5 ABERAHAMA
Noa ˈtu mea fifi ua auraro râ o ˈna i te Atua
TE HAERE mǎrû ra Aberahama i te vahi ta Iehova i parau ia ˈna e ua faaoti papu oia i te na reira. Noa ˈtu ua matau na oia i te mau tere mea fifi roa, teie râ tere e ere i te mea ohie no ˈna.
Te manaˈonaˈo ra oia i ta Iehova i ani ia ˈna: “A rave na i to tamaiti, to tamaiti otahi mea here roa na oe, o Isaaka, e a haere i te fenua o Moria e a pûpû ia ˈna i reira ei tusia taauahi i nia hoê o te mau mouˈa ta ˈu e faaite ia oe.” Ua ite Iehova mea here roa na Aberahama ia Isaaka. No te aha ïa te Atua i ani ai i te reira? E mea nafea to Aberahama faatupuraa i te faaroo e te itoito no te auraro?
Te parau ra te Bibilia no Aberahama te “metua no te feia atoa i faatupu i te faaroo.” (Roma 4:11) Ua faatupu aˈena oia i te hoê faaroo faahiahia, e ua tauturu Iehova ia ˈna ia haapuai i te reira. Ei hiˈoraa, e rave rahi matahiti na mua ˈtu, ua parau te Atua ia Aberahama e haamou oia i te oire o Sodoma e Gomora. Ua haapeapea te reira ia Aberahama, e ua ani oia ia Iehova e haamou anei iho â oia i te feia maitai e te feia ino. Ma te faaoromai, ua haapii Iehova ia Aberahama e aita roa ˈtu oia e haamou i teie na oire mai te peu te vai ra te feia parau-tia i reira. (Gen. 18:16-33) Aita i moˈe ia Aberahama i teie haapiiraa, oia hoi mea tia e mea aroha-hamani-maitai o Iehova.
I to Iehova aniraa i te hoê metua tane î i te here ia rave i te hoê ohipa manaˈo-ore-hia, mea nafea oia i te faatupuraa i te itoito no te auraro?
Tau taime i muri iho, ua rave Iehova i te hoê semeio na Aberahama e Sara. Noa ˈtu fatata 90 matahiti to Sara e to Aberahama 100 matahiti, ua horoa Iehova na raua i te hoê tamaiti, o Isaaka! Ua haapii Aberahama e mea tia ia Iehova i te mau mea atoa. Ua nehenehe oia e faahoˈi faahou i te puai faafanau. (Roma 4:18, 19) Ua vai noa teie haapiiraa i roto i te feruriraa e aau o Aberahama.
I teie nei, a 25 matahiti i muri iho, te manaˈonaˈo noa ra Aberahama i teie mau haapiiraa a haere noa ˈi i Moria. Ua faaoti oia: Noa ˈtu e pohe Isaaka, e nehenehe e e hinaaro Iehova e faatia faahou mai ia ˈna! (Heb. 11:19) Ua haere ïa Aberahama i te vahi faauehia ia ˈna, e maoti to ˈna tiaturiraa ua itoito mai oia.
I to Aberahama iteraa i te vahi ta Iehova i maiti, ua parau o ˈna i ta ˈna mau tavini ia faaea i raro mai e e pauma o ˈna e Isaaka no te pûpû i te hoê tusia. Ua parau oia ma te papu e hoˈi mai oia e o Isaaka. I to raua taeraa ˈtu i te mouˈa, ua tae ïa te taime. Ua auraro Isaaka i to ˈna metua tane ruhiruhia, tei taamu ia ˈna e tei tuu ia ˈna i nia i te fata. Ua amo Aberahama i te tipi i roto i to ˈna rima no te rave i te hoê ohipa manaˈo-ore-hia. Ua faaea râ oia i to te hoê melahi tuôraa ia ˈna e parauraa: “Eiaha e haapohe i te tamaroa.”
I muri iho ua haamauruuru te Atua ia Aberahama, no to ˈna faaroo e auraro. Ua haapapu oia i ta ˈna i fafau ia Aberahama, ma te faarahi i to ˈna huaai e ia nehenehe “te mau nunaa atoa o te fenua” e fanaˈo i te mau haamaitairaa rahi no ta Aberahama i ineine i te rave.
Te tupu noa ra te parau tohu ta Iehova i fafau ia Aberahama. E hopoi mai te reira i te mau haamaitairaa mure ore. Ua rave Iehova i te tahi atu ohipa maoti Aberahama e Isaaka. Ua faaite mai Iehova i ta ˈna iho i faaruru no te faaora i te huitaata taiva ore. Mai ia Aberahama tei ineine i te pûpû i ta ˈna tamaiti here, ua ineine atoa ïa Iehova i te na reira, ma te pûpû i ta ˈna Tamaiti otahi, o Iesu, no te maitai o te taatoaraa. (Ioa. 3:16) No reira, ia taio tatou i ta Aberahama i rave ma te miimii ore, te haapii atoa ra tatou no nia i te here o Iehova.
Mai ia Aberahama, e rahi mai to tatou faaroo ia ore tatou e haamoˈe i ta Iehova i parau e i rave i tahito ra. A rahi noa ˈi to tatou faaroo, e rahi atoa ïa to tatou itoito. Eiaha tatou e haapeapea e ani mai anei Iehova ia rave i ta ˈna i ani ia Aberahama. Aita oia i ani noa ˈˈe i te reira i te tahi atu. E papu râ ia tatou: Noa ˈtu te mau mea ta te Atua e ani mai, maoti to tatou faaroo e itoitohia tatou no te auraro. E hopoi mai to tatou auraro i te mau haamaitairaa ta tatou i ore i manaˈo!
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Aberahama faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?
A faahohonu atu â
1. Mea nafea tatou i te iteraa e ua ora mau Aberahama? (g 5/12 “Te Bibilia, te hoê buka e parau tohu papu to roto (Tuhaa 1),” tumu parau tarenihia “Haapapuraa no nia ia Aberahama”; it “Aberahama” par. 22-23) A
Hohoˈa A: Ua nanaˈohia i nia i te hoê patu i Karnak, Aiphiti, te “Fenua o Aberama”
2. Mea nafea to Aberahama haapiiraa no nia i te Atua ra o Iehova? (ia 26 par. 4-5)
3. No te aha ua farii Iehova i te haamoriraa a Aberahama? (rr pene 2 par. 18)
4. E nafea te parau fafau a Iehova ia Aberahama i te Genese 22:17 e haapapu ai e mea tano te Bibilia i te pae o te ihi? (brg880408 “Mai te mau fetia o te raˈi”) B
Hohoˈa B
Hohoˈa B
A feruri i te mau haapiiraa
Mea nafea te tiaturiraa o Aberahama i te tautururaa ia ˈna ia faatupu i te itoito? E nafea to tatou tiaturiraa e tauturu mai ai ia faatupu i te itoito? C
Hohoˈa C
E nafea tatou e pee ai i te itoito o Aberahama e ia pûpû i te hoê tusia . . .
ia poro tatou i te tahi atu no nia ia Iehova? (Heb. 13:15)
ia faaoti tatou i te faaohipa i ta tatou taoˈa materia? (Mas. 3:9)
ia ite tatou te hinaaro ra te hoê hoa Kerisetiano i ta tatou tauturu? (Phil. 4:18)
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Aberahama i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Aberahama aore ra Isaaka i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A hiˈo i te mau tupuraa o teie aamu tei faaoraorahia.
Mea nafea to Aberahama riroraa mai ei hoa piri no Iehova e e nafea oe e nehenehe ai e haapuai i to oe auhoaraa e o ˈna?