9 SIPHERA, PUA, AMERAMA, IOKEBEDA, MIRIAMA
“No te faaroo i hunahia ˈi Mose”
UA POHE Iosepha a 60 matahiti i teie nei. Ua moˈe i to Aiphiti i te taata taiva ore ta Iehova i faaohipa no te faaora i to ratou nunaa i te oˈe. I teie nei, te faatere ra te hoê Pharao apî i te fenua e mea riri e mea mǎtaˈu na ˈna te mau Iseraela. Te rahi noa mai ra ratou e te haamaitai noa ra Iehova ia ratou. Ua faatîtî e ua haavî mau â ïa to Aiphiti i te mau Hebera. Tera râ, ua tamau ratou i te rahi mai.
Te tahi atu ravea ta Pharao i faaohipa, o te haapoheraa ïa. Ua faaue oia ia afaihia mai e piti vahine Hebera faafanau, Siphera raua Pua, i mua ia ˈna. A feruri na i to raua huru aau i to te faatere puai faaueraa ia haapohehia te mau aiû tamaroa ta raua e faafanau mai! “Tera râ, te mǎtaˈu ra na vahine faafanau i te Atua mau.” Ua ite raua aita hoê aˈe taata puai aˈe e nehenehe e faahepo ia raua ia faaroo ore ia Iehova, te Arii hau ê o te ao taatoa. Ua tauturu to raua mǎtaˈu i te Atua, ia rave i te tahi ohipa itoito mau. “Aita raua i rave i ta te arii no Aiphiti i parau ia raua.” Ua paruru e ua faaora râ raua i te mau aiû. Ua riri roa o Pharao, ua huna maitai râ raua i ta raua ohipa. Ua ite Iehova i ta raua i rave. No ta raua i rave: “Hamani maitai maira te Atua i na vahine faafanau.” I muri aˈe, ua horoa Iehova no raua i te utuafare.
Ahani aita te itoito o te mau vahine faafanau, to ˈna na metua e to ˈna tuahine, eaha te tupu mai no Mose?
I to Pharao iteraa e ua faahuru ê na vahine Iseraela i ta ˈna opuaraa, ua haamau faahou oia i te tahi atu faaueraa mana e mea ino roa ˈtu â ra: Haaparemo i te mau aiû i roto i te anavai Nile. I tera tau ahoaho, tei mua atoa na hoa faaipoipo, Amerama e Iokebeda i te fifi. E piti â ta raua tamarii, Miriama e Aarona. I te hapûraa mai râ o Iokebeda no te toruraa o te tamarii, ua ite o ˈna e o Amerama, mai te peu e tamaroa ta raua, e fifihia o ˈna. Fanauraa mai teie tamarii, ua tamata raua i te tapuni maoro ia ˈna, aita râ e nehenehe. I te toruraa o to ˈna avaˈe, ua rave Iokebeda i te hoê ete, ua parai i te tâ e te tapau e i muri iho tuu atura i te aiû i roto, e afai atura e tapuni i rotopu i te mau opaero o te hiti anavai Nile. Ua tapuni Miriama to ˈna tuahine na te atea no te haapao i to ˈna taeae iti.
I muri iho, ua pou te tamahine a Pharao e hopu i te anavai Nile. Ite atura oia i te ete e faaue atura i te hoê tavini vahine ia tii. Tatararaahia, ite atura te tamahine huiarii i te hoê tamaiti nehenehe e taˈi ra, aroha roa ˈtura o ˈna ia ˈna. Faaoti atura oia i te faaamu ia ˈna, ua ite râ o ˈna e titauhia te hoê metua vahine no te hii ia ˈna. Aita Miriama i haamarirau, ma te itoito, horo atura oia i pihai iho no te parau e e imi o ˈna i te hoê taata no te hii i teie tamarii, farii atura te tamahine a Pharao. Hoˈi mai atura Miriama i to ˈna mama ra. A feruri na i te oaoa o Iokebeda i te faarooraa e na ˈna e hii e e aupuru i ta ˈna iho tamaiti here ma te ore oia e haafifihia. E ere tera anaˈe, e aufau-atoa-hia o ˈna. Ua haapii maitai ïa Amerama e Iokebeda i teie tamaiti iti no nia ia Iehova. Ua tae ïa te taime e faahoˈi ai raua i teie tamarii i te tamahine a Pharao. Ua pii te tamahine huiarii ia ˈna, Mose.
Ua haamaitai anei Iehova i te faaroo e te itoito ta Amerama, Iokebeda e Miriama i faaite? Mea papu e! Ua aupuru Amerama raua Iokebeda ia Miriama e ia Aarona, ia riro mai raua ei tavini taiva ore na Iehova. E ua ite roa raua e ua paruru Iehova ia Mose. Aita te Bibilia e parau ra e ua ora maoro raua no te ite eaha te parau no Mose. (Exo. 6:20) Ua ite râ Miriama raua Aarona. Ua ite raua ia Iehova i te faatupuraa i te mau ohipa faahiahia na roto ia Mose. Ua faaite amui ïa ratou e toru i te faaroo e te itoito taa ê. I to muri nei pene, e haapii mai tatou mea nafea Mose i te paariraa mai e i te taviniraa ia Iehova.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to te mau vahine faafanau e te utuafare o Mose faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha ta te mau ihipǎpǎ e faaite ra no nia i te tanoraa o teie aamu? (g04 8/4 “Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?” par. 4-5)
2. Eaha o te faaite ra mea tano te aamu Bibilia no nia i te ete môˈu e te haapoheraa i te mau aiû Hebera? (g04 8/4 “Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?” par. 6-7) A
Christine Osborne Pictures/Alamy Stock Photo
Hohoˈa A: I teie â mahana, te faaohipahia ra te môˈu no te hamani i te poti
3. Eaha ta tatou e parau no nia i na vahine faafanau Hebera? Mea nafea raua i te haamaitairaahia? (w03 1/11 22 par. 3-4; it “Vahine faafanau”) B
Hohoˈa B
4. Mea nafea Miriama i te faaiteraa i te faaroo puai tae roa i to ˈna paariraa? (ijwia tumu parau 7 par. 14-18)
A feruri i te mau haapiiraa
Eaha ta te mau metua e haapii mai i to Amerama e Iokebeda hiˈoraa?
Eaha ta te mau tamarii e haapii mai i to Miriama hiˈoraa? C
Hohoˈa C
E nafea oe ia pee i te itoito o Siphera raua Pua i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani i te mau taata o teie aamu Bibilia i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A hiˈo e nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o te mau vahine o tei faaite i te itoito ma te auraro ore ia Pharao.
“Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau” (w03 1/11 22 par. 3-5)
E tamau anei Iehova i te aupuru i te feia o te auraro ra ia ˈna ma te itoito ei faatere, eiaha râ i te taata?