VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • wcg pene 9 api 48-51
  • “No te faaroo i hunahia ˈi Mose”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “No te faaroo i hunahia ˈi Mose”
  • A haere ma te itoito e te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faahohonu atu â
  • A feruri i te mau haapiiraa
  • A huti mai i te haapiiraa
  • A haapii hau atu â
  • Ua haamaitaihia te faaroo o te mau metua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • “A himene ia Iehova”!
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua faaoti Mose i te haamori ia Iehova
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • “A tomo i ǒ Pharao”
    A haere ma te itoito e te Atua
Ite hau atu â
A haere ma te itoito e te Atua
wcg pene 9 api 48-51

9 SIPHERA, PUA, AMERAMA, IOKEBEDA, MIRIAMA

“No te faaroo i hunahia ˈi Mose”

Papai neneihia
Papai neneihia

UA POHE Iosepha a 60 matahiti i teie nei. Ua moˈe i to Aiphiti i te taata taiva ore ta Iehova i faaohipa no te faaora i to ratou nunaa i te oˈe. I teie nei, te faatere ra te hoê Pharao apî i te fenua e mea riri e mea mǎtaˈu na ˈna te mau Iseraela. Te rahi noa mai ra ratou e te haamaitai noa ra Iehova ia ratou. Ua faatîtî e ua haavî mau â ïa to Aiphiti i te mau Hebera. Tera râ, ua tamau ratou i te rahi mai.

Te tahi atu ravea ta Pharao i faaohipa, o te haapoheraa ïa. Ua faaue oia ia afaihia mai e piti vahine Hebera faafanau, Siphera raua Pua, i mua ia ˈna. A feruri na i to raua huru aau i to te faatere puai faaueraa ia haapohehia te mau aiû tamaroa ta raua e faafanau mai! “Tera râ, te mǎtaˈu ra na vahine faafanau i te Atua mau.” Ua ite raua aita hoê aˈe taata puai aˈe e nehenehe e faahepo ia raua ia faaroo ore ia Iehova, te Arii hau ê o te ao taatoa. Ua tauturu to raua mǎtaˈu i te Atua, ia rave i te tahi ohipa itoito mau. “Aita raua i rave i ta te arii no Aiphiti i parau ia raua.” Ua paruru e ua faaora râ raua i te mau aiû. Ua riri roa o Pharao, ua huna maitai râ raua i ta raua ohipa. Ua ite Iehova i ta raua i rave. No ta raua i rave: “Hamani maitai maira te Atua i na vahine faafanau.” I muri aˈe, ua horoa Iehova no raua i te utuafare.

Ahani aita te itoito o te mau vahine faafanau, to ˈna na metua e to ˈna tuahine, eaha te tupu mai no Mose?

I to Pharao iteraa e ua faahuru ê na vahine Iseraela i ta ˈna opuaraa, ua haamau faahou oia i te tahi atu faaueraa mana e mea ino roa ˈtu â ra: Haaparemo i te mau aiû i roto i te anavai Nile. I tera tau ahoaho, tei mua atoa na hoa faaipoipo, Amerama e Iokebeda i te fifi. E piti â ta raua tamarii, Miriama e Aarona. I te hapûraa mai râ o Iokebeda no te toruraa o te tamarii, ua ite o ˈna e o Amerama, mai te peu e tamaroa ta raua, e fifihia o ˈna. Fanauraa mai teie tamarii, ua tamata raua i te tapuni maoro ia ˈna, aita râ e nehenehe. I te toruraa o to ˈna avaˈe, ua rave Iokebeda i te hoê ete, ua parai i te tâ e te tapau e i muri iho tuu atura i te aiû i roto, e afai atura e tapuni i rotopu i te mau opaero o te hiti anavai Nile. Ua tapuni Miriama to ˈna tuahine na te atea no te haapao i to ˈna taeae iti.

Iokebeda e Miriama i pihai iho, e tuu ra ia Mose i roto i te ete môˈu i rotopu i te mau opaero o te hiti anavai Nile.

I muri iho, ua pou te tamahine a Pharao e hopu i te anavai Nile. Ite atura oia i te ete e faaue atura i te hoê tavini vahine ia tii. Tatararaahia, ite atura te tamahine huiarii i te hoê tamaiti nehenehe e taˈi ra, aroha roa ˈtura o ˈna ia ˈna. Faaoti atura oia i te faaamu ia ˈna, ua ite râ o ˈna e titauhia te hoê metua vahine no te hii ia ˈna. Aita Miriama i haamarirau, ma te itoito, horo atura oia i pihai iho no te parau e e imi o ˈna i te hoê taata no te hii i teie tamarii, farii atura te tamahine a Pharao. Hoˈi mai atura Miriama i to ˈna mama ra. A feruri na i te oaoa o Iokebeda i te faarooraa e na ˈna e hii e e aupuru i ta ˈna iho tamaiti here ma te ore oia e haafifihia. E ere tera anaˈe, e aufau-atoa-hia o ˈna. Ua haapii maitai ïa Amerama e Iokebeda i teie tamaiti iti no nia ia Iehova. Ua tae ïa te taime e faahoˈi ai raua i teie tamarii i te tamahine a Pharao. Ua pii te tamahine huiarii ia ˈna, Mose.

