19 IEPHETA E TA ˈNA TAMAHINE
Ua tupu ta raua i euhe
UA INO roa ˈtu â te tupuraa o Iseraela, ua faaea faahou ratou i te haamori ia Iehova. Ei faahopearaa, ua vaiiho Iehova i te ati Amona ia haavî ia ratou 18 matahiti i te maoro. (Tav. 10:8) I te pae hopea, ua faˈi te nunaa o te Atua i ta ratou hara, ua faarue i ta ratou mau atua hape e ua haamata faahou ratou i te tavini ia Iehova. Tau taime i muri iho râ, ua haaputuputu te ati Amona i Gileada no te aro ia Iseraela.
Ua ani te mau matahiapo no Gileada i te hoê tane o Iepheta te iˈoa ia haere mai e ia aratai ia ratou i te aroraa. Ua hamani-ino-hia Iepheta na to ˈna mau taeae i Gileada e no reira o ˈna i horo ê ai i to ˈna fenua. Ua tamau anei oia i te inoino? Aita. Ua farii Iepheta i te haere i te aroraa. A tahi, ua tamata o ˈna i te faatupu i te hau e te ati Amona. Ua tono oia i ta ˈna mau vea tei faataa i te arii o te ati Amona no te aha aita o ˈna e fanaˈo i te fenua ta ˈna i hinaaro e haru ia Iseraela. Ua faaite Iepheta i ta ˈna i ite no nia ia Iehova i to ˈna horoaraa i te fenua na Iseraela e i te tautururaa ia ratou ia upootia i nia i te mau nunaa ati aˈe ia ratou. Noa ˈtu râ, aita te arii o te ati Amona i faaroo ia ˈna. Ua faaoti papu oia i te aro ia ratou!
A faaineine ai Iepheta no te aroraa, ua haa te varua moˈa o Iehova i nia ia ˈna. Aita ïa Iepheta i euhe noa mai tera ia Iehova: “Ia tuu mai oe i te ati Amona i to ˈu rima, te taata o te haere mai na roto i te uputa o to ˈu fare e farerei ia ˈu ia hoˈi mai au ma te hau mai te aroraa i te ati Amona, e riro ïa taua taata ra no Iehova, e e pûpû vau ia ˈna ei tusia taauahi.”
Te auraa anei ua pûpû iho â Iepheta i te hoê taata ei tusia? Papu maitai aita. Mea hae na Iehova ia pûpûhia te taata ei tusia e ua parau o ˈna i to ˈna nunaa eiaha roa ˈtu e rave i tera peu ino. (Deut. 18:10, 12) Ua parau râ Iepheta, te taata matamua tei haere mai i rapae i to ˈna fare e “riro ïa taua taata ra no Iehova” te auraa e pûpû taatoa oia ia ˈna no te tavini paha i te sekene i Silo. Ua ite Iepheta e ere i te mea ohie no ˈna ia faatupu i ta ˈna i euhe. Hoê anaˈe tamarii ta ˈna, oia hoi ta ˈna tamahine here. O ˈna paha te taata matamua te haere mai e farerei ia ˈna ia hoˈi mai oia na te aroraa.
I muri iho i ta ˈna i euhe, ua haere Iepheta i te aroraa. Ma te itoito, ua aratai o ˈna i to ˈna mau taata i te tamaˈi. E ua haamaitai rahi Iehova ia ratou! Ua pau to ratou mau enemi e ua haamou ratou 20 oire ati Amona i “te tahi taparahiraa rahi mau.”
Ua hoˈi mai Iepheta i te fare ma te oaoa. Peneiaˈe ua manaˈo oia o te hoê tavini te taata matamua o te haere mai e farerei ia ˈna. Tera râ, ua taa oioi ia ˈna e ere roa ˈtu tera tei tupu. Te taata matamua o te haere mai e farerei ia ˈna o ta ˈna ïa tamahine o te ori e te hauti i te tariparau! Oto e hahae atura Iepheta i to ˈna ahu e tuô ihora o ˈna: “Auê hoi e ta ˈu tamahine! Ua mauiui roa to ˈu aau ia oe, ua riro hoi oe ei taata o ta ˈu i tiahi.”
