VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bt pene 14 api 108-115
  • “Faaoti aˈera . . . matou paatoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Faaoti aˈera . . . matou paatoa”
  • “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Ta te mau peropheta iho â ïa i parau” (Ohi. 15:13-21)
  • “Tono e piti tane maitihia” (Ohi. 15:22-29)
  • “Oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa” (Ohi. 15:30-35)
  • Eaha te ohipa a te Tino aratai i teie mahana?
    O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana?
  • O vai te aratai ra i to te Atua nunaa i teie mahana?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Ia ohipa amui na tatou e te Tino aratai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te aratai nei te Mesia ma te itoito mau i ta ˈna amuiraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
“Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
bt pene 14 api 108-115

PENE 14

“Faaoti aˈera . . . matou paatoa”

Ua rave te tino aratai i te hoê faaotiraa o te tahoê i te mau amuiraa

Niuhia i nia i te Ohipa 15:13-35

1, 2. (1) Eaha te mau uiraa e titauhia i te tino aratai o te amuiraa Kerisetiano matamua ia pahono? (2) Eaha te tauturu ta teie mau taeae i fanaˈo no te rave i te hoê faaotiraa maitai?

UA OAOA roa te taatoaraa, no te faaotiraa e fatatahia ra i te rave. Tei Ierusalema te mau aposetolo e te mau matahiapo, a hiˈo noa ˈi te tahi e te tahi, ua taa ia ratou e faaotiraa faufaa mau teie. Mea titauhia i te mau taeae ia pahono i te mau uiraa faufaa no nia i te peritomeraa. Tei raro aˈe anei te mau Kerisetiano i te Ture a Mose? Te vai ra anei te taa-ê-raa i rotopu i te mau ati Iuda e te nunaa ěê?

2 Ua hiˈopoa te mau tane e hopoia ta ratou e rave rahi haapapuraa. Ua aparau ratou no nia i te mau parau tohu e itehia ra i roto i te Parau a te Atua, e te hoê faatiaraa o tei tupu o te haapapu ra e ua farii Iehova i te nunaa ěê. Ua faaite te taatoaraa i to ratou mau manaˈo no nia i te reira. I teie nei, te vai ra ta ratou mau haamaramaramaraa hinaarohia no te rave i te hoê faaotiraa. E nehenehe ratou e ite maitai eaha te faaotiraa ta Iehova e hinaaro ia rave ratou. E pee anei teie mau tane i te aratairaa a te varua o Iehova?

3. Nafea tatou e faufaahia ˈi i te hiˈopoaraa i te aamu i roto i te Ohipa pene 15?

3 E titauhia i teie mau tane te faaroo e te itoito mau no te farii i te aratai a te varua i roto i teie tupuraa. No teie faaotiraa e nehenehe te mau tia haapaoraa ati Iuda e hae atu â ia ratou. E nehenehe atoa te tahi mau mero o te amuiraa, o tei hinaaro ra ia ora te nunaa o te Atua ia au i te Ture a Mose, e patoi i te faaotiraa a te tino aratai. E hiˈo anaˈe eaha ta te tino aratai e rave. E ite atoa mai tatou nafea teie mau tane i te horoaraa i te hiˈoraa i te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana. E nehenehe tatou e pee i to ratou hiˈoraa ia rave tatou i te mau faaotiraa aore ra ia tupu te mau fifi i roto i to tatou oraraa ei Kerisetiano.

“Ta te mau peropheta iho â ïa i parau” (Ohi. 15:13-21)

4, 5. Eaha te mau irava ta Iakobo i faahiti i roto i ta ˈna aparauraa?

4 Ua haamata te pǐpǐ Iakobo, te taeae o Iesu i te paraparau.a E au ra i tera taime na ˈna e aratai ra i te putuputuraa. E na ta ˈna mau parau i turai i te pǔpǔ ia rave te faaotiraa. Ua parau Iakobo ia ratou: “Ua faatia maite mai Simeona e ua farii mai nei te Atua i te mau nunaa ěê e ua maiti i rotopu ia ratou i te hoê nunaa no to ˈna iˈoa. O ta te mau peropheta iho â ïa i parau.”—Ohi. 15:14, 15.

