi ê? B
Hohoˈa B
Ua tiaturi Asa ia Iehova no te aro i te hoê nuu faehau rahi, i muri iho râ ua tiaturi oia i te taata no te aro i te tahi nuu iti aˈe. Eaha ta te reira e haapii mai ra i nia i te tiaturiraa ia Iehova i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave? (Mas. 3:5, 6)
E nafea oe ia pee i te hiˈoraa o Asa i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Asa i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
Mai te peu te ora ra oe i te hoê fenua e nehenehe e haamori ia Iehova, e nafea oe e faaohipa maitai ai i to oe taime mai ta Asa i rave?
“A faaohipa maite i te taime hau ta oe e fanaˈo ra” (w20.09 14-19)
A hiˈopoa e nafea te hiˈoraa o Asa e faaitoito mai ai i mua i te enemi.