13 IOSUA
Ua pee maite oia i te mau aratairaa maere mau
TEI mua Iosua ia Ieriko, te oire ta te Atua i faaue ia ˈna ia haru e ia haamou. Ua haamanaˈo oia i ta Iehova i parau ia ˈna hou Mose a pohe ai: “Ia itoito e ia puai oe.” (Deut. 31:23) Aita i maoro ua parau Iehova ia Iosua i te hoê â parau: “Ia itoito e ia puai oe.” (Ios. 1:7) I teie nei ua hinaaro rahi Iosua i te itoito. No te aha?
E ere Ieriko i te hoê oire rarahi, tera râ mea puai e te faufaa atoa. Teie te vahi ta Iseraela i haamata i te haru i Kanaana, te Fenua tǎpǔhia, e oire patu-maitai-hia e aua-maitai-hia. E i muri noa mai tera patu, mea ino roa te ohipa ta teie nunaa i rave. Hanere matahiti na mua ˈtu, ua paraparau Iehova ia Aberahama no “te hara a te ati Amori” oia hoi te taata atoa o teie tuhaa fenua i Kanaana. Ua parau o ˈna ia tae i te hoê mahana e “tâhiti roa” te mau ohipa ino ta ratou i rave e i reira Iehova e faautua ˈi ia ratou. (Gen. 15:16) Teie ïa te mahana e tae mai ai te reira. Ua rave teie nunaa i te haamoriraa idolo, te peu faaturi i roto i te hiero, te peu mahu, te taotoraa i te fetii piri, te taata e te animara e te pûpûraa i ta ratou mau tamarii no te mau atua ino. E no te rahi o te ino a to Kanaana, mai te mea ra e ua hinaaro te fenua e pihaˈe ia ratou! (Lev. 18:3, 6, 21-27) E nafea ïa te reira e tupu ai?
Ua parau Iehova ia Iosua e haru i te oire, no te mau faehau râ mea huru ê teie huru raveraa
Ua faaohipa te Atua ia Iosua e ta ˈna nuu. Ua ineine teie mau faehau i te pee i te mau aratairaa a Iehova. O Ieriko te fenua matamua ta Iehova i maiti no te haamou i te feia ino. Ua horoa râ Iehova ia Iosua i te mau aratairaa maere mau! Ua na ô oia ia ˈna, eiaha e aro oioi, eiaha e puhapa i reira, e haere avae noa râ. Ua haaati ïa ratou i te oire na ono mahana, hoê taime te mahana. O te mau tahuˈa tei na mua ˈtu, ma te amo i te afata faufaa e ma te faaoto atoa i te pu. I te hituraa o te mahana, e haaati ratou i te oire e hitu taime, e i reira ratou e tuô ai.
Mea aravihi roa Iosua ei faehau. E nehenehe te mau faehau aore ra te mau raatira e manaˈo e mea huru ê teie mau aratairaa. E eaha te tupu ia pau to Iseraela? E nehenehe te tahi atu mau oire o Kanaana e manaˈo mea puai aˈe ratou ia Iseraela a aro atu ai ia ratou.
Ua horoa aˈena râ Iehova ia Iosua i te tumu e nehenehe ai oia e tiaturi ia ˈna. I to Iosua tonoraa e piti mata huna i Ieriko, ua faarooroo raua e ua riaria roa to Ieriko i to Iseraela. Ua tapea ïa Iehova i te pape o te anavai Ioridana ia nehenehe te Iseraela e haere i te tahi atu pae.
Ua feruri maite Iosua i nia i teie mau tumu e nehenehe ai o ˈna e faatupu i te faaroo i to ˈna ra Atua. Ua noaa ia ˈna i te itoito no te auraro. Ua aratai ïa oia i ta ˈna nuu ma te haaati ia Ieriko. Ua faaoto te mau tahuˈa i ta ratou pu. Aita râ hoê noa ˈˈe i haere mai i rapae i te oire no te aro ia ratou no to ratou mǎtaˈu. I te mahana i muri iho, aratai faahou atura Iosua i ta ˈna nuu mai ta Iehova i faaue ia ˈna. E ua na reira oia i te mau mahana atoa, na ono mahana. E teie ïa te hituraa o te mahana.
Ua haaati te nuu a Iosua e hitu taime i te mahana. I te pae hopea i te hituraa o te haaatiraa, ua rave ratou i te hoê ohipa taa ê. Ua pii Iosua: “A tuô, ua tuu hoi Iehova i te oire ia outou.” Aita ratou i haamarirau. Te taio ra tatou: ‘I to te mau faehau huroraa ma te reo puai, marua ihora te patu.’
Ua tomo Iosua e ta ˈna mau faehau i roto i te oire e ua haamou i te mau taata e te animara ora atoa mai ta Iehova i faaue. Maoti Iehova ua upootia Iosua e ta ˈna nuu i nia e rave rahi oire e nunaa atoa. I te pae hopea ua tamâ Iehova i te fenua i te ino a “te hara a te ati Amori”!
Ua toe noa mai râ hoê tuhaa o te patu o Ieriko. No te aha? No te mea te vai ra te hoê vahine i roto i te oire o te faaite i te itoito e te faaroo i te Atua. E haapii mai tatou hau atu â no nia ia ˈna i to muri mai pene.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Iosua faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha te tuhaa o te Bibilia ta Iosua i taio? (w10 1/1 32 par. 4, nota) A
Hohoˈa A
2. Hou te mau Iseraela haaatiraa ia Ieriko, eaha ta Iehova i parau ia Iosua ia rave? E no te aha paha e manaˈohia e mea huru ê ta ˈna mau aratairaa? (Ios. 5:2-8; w18.10 17 par. 5-7)
3. Na te aha e haapapu ua haruhia Ieriko i roto i te hoê area taime poto? (w15 15/11 15) B
Kennedy, Titus (2023). The Bronze Age Destruction of Jericho, Archaeology, and the Book of Joshua. Accessed via researchgate.net. Licensed under CC BY 4.0
Hohoˈa B: Te mau farii huero paapaa itehia i Ieriko tahito
4. Mea nafea te parau tohu no nia ia Ieriko itehia i roto i te Iosua 6:26 i te tupuraa? (w98 15/9 21 par. 8)
A feruri i te mau haapiiraa
Eaha te tauturu ia Iosua ia tiaturi i te mau parau fafau a Iehova? (Ios. 23:14) E nafea tatou ia faatupu i te hoê â tiaturi i teie mahana?
E nafea te hiˈoraa o Iosua e tauturu mai ai ia pee noa i te mau aratairaa ta te faanahonahoraa a te Atua e horoa mai? C
Hohoˈa C
E nafea oe ia pee i te itoito o Iosua?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Iosua i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
E nafea te hiˈoraa o Iosua e tauturu mai ai ia apo i te haapiiraa no ǒ mai i te feia paari, ia tiaturi i te mau parau fafau a te Atua e ia vai taiva ore noa ˈtu e haamauiui mai te hoê hoa Kerisetiano?
A tauturu i ta oe mau tamarii ia haapii mai i te mau tupuraa faufaa o te oraraa o Iosua.