5 Ua faaroo Iakobo ia Simeona aore Simona Petero, e te mau aamu o Baranaba e Paulo. Ua haamanaˈo paha te reira ia ˈna i te mau irava o te tauturu i te mau taeae ia taa i te aratairaa a Iehova. (Ioa. 14:26) I muri aˈe i to ˈna parauraa “ta te mau peropheta iho â ïa i parau,” faahiti atura Iakobo i te Amosa 9:11, 12. Tei roto teie buka i te tuhaa o te mau Papai Hebera parauhia “te mau peropheta.” (Mat. 22:40; Ohi. 15:16-18) I roto i te Amosa 9:11, 12 mea taa ê te mau taˈo ta Iakobo i faaohipa i ta tatou e taio ra. E au ra ua faahiti Iakobo i te Septante, te hoê huriraa Heleni o te mau Papai Hebera.

6. Nafea te mau Papai i te tautururaa i te aparauraa?

6 Na roto i te arai o te peropheta Amosa ua tohu Iehova, e ua tae te taime e faatia ˈi Iehova i “te tiahapa o Davida,” oia hoi, te opu fetii huiarii e aratai i te Faatereraa arii a te Mesia. (Ezk. 21:26, 27) E haafaufaa faahou anei Iehova i teie nunaa Iseraela? Aita. Te faataa faahou ra te parau tohu e haaputuputuhia “te mau nunaa ěê atoa” mai “te nunaa i topahia i to [te Atua] iˈoa.” A haamanaˈo, ua faataa Petero aita te Atua “i faataa ê ia tatou [Kerisetiano ati Iuda] ia ratou [nunaa ěê], ua tamâ râ oia i to ratou aau no to ratou faaroo.” (Ohi. 15:9) Maoti ïa te hinaaro o te Atua, i fanaˈo ai te mau ati Iuda e te nunaa ěê i te Faatereraa arii. (Roma 8:17; Eph. 2:17-19) Aita roa ˈtu te mau parau tohu Bibilia i faataa ia peritomehia te nunaa ěê aore ra ia riro mai ratou e feia tei farii i te haapaoraa ati Iuda hou a fanaˈo ai ratou i te Faatereraa arii.

7, 8. (1) Eaha te manaˈo ta Iakobo i horoa? (2) Nafea tatou e nehenehe ai e taa i te mau parau a Iakobo?

7 No te mau haapapuraa taa maitai o te mau parau tohu e te aamu o Petero, Baranaba e Paulo, ua parau Iakobo: “No reira, teie ta ˈu faaotiraa, eiaha e haapeapea i to te mau nunaa ěê o te haamori nei i te Atua, a papai râ ia ratou ia haapae i te mau mea tei viivii i te idolo, i te mau peu taotoraa tia ore, i te animara uumihia e i te toto. Mai tahito mai â hoi, i porohia na te mau papai a Mose i tera e tera oire, e i taiohia na ta ˈna mau papai i roto i te mau sunago i te mau Sabati atoa.”—Ohi. 15:19-21.

8 I to Iakobo parauraa “no reira, teie ta ˈu faaotiraa,” ua haapapu anei oia i to ˈna mana, peneiaˈe ei aratai o te putuputuraa, i nia i te mau taeae ma te faaoti eaha te rave? Aita roa ˈtu! Te auraa atoa o te parau Heleni “teie ta ˈu faaotiraa” o “e haava vau” aore ra “e horoa vau i to ˈu manaˈo.” Aita Iakobo i rave i te mau faaotiraa no te taatoaraa o te pǔpǔ. Ua faaite noa râ o ˈna eaha te nehenehe e rave ia au i te mau haapapuraa e ta te mau Papai e parau ra no nia i te reira.

9. Eaha te faufaaraa o te manaˈo ta Iakobo i horoa?

9 Ua tano anei te manaˈo ta Iakobo i horoa? E, no te mea i muri aˈe ua farii te mau aposetolo e te mau matahiapo. E eaha ïa te faufaaraa? A tahi, eiaha te faaotiraa i ravehia e Iakobo e “haapeapea” i te mau Kerisetiano nunaa ěê a faahepo ai ia ratou ia pee i te Ture a Mose. (Ohi. 15:19) A piti, te faaite ra teie faaotiraa i te faatura no te manaˈo haava o te mau Kerisetiano ati Iuda, o tei faaroo noa ia taiohia i ta Mose “mau papai i roto i te mau sunago i te mau Sabati atoa.”b (Ohi. 15:21) E tauturu iho â te mau manaˈo ta Iakobo i horoa i te mau ati Iuda e te nunaa ěê ia piri atu â te tahi e te tahi. Te mea faufaa roa ˈtu â, e faaoaoa te reira ia Iehova no te mea ua tuea teie faaotiraa i ta ˈna opuaraa. E ravea maitai roa no te faaafaro i te hoê fifi o te nehenehe e faaore i te hau e te hoêraa i roto i te amuiraa o te nunaa o te Atua! E e hiˈoraa maitai atoa no te amuiraa Kerisetiano i teie mahana!