Ua haamaitai anei Iehova i te faaroo e te itoito ta Amerama, Iokebeda e Miriama i faaite? Mea papu e! Ua aupuru Amerama raua Iokebeda ia Miriama e ia Aarona, ia riro mai raua ei tavini taiva ore na Iehova. E ua ite roa raua e ua paruru Iehova ia Mose. Aita te Bibilia e parau ra e ua ora maoro raua no te ite eaha te parau no Mose. (Exo. 6:20) Ua ite râ Miriama raua Aarona. Ua ite raua ia Iehova i te faatupuraa i te mau ohipa faahiahia na roto ia Mose. Ua faaite amui ïa ratou e toru i te faaroo e te itoito taa ê. I to muri nei pene, e haapii mai tatou mea nafea Mose i te paariraa mai e i te taviniraa ia Iehova.

A taio i te aamu Bibilia:

  • Exodo 1:6–2:10

  • Ohipa 7:17-21

  • Hebera 11:23

A aparau:

Mea nafea to te mau vahine faafanau e te utuafare o Mose faaiteraa i te itoito?

A faahohonu atu â

  1. 1. Eaha ta te mau ihipǎpǎ e faaite ra no nia i te tanoraa o teie aamu? (g04 8/4 “Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?” par. 4-5)

  2. 2. Eaha o te faaite ra mea tano te aamu Bibilia no nia i te ete môˈu e te haapoheraa i te mau aiû Hebera? (g04 8/4 “Mose e taata mau anei aore ra e aai noa?” par. 6-7) A

    Te faaohipa ra te hoê taata Aiphiti i te mau môˈu no te hamani i te hoê poti.

    Christine Osborne Pictures/Alamy Stock Photo

    Hohoˈa A: I teie â mahana, te faaohipahia ra te môˈu no te hamani i te poti

  3. 3. Eaha ta tatou e parau no nia i na vahine faafanau Hebera? Mea nafea raua i te haamaitairaahia? (w03 1/11 22 par. 3-4; it “Vahine faafanau”) B

    E piti vahine faafanau e tapuni ra i te hoê aiû fanau-apî-hia. Te hiˈopoa noa hoê o raua i te mau faehau Aiphiti o te patoto ra i te mau opani no te imi i te mau aiû tamaroa fanau-apî-hia.

    Hohoˈa B

  4. 4. Mea nafea Miriama i te faaiteraa i te faaroo puai tae roa i to ˈna paariraa? (ijwia tumu parau 7 par. 14-18)

A feruri i te mau haapiiraa

  • Eaha ta te mau metua e haapii mai i to Amerama e Iokebeda hiˈoraa?

  • Eaha ta te mau tamarii e haapii mai i to Miriama hiˈoraa? C

    Hohoˈa: Te huti ra teie nau tamarii i te haapiiraa no nia ia Miriama. E itehia teie mau tupuraa i roto noa â i teie pene. Te parahi ra te hoê tuahine e to ˈna taeae apî a taio ai oia i te hoê buka e a papai noa ˈi to ˈna taeae i te hohoˈa Bibilia. Te paraparau ra te hoê tuahine apî ma te oaoa i to ˈna taeae a haere noa ˈi raua e a inuinu noa ˈi i te tahi pape toˈetoˈe. Te pahono ra te hoê tamahine apî i te putuputuraa a hiˈo noa ˈi to ˈna taeae ia ˈna ma te mata ataata.

    Hohoˈa C

  • E nafea oe ia pee i te itoito o Siphera raua Pua i roto i to oe oraraa?

A huti mai i te haapiiraa

  • Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?

  • E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?

  • Eaha ta ˈu e hinaaro e ani i te mau taata o teie aamu Bibilia i te tia-faahou-raa?

A haapii hau atu â

A hiˈo e nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o te mau vahine o tei faaite i te itoito ma te auraro ore ia Pharao.

“Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau” (w03 1/11 22 par. 3-5)

E tamau anei Iehova i te aupuru i te feia o te auraro ra ia ˈna ma te itoito ei faatere, eiaha râ i te taata?

No Iehova tatou (6:55)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono