29 ELIA
“O Iehova to ˈu Atua”
MAI te patiri te faahitiraahia te iˈoa o Elia i roto i te Bibilia. Te mea peapea, mea ino roa na ono arii matamua e faatere ra na ahuru opu no Iseraela. O Ahaba te hituraa o taua arii ra e ua ite Iehova o o ˈna te arii ino roa ˈˈe. Ua faaipoipo Ahaba i te hoê tamahine huiarii ěê e ino mau o Iezebela te iˈoa. Ua haamori Ahaba i te mau idolo, area râ ta ˈna vahine ua haaparare i te haamoriraa a Baala, mai te pûpûraa i te mau tamarii ei tusia. I te hoê râ mahana, ua haere Elia e farerei ia Ahaba. Ua tono Iehova ia ˈna no te faautua e no te faaite i ta ˈna haavaraa i te arii.
A feruri na te tere atea ra Elia mai Gileada te tahi oire ofaifai, tae roa ˈtu i Samaria te hoê oire aua-maitai-hia, i reira to Ahaba paturaa i ta ˈna tiapai aorai. Ua faaau-atoa-hia te reira i te hoê “aorai ivori,” peneiaˈe no te nehenehe o te reira. (Arii 1, 22:39) E nehenehe tatou e feruri ia Elia, e to ˈna ahu huruhuru, to ˈna hatua iri animara e haere ra i teie tiapai aorai no te parau i te arii mea paruparu to ˈna atua ra o Baala! Ahani tei pihai iho Iezebela ia Ahaba, eaha to raua huru i mua i ta Elia i parau? Ua hinaaro te peropheta itoito ia manaˈo raua, te atua o te hopoi mai te ûa, aita o ˈna e nehenehe e tauturu ia ratou. Ua faatupu Iehova i te paˈurâ i te fenua. E ua tupu te reira tau matahiti tae roa ˈtu i te taime e ua faaite te tavini a Iehova o Elia e e ûa faahou mai!
Nohea mai to Elia itoito no te faaite i ta ˈna poroi? E itehia hoê tuhaa o te pahonoraa i roto i ta ˈna i parau. Ua haamata oia i ta ˈna poroi ma te parau: “Te horeo nei au i te ora o Iehova te Atua o Iseraela ta ˈu e tavini ra.” Ua tia Elia i mua i te hoê arii puai mau. Ua ite râ te peropheta te mea faufaa roa ˈˈe, o te tiaraa i mua ia Iehova te Atua ei tavini na ˈna. E nehenehe e manaˈohia mea mǎtaˈu roa e mea puai o Ahaba e Iezebela, mea faufaa ore râ raua ia faaauhia ia Iehova. Mea itoito roa ia ite i te reira!
Ua faaruru Elia i te hoê arii e arii vahine ino, te tahi nunaa orure hau e to ˈna iho mǎtaˈu
Ua faaite noa Elia i te itoito i roto i ta ˈna taviniraa no Iehova. Ua haapapu oia i te reira i to ˈna auraroraa ia Iehova ma te tapuni i te tahi peho o ˈna anaˈe i te roaraa o te paˈurâ e te oˈe. Ua fanaˈo o ˈna i te pape i te tahi tahora e na te mau oreba e afai mai i ta ˈna maa. Ua faaite oia i te itoito i to Iehova tonoraa ia ˈna i Sidona, i reira te metua tane o Iezebela e faatere ai, no te tauturu i te hoê vahine ivi tei faaite i te faaroo faahiahia. Ua faaite atoa Elia i te itoito i to ˈna tiaraa i te mouˈa Karemela i mua 450 peropheta a Baala. Ua haapapu Elia ia ratou o Iehova anaˈe te Atua mau. Ua tano iho â te auraa o te iˈoa o Elia, o “Iehova to ˈu Atua,” no te mea ua tiaturi noa oia i to ˈna Atua ra o Iehova.
Tera râ, e ‘taata atoa Elia mai ia tatou te huru.’ (Iak. 5:17) I te tahi taime ua mǎtaˈu oia. I to Ahaba oreraa e farii e taui i muri mai i te semeio i tupu i te mouˈa Karemela, e i to Iezebela horeoraa e haapohe ia Elia, ua ere te peropheta i to ˈna itoito. Ua horo ê o ˈna no to ˈna ora. No te hepohepo rahi, ua parau atoa o ˈna ia Iehova ua hinaaro oia e pohe e mea faufaa ore oia, aita hoi oia i hau aˈe i to ˈna mau tupuna. Ua horoa râ Iehova i te tariˈa faaroo ia ˈna. I muri iho, ua parau faahou Elia ia Iehova ua moˈemoˈe, ua riaria e ua papu ia ˈna mea faufaa ore ta ˈna ohipa. Ua tamǎrû râ Iehova i ta ˈna peropheta, e ere o ˈna anaˈe e mea faufaa o ˈna. Ua maiti atoa Iehova i te tahi tauturu no ˈna, hoê hoa ta Elia e nehenehe e faaineine no te rave i ta ˈna ohipa.
Tau taime i muri iho, ua imi Elia ia Elisaia. Ua ohipa amui raua e ua tamau i te tia no Iehova i tera tau fifi. Ua apiti Elisaia i to ˈna hoa paari e ua haapii oia na roto i to ˈna hiˈoraa. Maoti te tauturu a Iehova, ua itoitohia Elia e ua vai noa te reira tae roa ˈtu i te hopea.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Elia faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. No te aha mea tano na te mau oreba e afai mai i te maa na Elia? (it “Oreba” par. 5) A
Lior Kislev
Hohoˈa A
2. Eaha te mau semeio ta Elia i rave? (it “Elia” No 1 par. 11)
3. I nia i te mouˈa Karemela, ua faaue Elia ia faaîhia te pape i roto i te apoo rahi. Noa ˈtu te paˈurâ nohea mai te pape? (ba 17 par. 3) B
Todd Bolen/BiblePlaces.com
Hohoˈa B: Te hohoˈa o te mouˈa Karemela e te miti Mediteranea
4. Eaha ta te ahu peropheta o Elia e faahohoˈa ra? No te aha oia i taora ˈi te reira i nia i te tapono o Elisaia? (w14 1/3 12 par. 3)
A feruri i te mau haapiiraa
Mea nafea to Iehova aupururaa ia Elia, e e nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa ia paraparau ohie noa mai to tatou mau taeae e tuahine e toaruaru ra? (Arii 1, 19:1-18) C
Hohoˈa C
Ua farii Elia e horoa i ta ˈna mau hopoia na Elisaia. E nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa ia faaineine e ia horoa tatou i te mau hopoia na vetahi?
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Elia i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Elia i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A mataitai i te video mea nafea to Iehova haapuairaa ia Elia no te amo i ta ˈna hopoia.
A pee i te faaoromai o te mau peropheta: Elia (Tuhaa 1) (1:19)
Eaha ta te feia apî e haapii mai i te itoito o Elia i te mouˈa Karemela?
“A paturu i te haamoriraa mau!” (“Ohipa haapiiraa no te mau tamarii e taurearea” anairaa natirara)