4 ABERAHAMA
Te taata matamua tei aro no te tamaˈi a Iehova
UA FAFAU Iehova i to ˈna hoa ra o Aberahama i te hoê mea o tei taui roa i to ˈna oraraa: “E faariro vau ia oe ei nunaa rahi.” Ua faaite atoa te Atua ia Aberahama i te hoê fenua nehenehe i reira tera nunaa e parahi ai. (Gen. 12:2; 13:14, 15) Tera râ, ua faaoti papu Satani i te haamou ia Aberahama ia ore o ˈna ia huaaihia. Ua ite te Diabolo e maoti teie nunaa e noaa mai te hoê “huaai” fafauhia o te faaore i te faatereraa ino a Satani e i te haamou roa ia ˈna.—Gen. 3:15.
Ua haafifi Satani ia Aberahama e to ˈna utuafare. E hoê o tei mauiui maitai o Lota ïa, te tamaiti a to ˈna tuaana. Ua vaiiho Aberahama ia Lota ia maiti ihea o ˈna e hinaaro ai e faaea i te Fenua tǎpǔhia, e ua maiti Lota i te fenua ruperupe i pihai iho noa mai i te oire o Sodoma. I reira ‘mea ino te taata e e feia rave i te hara rahi ratou i mua i te aro o Iehova.’ (Gen. 13:8-13) Ua riri te arii no Sodoma e e maha atu â arii no Kanaana, ua titauhia hoi ia aufau ratou i te tute i te arii no Elama. No reira ua orure hau ratou. Ei pahonoraa, ua rave te arii no Elama i te hoê faaauraa e e maha arii no te mau fenua atea tei pou mai na apatoerau mai e tei upootia i nia i te mau arii no Kanaana. Ua hoˈi ïa ratou i to ratou fenua e ta ratou i haru mai i te tamaˈi, e tei roto atoa Lota e to ˈna utuafare.
Aberahama e aratai ra i na 318 tane tei tapapa e tei aro i te nuu o na maha arii puai
Eaha ïa ta Aberahama e rave? Ua nehenehe o ˈna e manaˈo no Lota te hape no te faaotiraa ta ˈna i rave. Aore ra ua haapeapea o ˈna, ahani o ˈna e haere e faaora ia Lota, e faatupu oia i te hoê tamaˈi e tera mau arii, e hoê o ratou o te faatere ïa no Sinara. Ua faaea Aberahama i raro aˈe i te fare ie, e tiai mamoe o ˈna e ere râ i te hoê aito. Nafea o ˈna e manuïa ˈi i nia i te mau nuu o na maha arii puai? Hau atu â, ua haere mai Aberahama mai Sinara mai. E nehenehe te tahi atu taata e haapeapea no teie tamaˈi, aita e ravea faahou no ˈna e hoˈi i Ura. Aita râ Aberahama i manaˈo mai tera. Ua ite oia tera ta Iehova i hinaaro ia rave o ˈna.
Mea rahi roa te utuafare o Aberahama, ua hau atu 1 000 mero. Ua haaputuputu o ˈna 318 tavini tane faaineinehia no te tamaˈi. Ua haere Aberahama e aro i te arii no Elama e to ˈna feia tei turu ia ˈna. Ua ratere ratou i te pae apatoerau i te tuhaa fenua no Dana, i reira to ratou farereiraa i to ratou mau enemi. Ua faataa ê Aberahama i to ˈna mau taata ei pǔpǔ e ua pata huna ia ratou i te po. Noa ˈtu mea iti ratou, ua upootia ratou i nia i to ratou mau enemi e ua horo ê ratou. Ua horo ê na maha arii e to ratou mau taata i te pae apatoerau e ua tamau Aberahama i te tapapa ia ratou. I pihai iho ia Damaseko, ua upootia roa o ˈna i nia ia ratou e ua faahoˈi mai i te mau faufaa tei haruhia i Kanaana. Ua ora mau ïa Lota e to ˈna utuafare!
