10 MOSE
Ua rave oia i ta ˈna faaotiraa
UA HOROAHIA te iˈoa Mose, e ere na to ˈna na metua Hebera, na te tamahine huiarii no Aiphiti râ o tei faaamu ia ˈna. Ua maiti oia i te reira, no te mea e “Faaorahia mai te pape mai” te auraa e ua faaora oia i te tamaiti iti mai tera. Ua tiaturi oia e e riro mai oia ei taata tiaraa teitei i Aiphiti. E ua oaoa oia i te ite e ua fanaˈo o ˈna i te haapiiraa maitai roa ˈˈe i Aiphiti. Te taio ra tatou: “Ua haapiihia . . . Mose i te mau parau paari atoa a to Aiphiti.”
Ua riro mai oia ei taata maitai i to ˈna paariraa mai. Te parau ra te Bibilia: “E mana rahi hoi to ˈna i te parau e te ohipa.” E nehenehe oia e tapi i te faufaa, te tiaraa e te mau mea navenave atoa i Aiphiti. Tera râ, ua ite Mose no teie huru oraraa e nehenehe oia e ere i ta Iehova farii maitai. No reira, ua titauhia ia ˈna ia rave i te hoê faaotiraa: Eaha ta ˈna e rave i te toea o to ˈna oraraa?
I te 40raa o to Mose matahiti, ua faaite maitai o ˈna i ta ˈna faaotiraa i te taatoaraa. Te taio ra tatou: “No te faaroo i ore ai Mose i farii, i to ˈna paariraa mai, ia parauhia oia te tamaiti a te tamahine a Pharao, ua maiti oia ia rave-ino-hia oia e te nunaa atoa o te Atua, eiaha râ ia fanaˈo i te mau mea navenave poto noa o te hara.” Ua rave oia i te faaotiraa maitai o tei faaite i to ˈna faaroo e itoito. Aita râ o ˈna i ohipa mai ta ˈna i faaoti.
Ua faariro Mose i te mau Iseraela mai “to ˈna mau taeae,” e ua hinaaro oia e tauturu i te feia o tei hamani-ino-hia. I te hoê mahana, ua haere o ˈna e hiˈo i to ratou tupuraa fifi. Ua ite o ˈna i te hoê tane Aiphiti, peneiaˈe te hoê tiaau ohipa, e tairi ra i te hoê tîtî Hebera. Ua pii anei Mose i teie tane Aiphiti ia faaea i te reira? Aita tatou i ite. Noa ˈtu râ, ‘hiˈo aˈera Mose i tera e tera pae,’ peneiaˈe no te hiˈo te vai ra anei te hoê taata e haere mai e paruru i teie tîtî. Aita râ e taata. Na Mose ïa i haere, e “haapohe atura oia i te tane Aiphiti.” Ua opua anei oia i te na reira? Aore ra na to ˈna riri i turai ia ˈna ia haapohe i teie tane i ta ˈna i manaˈo na? Aita te aamu e parau ra. Noa ˈtu râ, ua ite Mose ua fifihia o ˈna i tera taime, ua tapuni ïa oia i te tino i roto i te one.
I te mahana i muri iho, ua haere faahou oia i rapae. I tera taime, no te tamata i te tapea e piti tîtî Hebera e moto ra. Tera râ, ua faahiti te tîtî tei hape i teie parau riaria mau: “Na vai i faatoroa ia oe ei tamaiti huiarii e ei haava i nia ia mâua? Te opua ra anei oe e haapohe ia ˈu mai ta oe i haapohe i te tane Aiphiti?” Ua taa ia Mose ua itehia te ohipa ta ˈna i rave e ua mǎtaˈu roa o ˈna no to ˈna ora.
Aita hoê aˈe ohipa ta Mose i rave i manuïa. Eaha ta ˈna i manaˈo? Te parau ra te Bibilia: “Ua manaˈo Mose e e taa i to ˈna mau taeae e e faaora te Atua ia ratou na roto ia ˈna, aita râ i taa ia ratou.” E au ra ua manaˈo o Mose e ua maiti te Atua ia ˈna no te faaora mai ia Iseraela i te faatîtîraa a to Aiphiti. Aita râ Mose i taa e ere tera te taime tano no Iehova e aita Mose i taa maitai i to ˈna iho mau taata. Aita ratou i tiaturi i teie taata Hebera tei paari i roto i te utuafare huiarii no Aiphiti.