Ua rave Iepheta e ta ˈna tamahine mai ta raua i euhe noa ˈtu e haapaeraa rahi teie no raua
Ua taa i te tamahine a Iepheta e taui roa to ˈna oraraa no ta to ˈna metua tane i euhe. E na reira iho â oia ma to ˈna aau atoa no te taviniraa moˈa a Iehova. Eita ïa o ˈna e nehenehe e faaipoipo e e fanau i te tamarii. No te hoê vahine Iseraela mea haama roa. Ua na ô râ teie tamahine itoito i to ˈna papa: “Mai te peu ua hamǎmǎ oe i to vaha ia Iehova, a rave ia ˈu mai ta oe i fafau.” Ua ani noa o ˈna ia faafaaea e to ˈna mau hoa no te taˈi no te mea eita oia e nehenehe e faaipoipo aore ra e fanau i te tamarii.
E tamahine miimii ore e itoito te tamahine a Iepheta. Pauroa te matahiti, ua haere mai te mau vahine apî e maha mahana e farerei ia ˈna no te tamahanahana e no te haapopou ia ˈna! E haamaitairaa taa ê no ˈna ia tavini ia Iehova i te sekene. I te hoê â taime, te ora atoa ra te tamaiti o Samuela i reira. Ua tauturu e ua faaitoito anei te tamahine a Iepheta ia ˈna a paari mai ai oia? Aita tatou i ite. Mai te peu ua na reira o ˈna, ua rahi to ˈna oaoa noa ˈtu aita ta ˈna e tamarii. Ua ite râ tatou ua ravehia te peu taotoraa tia ore i te sekene. (Sam. 1, 2:22) Ua rave anei te tamahine a Iepheta i te peu taotoraa tia ore? Aita. Te na ô ra te Bibilia: “Aita oia i taoto aˈenei i te hoê tane.”
Ua faahiti te aposetolo Paulo ia Iepheta i rotopu i te mau tane e vahine o tei faatupu i te faaroo rahi. (Heb. 11:32) Ua riro Iepheta e ta ˈna tamahine ei hiˈoraa maitai roa no nia i te itoito. Ua aro Iepheta no te nunaa o te Atua e ua turu papu oia i to ˈna metua tane. Ua ohipa amui raua ia tupu ta raua i euhe ia Iehova!
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Iepheta e ta ˈna tamahine faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Na te aha e haapapu ra aita te ati Amona i aro noa ia Iseraela i te haamoriraa mau atoa râ? (it “Iepheta” No 1 par. 5) A
Hohoˈa A: “Faaore atura ratou i te mau atua ěê mai rotopu ia ratou e tavini aˈera ia Iehova.”—Tav. 10:16
2. Mea nafea te huru o Iepheta i te tuatiraa ia Iakoba a euhe ai oia ia Iehova? (it “Iepheta” No 1 par. 10)
3. No te aha e haapaeraa rahi ta Iepheta i rave no te faatupu i ta ˈna i euhe? (w17.04 4 par. 6)
4. Ua fanauhia te peropheta Samuela i 1180 hou te tau o Iesu. Eaha te mau haapapuraa ua tavini oia e te tamahine a Iepheta i te sekene i te hoê â taime? (it “Iepheta” No 1 par. 1; a hiˈo i te reni tuatapaparaa tau “Mai te mahana o te mau upoo utuafare tae atu i te tau o te mau tavana.”)
A feruri i te mau haapiiraa
Ia faaite te mau metua i te itoito mai ia Iepheta, e nafea ratou ia tauturu i ta ratou mau tamarii?
E nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e pee ai i te hiˈoraa o te mau vahine apî tei haapopou i te tamahine a Iepheta e tei tauturu ia ˈna ia vai itoito? B
Hohoˈa B
E nafea oe ia pee i te itoito o Iepheta e ta ˈna tamahine i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Iepheta e ta ˈna tamahine i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
E nafea te hiˈoraa o te tamahine a Iepheta e tauturu ai i te mau Kerisetiano faaea taa noa?
A hiˈo e nafea Iepheta e ta ˈna tamahine e haapii mai ai ia vai taiva ore ia Iehova.
“E aratai te taiva ore i te farii maitai a te Atua” (w16.04 3-8)