Albert Schroeder i te hoê tairururaa nunaa rau i 1998

10. Nafea te Tino aratai i teie mahana e pee ai i te hiˈoraa o te tino aratai i te senekele matamua?

10 Te faahiti ra te pene na mua ˈtu, mai te tino aratai o te senekele matamua, te turui ra te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana i nia ia Iehova te Arii hau ê, e ia Iesu Mesia te upoo o te amuiraa, no te aratai i roto i tera mau tuhaa.c (Kor. 1, 11:3) Mea nafea ratou i te na reiraraa? Teie ta Albert Schroeder mero o te Tino aratai mai 1974 tae atu i to ˈna poheraa i Mati 2006 i faataa: “E putuputu te Tino aratai i te mahana toru, e haamata te putuputuraa na roto i te pure a ani atu ai i te aratai a te varua o Iehova. E tutava matou ia nehenehe te mau tuhaa e aparauhia e te mau faaotiraa e ravehia ia tuea e te Parau a te Atua.” Ua ani atoa Milton Henschel mero o te Tino aratai o tei pohe i Mati 2003, i te pǔpǔ piahi no te 101raa o te opereraa parau tuite no Gileada: “Te vai ra anei te mau tia o te tahi atu faanahonahoraa i te fenua nei o te hiˈopoa ra i te Parau a te Atua hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa?” Papu maitai aita ˈtu faanahonahoraa.

“Tono e piti tane maitihia” (Ohi. 15:22-29)

11. Mea nafea te faaotiraa ta te tino aratai i rave i faaitehia ˈi i te mau amuiraa?

11 Ua rave amui te tino aratai i Ierusalema i te faaotiraa no te parau o te peritomeraa. Ia faaara ratou i te mau amuiraa no teie faaotiraa, titauhia ia ratou ia faataa maitai e ia faaitoito atu ia hoê noa te mau taeae. Eaha ïa ta ratou i rave? Te faataa ra te aamu: “Faaoti aˈera . . . te mau aposetolo, te mau matahiapo e te amuiraa taatoa e tono e piti tane maitihia i rotopu ia ratou na muri ia Paulo raua Baranaba i Anetiohia. Tono aˈera ratou ia Iuda piihia Barasaba e ia Sila, ei aratai i rotopu i te mau taeae.” Ua faaineine-atoa-hia te hoê rata o ta teie mau tane i afai na muri ia ratou ia taiohia te reira i Anetiohia, i Suria e i Kilikia.—Ohi. 15:22-26.

12, 13. Eaha te ohipa maitai tei ravehia a afaihia ˈi (1) Iuda e Sila? (2) te rata a te tino aratai?

12 “Ei aratai i rotopu i te mau taeae,” ua faatoroahia Iuda e Sila ei tia no te tino aratai. E faataa teie na taata e maha i te poroi ta ratou e hopoi mai, e ere noa i te hoê pahonoraa no nia i te parau o te peritomeraa, e aratairaa apî râ te reira i horoahia e te tino aratai. E tauturu teie na “tane maitihia” i te mau Kerisetiano ati Iuda i roto i te amuiraa ia hoê atu â e te nunaa ěê i Ierusalema. E faaotiraa î i te paari e te here te tonoraa i teie mau tane! Mea papu ua faatupu te reira i te hau e te hoêraa i rotopu i te nunaa o te Atua.

TE FAANAHORAA A TE TINO ARATAI I TEIE MAHANA

Mai te mau Kerisetiano o te senekele matamua, na te Tino aratai, te mau tane taiva ore o tei faatavaihia e te varua moˈa, e aratai ra i te mau Ite no Iehova i teie mahana. E putuputu te Tino aratai i te mau hebedoma atoa. Ua faanaho teie mau mero, e ono tomite e e hopoia ta ratou tataitahi i roto.

  • E haapao te Tomite tiaau i te mau ohipa i te pae o te ture e te faaohiparaa i te ravea haaparareraa parau ia titauhia, no te faataa maitai i ta tatou mau tiaturiraa. E haapao atoa ratou i te tuhaa no nia i te ati natura, te hamani-ino-raa e te tahi atu mau fifi ru ta te mau Ite no Iehova e faaruru ra na te ao nei.

  • E tiaau te Tomite rave ohipa i te mau faanahoraa no te maitai pae varua e pae tino o te mau mero o te Betela, o te tavini ra i roto i te mau amaa a te mau Ite no Iehova na te ao nei. E horoa atoa teie tomite i te parau faatia ia tavini te mau mero apî i te Betela.

  • E tiaau te Tomite piaraa i te neneiraa, te piaraa e te haponoraa i te mau papai Bibilia. E tiaau atoa ratou i te mau vahi neneiraa e te mau piha faaohipahia e te mau taatiraa a te mau Ite no Iehova e te paturaa i te mau Piha a te Basileia e te Piha tairururaa. E tiaau atoa teie tomite i te mau ô horoahia no te turu i ta tatou mau ohipa na te ao nei.

  • E tiaau te Tomite taviniraa i te ohipa pororaa, oia atoa te mau tuhaa no te mau matahiapo o te amuiraa, te mau tiaau haaati e te feia poro taime taatoa. E titau manihini e e tono atoa teie tomite i te mau piahi o te haapiiraa Gileada. Te fa, no te haapuai e no te faaitoito i te mau amuiraa na te ao nei.

  • E tiaau te Tomite haapiiraa i te haapiiraa e horoahia i te mau tairururaa e te mau putuputuraa a te amuiraa, oia atoa i te faaineineraa i te mau haruharuraa e te mau video. E faaineine atoa ratou i te Haapiiraa no Gileada, te Haapiiraa no te mau pionie e te tahi atu mau haapiiraa. E faanaho atoa ratou i te mau porotarama pae varua no te feia e haere mai e tauturu i te Betela.

  • E tiaau te Tomite papairaa i te faaineineraa i te maa pae varua na te mau amuiraa e te taata atoa. E pahono atoa ratou i te mau uiraa niuhia i nia i te Bibilia, e tiaau ratou i te mau ohipa huriraa na te ao nei e te mau aamu Bibilia hautihia e te mau oreroraa parau.

E pee te Tino aratai i ta te varua moˈa aratairaa. Eiaha tatou e manaˈo o ratou te mau raatira o te nunaa o Iehova. Tera râ, mai te taatoaraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i te fenua nei, e “pee tamau [ratou] i te Arenio [Iesu Mesia] i te mau vahi atoa ta ˈna e haere.”—Apo. 14:4.

13 Te horoa ra te rata i te mau aratairaa taa maitai i te nunaa ěê, eiaha noa i te parau o te peritomeraa oia atoa râ e nafea ratou e fanaˈo ai i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova. Te faataa ra te tuhaa faufaa o te rata: “Ua faaoti hoi te varua moˈa e matou iho nei eiaha e faateimaha ia outou, e haapao noa râ i teie mau parau faufaa: e haapae i te mau mea pûpûhia ei tusia na te idolo, i te toto, i te animara uumihia e i te mau peu taotoraa tia ore. Ia haapae outou i teie mau mea, e maitai ïa outou. Ia maitai noa outou!”—Ohi. 15:28, 29.

14. Nafea te nunaa o Iehova e nehenehe ai e ohipa amui i roto i te hoê ao amahamaha?

14 I teie mahana, mea hoê mau â te mau Ite no Iehova. Hoê â tiaturiraa, hoê â haapiiraa ta ratou, e te rave atoa ra ratou i te hoê â ohipa noa ˈtu ua hau atu 8 000 000 Ite no Iehova i roto hau atu 100 000 amuiraa na te ao nei. Nafea teie hoêraa e itehia ˈi, i roto iho â ra i te hoê ao arepurepu e te amahamaha i teie mahana? Mea hoê tatou no te mea te horoa ra Iesu Mesia, te upoo o te amuiraa i te aratairaa taa maitai maoti “te tavini haapao maitai e te paari,” oia hoi, te Tino aratai. (Mat. 24:45-47) E ite-atoa-hia te hoêraa na roto i te ohipa-amui-raa te fetii taeae maoti te aratairaa a te Tino aratai.

“Oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa” (Ohi. 15:30-35)

15, 16. Eaha te huru o te mau taeae no Anetiohia i te aratairaa ta te tino aratai i horoa e no te aha?

15 Te faaite atoa mai ra te aamu i roto i te buka Ohipa, i te taeraa ˈtu na taeae e maha i Anetiohia mai Ierusalema mai, “haaputuputu aˈera [ratou] i te mau pǐpǐ atoa e horoa ˈtura i te rata.” Eaha te huru o te mau taeae no Anetiohia, i te aratairaa ta te tino aratai i horoa? “I to ratou taioraa i te rata, oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa.” (Ohi. 15:30, 31) Hau atu â, ua ‘tauturu e faaitoito Iuda raua Sila, i te mau taeae na roto e rave rahi oreroraa parau.’ E “peropheta” Iuda e Sila mai ia Baranaba e Paulo e vetahi o tei pii-atoa-hia peropheta, e taˈo teie no te feia e faaite ra i to te Atua hinaaro.—Ohi. 13:1; 15:32; Exo. 7:1, 2.

16 Ua haamaitai mau â Iehova i te faaotiraa ta te tino aratai i rave. E faaitoito te reira i te taatoaraa o te amuiraa. No te aha? No te mea ua horoa te tino aratai i te hoê aratairaa taa maitai i te taime tano, arataihia e te Parau a te Atua e te varua moˈa. No te mea atoa ua tono te tino aratai i te mau taeae no te faaite i te faaotiraa ma te here e te aumihi i te mau amuiraa.

17. Eaha te mau faanahoraa i vaiihohia mai no te mau tiaau haaati i teie mahana?

17 Ma te pee i teie hiˈoraa, te horoa ra te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i teie mahana i te aratairaa i te taime tano i te fetii taeae na te ao. Ia rave te Tino aratai i te mau faaotiraa, e horoa ratou i te mau aratairaa papu e taa maitai na te mau amuiraa. Maoti ïa te tere haaati a te mau tiaau. E ratere teie mau taeae na tera e tera amuiraa, no te horoa i te mau aratairaa taa maitai e te mau faaitoitoraa mahanahana. Mai ia Paulo e Baranaba, te haa rahi nei ratou ‘a haapii ai i te taata e a faaite haere ai e e rave rahi atoa taeae i te parau apî oaoa o te parau a Iehova.’ (Ohi. 15:35) Mai ia Iuda e Sila, te faaitoito atoa ra ratou “i te mau taeae na roto e rave rahi oreroraa parau.”

18. Nafea te nunaa o te Atua i papu ai e e fanaˈo noa ratou i ta Iehova haamaitairaa?

18 Na te aha e tauturu i te mau amuiraa na te ao nei ia fanaˈo noa i te hau e te hoêraa i roto i te hoê ao arepurepu i teie mahana? A haamanaˈo e ua papai te pǐpǐ Iakobo i muri aˈe: “Area te paari no nia mai, e mea mâ ïa na mua roa, e te faaea hau noa, te au noa, te ineine i te auraro . . . Hau atu â, ta te parau-tia e faatupu, e ueuehia ïa ma te hau no te feia e faatupu nei i te hau.” (Iak. 3:17, 18) Aita tatou i ite mai te peu ua manaˈo anei Iakobo no nia i te putuputuraa i Ierusalema a papai ai oia i te reira. Tera râ, ua haapii mai tatou i roto i te Ohipa pene 15, e e fanaˈo tatou i ta Iehova haamaitairaa ia hoê e ia auraro tatou i te mau faaueraa o te feia e aratai ra ia tatou.

19, 20. (1) Nafea e ite-maitai-hia ˈi te hau e te hoêraa i roto i te amuiraa no Anetiohia? (2) Eaha ïa ta Paulo e Baranaba e rave i teie nei?

