6 REBEKA
Ua ineine o ˈna i te vaiiho i to ˈna utuafare
TAPIRI atura Rebeka i te apoo pape e ta ˈna farii rahi. Te topa ˈtura te mahana, ua tae te taime no te haere e tii i te pape no te utuafare. E peu matauhia ia ˈna i te na reira. Tera râ, ua ite atu o ˈna i te hoê pǔpǔ tane ěê e ta ratou mau kamela i te apoo pape. Te haere ra o ˈna i te apoo pape no te faaî mai i ta ˈna farii.
A haamata ˈi o ˈna i te amo i ta ˈna farii pape, horo mai nei te hoê taata paari ia ˈna ra e ani atura ia ˈna: “A horoa mai na maa pape o ta oe farii.” Aita Rebeka i haama i te faaite i te farii maitai i teie mau taata ěê. Ua parau râ oia: “A inu, to ˈu fatu.” E tuu mai nei o ˈna i ta ˈna farii i raro e horoa ˈtura i te pape e mahâ noa ˈtu to ˈna poihâ.
Aita noa i navai i te reira, ua parau atu o ˈna e e faainu atoa o ˈna i ta ratou na ahuru kamela. Hiˈo noa ˈtura ra teie taata ěê ma te maere i teie vahine o te horohoro ra e faaî i te farii pape aita e faaearaa e mahâ noa ˈtu te poihâ o teie mau animara. Ani atura teie taata ia Rebeka o vai o ˈna e e nehenehe anei ta to ˈna utuafare e farii ia ratou no te hoê po. Aita o ˈna i taiâ i te farii maitai ia ratou. Ua farii popou oia ia ratou i te fare o to ˈna metua tane e ua horoa atoa i te maa na ta ratou mau animara.
Aita o ˈna i ite, na Iehova râ i faatupu i teie farereiraa. Teie taata paari, o Eliezera ïa, e tavini tiaturihia o ˈna no te fenua atea mai. E rave rahi hebedoma na mua ˈtu, ua ani to ˈna fatu ra o Aberahama ia ˈna ia haere i nia hanere kilometera te atea no te imi mai i te hoê vahine na Isaaka, te tamaiti a Aberahama. Ua faataa maitai Aberahama ia imihia te hoê vahine i roto i te hoê utuafare o te haamori ra ia Iehova. Ua ani ïa Eliezera i ta Iehova tauturu, ia itehia mai ia ˈna i te hoê vahine maitai na Isaaka o te faaite atoa i te hoê â farii maitai mai ta Rebeka i na reira mai nei!
Aita Rebeka i taiâ i te tauturu i teie mau taata ta ˈna i ore i farerei aˈenei. Mea taa ê tera tau e i to tatou tau. I teie mahana, ‘e iria te taata, e au ore i te maitai.’ (Tim. 2, 3:1, 3) I tera tau atoa, e hiˈoraa maitai o Rebeka e ua faaite oia i te itoito rahi.
Ua taa oioi ia ˈna no te aha mea atea te fenua i haerehia mai e teie mau taata. Titau manihini atura te metua tane o Rebeka o Betuela e Labana to ˈna taeae ia Eliezera ia parahi no te tamaa mai. Na mua râ, ua faaite teie tavini paari eaha mau na to ˈna tere. Ua faataa o ˈna mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia ˈna ma te ite mai ia Rebeka. Taa atura ia Betuela e Labana na Iehova i tauturu ia ˈna ma te parau atu: “No ǒ mai ia Iehova teie ohipa.”
I to Rebeka faarooraa e te hinaaro ra te Atua ia vaiiho o ˈna i to ˈna utuafare, ia faaipoipo i te hoê taata ta ˈna i ore i farerei, eaha ta ˈna e rave?
Eaha ta Rebeka i rave? Ua ite Aberahama eita paha teie vahine e farii ia haere i Kanaana na muri ia Eliezera. E parau anei ta ˈna i roto i tera tupuraa? I te poipoi aˈe, ua ani Eliezera e nehenehe anei ta ˈna e haere oioi e o Rebeka. Ua ani râ te fetii i to Rebeka manaˈo. I te aniraahia ia ˈna, ua parau oia: “E hinaaro vau e haere.” Ua ineine oia i te vaiiho i to ˈna utuafare, peneiaˈe eita o ˈna e ite faahou ia ratou. Eaha te tumu o to ˈna itoito? E au ra ua taa atoa ia ˈna tera te hinaaro o Iehova no ˈna.
I muri aˈe e rave rahi hebedoma i nia i te kamela, ua tapae teie pǔpǔ i te puhapa o Aberahama i Kanaana. Te topa ra te mahana, ite atura Rebeka i te hoê taata o ˈna anaˈe e haere ra na roto i te faaapu e te feruriruri ra. I to ˈna faarooraa o Isaaka tera, ma te haehaa, tapoˈi atura oia ia ˈna i te hoê puroˈu ei faaiteraa e ua farii oia ia Isaaka ei tane faaipoipo na ˈna. E 40 matahiti to Isaaka, e taata mǎrû e te maitai, te oto noa ra o ˈna no to ˈna metua vahine o Sara tei pohe a toru matahiti na mua ˈtu. E noaa anei ia Rebeka te itoito no te rave i ta te Atua i faaue ia ˈna? E riro mai anei oia ei vahine faaipoipo here e ei turu no Isaaka, e e tauturu anei oia ia Isaaka ei upoo o te utuafare ia tavini ia Iehova? Ua faaite te Bibilia tera ta ˈna i rave. Te faaite-atoa-hia ra to Isaaka huru aau ia Rebeka: “Here roa ˈtura oia ia ˈna, e tamahanahanahia ˈtura Isaaka i muri aˈe i te poheraa to ˈna metua vahine.”
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Rebeka faaiteraa i te itoito?
A faahohonu atu â
1. Eaha to Eliezera huru i te tamariiraahia mai o Aberahama? Eaha te haapapuraa e aita oia i inoino? (Gen. 15:2-4; 24:12; w97 1/1 30 par. 2)
2. No te aha Aberahama i hinaaro ai ia haere mai Rebeka i Kanaana eiaha râ na Isaaka e haere atu i to Rebeka fenua? (w97 1/1 30 par. 3)
3. Eaha te auraa o te mau ô i horoahia na Rebeka e na to ˈna utuafare? (it “Rebeka” par. 4)
4. A faataa i te tere o Rebeka mai Harana ˈtu i te fare o Isaaka i te Negeba. (wp16.3 15 par. 1) A
www.LifeintheHolyLand.com
Hohoˈa A: Na mua ˈˈe e rave rahi taata e ora ra i te Negeba, e vahi aihere atoa no te faaamu i te mau nǎnǎ a Aberahama
A feruri i te mau haapiiraa
No nia i te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Aberahama, Rebeka e Isaaka? (Gen. 24:2, 3; 27:46–28:1)
E vahine itoito, aau horoa noa e faatura o Rebeka. E nafea te mau tuahine e pee ai i to ˈna hiˈoraa i teie mahana? B
Hohoˈa B
E nafea oe ia pee i te itoito o Rebeka i roto i to oe oraraa?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Rebeka i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A hiˈo mea nafea Rebeka i te faaite-noa-raa i te itoito ei vahine faaipoipo e ei metua vahine taiva ore.
“Rebeka: Te hoê vahine tei faaite i to ˈna mǎtaˈu i te Atua” (brw040415)
Eaha ta te mau tamarii e haapii mai i te hiˈoraa o Rebeka?
“Te mau huru maitatai o Rebeka” (“Hohoˈa e hauti” anairaa natirara)