E maiti anei ra Mose i te tapi i te faufaa e te tiaraa aore ra e turu anei o ˈna i te nunaa o Iehova?
Ua manaˈo Mose e ua ineine oia i te faaora mai i te nunaa o Iehova i to Aiphiti ma, e rave rahi râ tumu aita oia i ineine i te na reira. E tera atoa te manaˈo o te Atua. Mea papu, te vai rii ra ia ˈna te itoito e e taata puai o ˈna. E “e mana rahi . . . to ˈna i te parau.” Tera râ, titauhia ia ˈna te tahi atu huru maitai o ta Iehova e haafaufaa, oia hoi te mǎrû. Ua haapohe oia i te tane Aiphiti ma te feruri ore e fatata Pharao i te faaroo i teie ohipa ino i ravehia.
Ma te ore e horoa i te tariˈa faaroo ia Mose, ua imi Pharao i te haapohe ia ˈna. Ua horo ê ïa Mose ia Aiphiti. E aita o ˈna i ite eaha te tupu no ˈna, e vaiiho o ˈna i muri i te faufaa, te hoê oraraa fanaˈo e te tiaraa. E e titauhia ia ˈna te itoito. Aita Mose i otohe ua tamau oia i to ˈna tere tae roa i te fenua o Midiana. E i tera fenua pâpâmǎrô, ua ora oia e rave rahi matahiti, “ei taata ê e noho ra i te hoê fenua ê.” E noaa anei ia ˈna te itoito no te rave i te mau tauiraa i nia i to ˈna huru? E riro mai ra anei o ˈna ei taata mǎrû e te haehaa, o ta Iehova e hinaaro ia riro mai o ˈna? Ta tatou ïa e hiˈo mai.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Mose faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?
A faahohonu atu â
1. Eaha te mau haapapuraa a te ihipǎpǎ e faaite ra e ua faatîtîhia te mau Iseraela i Aiphiti mai ta te Bibilia e parau ra? (w20.03 30) A
Courtesy Brooklyn Museum, gift of Theodora Wilbour
Hohoˈa A: Hoê tuhaa o te tapura tahito no Aiphiti, e itehia hau atu 40 iˈoa o te ati Sema, o te faaite ra e ua faatîtîhia te mau Iseraela i Aiphiti
2. Mea nafea paha Mose i te fanaˈoraa i te haapiiraa no ǒ mai i to ˈna na metua e i te ‘haapii atoa i te mau parau paari atoa a to Aiphiti’? (Ohi. 7:22; w02 15/6 10 par. 2-5)
3. Mea nafea te raveraa a to Aiphiti ia huna ratou i te feia pohe? Eaha to ratou huru i to Mose haapoheraa i te hoê tane Aiphiti e i te huna-atoa-raa i te tino ma te ore e rave mai ta ratou i matau na i te rave? (it “Aiphiti, to Aiphiti” par. 28) B
Hohoˈa B: Te hoê tino mirihia no Aiphiti
4. Ua horo ê Mose i Midiana. Eaha te tuatiraa i rotopu i te ati Midiana e te mau Iseraela? (it “Midiana, to Midiana” No 2 par. 1-2)
A feruri i te mau haapiiraa
Eaha ta te hiˈoraa o Mose e haapii mai ia oe no nia i te haavîraa i to oe riri?
Eaha ta te feia apî e haapii mai i to Mose hiˈoraa no nia i te maitiraa ma te itoito i te mau fa maitai? C
Hohoˈa C
E nafea oe ia pee i te itoito o Mose i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
I te tia-faahou-raa, eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Mose no nia i te omuaraa o to ˈna oraraa?
A haapii hau atu â
A hiˈo e nafea tatou e nehenehe ai e pee i te feruriraa haapae o Mose.
Ua vaiiho Mose i to ˈna oraraa fanaˈo no te tavini ia Iehova. E nehenehe atoa anei e na reira?
A maiti i te hoê toroa e fanaˈo ai oe i te ora mure ore (4:58)