Mea nafea to Iehova pahonoraa i te itoito e te faaroo ta Aberahama i faaite? Mea papu te pahonoraa i te taime a haere ai Aberahama i pihai iho i te oire o Salema. Te arii o tera oire o Melehizedeka ïa, ei tahuˈa atoa oia na Iehova. Ua haere teie arii tahuˈa i rapae i te oire no te farerei ia Aberahama e no te horoa i ta Iehova haamaitairaa ia ˈna. Ua horoa ˈtu ïa Aberahama i te ahururaa o te mau mea maitai roa ˈˈe ta ˈna i haru mai.
Mea papu, e ere teie tamaˈi na te taata, na te Atua râ. Te faahiti ra te Bibilia i “te buka o te mau Tamaˈi a Iehova.” (Num. 21:14) Te aroraa ta Aberahama i rave, teie paha te aroraa matamua tei faahitihia i roto i teie buka. Tau senekele i muri iho, i to te huaai o Aberahama aroraa i te ati Kanaana tei parahi i te Fenua tǎpǔhia, ua upootia noa ratou i nia i to ratou mau enemi maoti Iehova.
Tera râ, i to te nunaa o te Atua faarueraa ia ˈna, ua ere ratou i ta ˈna paruru. E i te pae hopea, ua faarue Iehova ia ratou no te mea ua patoi ratou i ta ˈna Tamaiti, oia hoi te Mesia. Ua mono Iehova i te nunaa Iseraela e ua haamata o ˈna i te haamaitai i te hoê pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia arataihia e te Mesia. Ua opani Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere i te tamaˈi. (Mat. 26:52) Ua haapii râ o ˈna ia ratou ia aro ia Satani e ta ˈna mau haapiiraa hape e i te haerea ino ta ˈna i faaite. Ua horoa mai ïa oia i te hiˈoraa ma te faaite e e titauhia te itoito no tera huru tamaˈi.
A taio i te aamu Bibilia:
A aparau:
Mea nafea to Aberahama faaiteraa i te itoito i tera taime o to ˈna oraraa?
A faahohonu atu â
1. Eaha te mau haapapuraa e faaite ra e mea tano teie aamu? (w89 1/7 5 par. 4–6 par. 1)
2. Eaha te mau haapapuraa e mea tano te faataaraa a te Bibilia no nia ia Sodoma e Gomora? (it “Te miti Avaava” par. 6) A
BestTravelPhotography/iStock via Getty Images Plus
Hohoˈa A: I teie mahana, mea rahi te mau tumu tamara e te tahi atu mau tumu raau i te vahi i reira o Sodoma tahito
3. E arii e e tahuˈa o Melehizedeka no Salema. Teihea roa o Salema? (it “Salema”)
4. Mea nafea Melehizedeka i te faahohoˈaraahia ia Iesu? (it “Tahuˈa Rahi” par. 27-28) B
Hohoˈa B
A feruri i te mau haapiiraa
Ua farii Aberahama ia rave Lota i te tuhaa fenua maitai roa ˈˈe na ˈna. Nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Aberahama i nia i to tatou fetii, taeae e tuahine Kerisetiano e vetahi ê? C
Hohoˈa C
Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Aberahama tei ineine i te faaora i te tamaiti a to ˈna tuaana?
I roto i teihea ˈtu â tuhaa e nehenehe ai oe e pee i te itoito o Aberahama i roto i teie aamu?
A huti mai i te haapiiraa
Eaha ta teie aamu e haapii mai no nia ia Iehova?
E nafea teie aamu e tuati ai i te opuaraa a Iehova?
Eaha ta ˈu e hinaaro e ani ia Aberahama e Lota i te tia-faahou-raa?
A haapii hau atu â
A hiˈo mea nafea to Aberahama tuuraa i to ˈna tiaturiraa ia Iehova.
Mea nafea Aberahama i te faaiteraa i te itoito hou oia a faarue ai ia Ura?