19 I muri aˈe i to te mau taeae no Anetiohia iteraa i te faaotiraa ta te tino aratai i horoa, ua vai hau e ua hoê te amuiraa no Anetiohia. Aita ratou i patoi i te mau taeae no Ierusalema, ua faaite râ te mau taeae no Anetiohia i te mauruuru i to Iuda e Sila haereraa mai e farerei ia ratou. Te faataa ra te aamu: “I muri aˈe i to raua faaearaa i reira tau mahana, aroha maira te mau taeae ia raua e hoˈi atura raua i Ierusalema.”d (Ohi. 15:33) Ua papu ia tatou e ua oaoa atoa te mau taeae no Ierusalema i to ratou faarooraa ia Iuda e Sila faatiaraa no nia i to raua tere. Maoti te hamani maitai rahi o Iehova, ua manuïa maitai ta raua ohipa!

20 Ua nehenehe atura Paulo e Baranaba o tei faaea i Anetiohia, e tiatonu noa i roto i te ohipa pororaa, mai ta te mau tiaau haaati e rave ra ia haere ratou e farerei i te mau amuiraa ta ratou e haapao ra. (Ohi. 13:2, 3) I teie mahana, ua riro te mau tiaau haaati ei haamaitairaa no te nunaa o Iehova, mai ia Paulo e Baranaba. E hiˈopoa mai tatou i te reira i te pene i muri nei.

Te hoê metua vahine e ta ˈna tamahine i te hoê tairururaa e hiˈo ra i te buka 2 o te buka “Pahonoraa i ta te feia apî e uiui nei.”

Te fanaˈo ra te mau Kerisetiano i teie mahana i te maa pae varua maoti te Tino aratai e to ratou mau tia

IAKOBO: “TE TAEAE O TE FATU”

O Iakobo te tamaiti a Iosepha e Maria, te taeae o Iesu. (Mat. 13:54, 55) Peneiaˈe o ˈna te piti o te tamarii a Maria. Ua paari Iakobo i pihai iho ia Iesu, ua ite atoa o ˈna ia Iesu i te pororaa e ua papu ia ˈna e te faatupu ra Iesu i te “mau ohipa mana.” Aita tatou i ite ua ite mata anei o ˈna i teie mau semeio. I te roaraa râ o te taviniraa a Iesu, aita Iakobo e to ˈna mau teina “e faatupu ra i te faaroo ia ˈna,” oia hoi ia Iesu. (Ioa. 7:5) Peneiaˈe ua turu atoa o Iakobo i te manaˈo o te fetii o Iesu, o tei parau no nia ia Iesu: “Ua maamaahia oia.”—Mar. 3:21.

Te taio ra Iakobo i te hoê otaro.

Ua taui râ te reira i muri aˈe i to Iesu poheraa e tia-faahou-raa. Noa ˈtu e toru atu â taata tei pii-atoa-hia Iakobo i roto i te mau Papai Heleni, mea papu ua fa Iesu ia Iakobo to ˈna taeae i na 40 mahana i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. (Kor. 1, 15:7) Ua nehenehe teie tupuraa e tauturu ia Iakobo ia taa o Iesu iho â te Mesia. Noa ˈtu râ, tau mahana i muri aˈe a haere ai Iesu i te raˈi, ua putuputu Iakobo, Maria e to ˈna mau taeae e te mau aposetolo i te piha i nia no te pure.—Ohi. 1:13, 14.

Ua riro mai ïa Iakobo ei mero faatura-rahi-hia o te amuiraa i Ierusalema, e au ra ua riro oia ei aposetolo aore ra “tei tonohia” no tera amuiraa. (Gal. 1:18, 19) Mea papu e mero faufaa o Iakobo i roto i te amuiraa Kerisetiano no te mea i to Petero tuu-semeio-raahia mai te fare tapearaa, ua parau Petero i te mau pǐpǐ: “A faaite i teie parau ia Iakobo e i te mau taeae.” (Ohi. 12:12, 17) I te faataaraahia te parau o te peritomeraa i mua i “te mau aposetolo e te mau matahiapo” i Ierusalema, e au ra na Iakobo i aratai i te aparauraa. (Ohi. 15:6-21) E ua tapao atoa te aposetolo Paulo “e pou no te amuiraa” Iakobo raua Kepha piihia Petero e te aposetolo Ioane i Ierusalema. (Gal. 2:9) Oia atoa tau matahiti i muri aˈe, i to Paulo hoˈiraa mai i Ierusalema i muri aˈe i te toru o to ˈna tere mitionare, faatia ˈtura o ˈna ia Iakobo e “to reira pauroa te matahiapo” no nia i ta ˈna taviniraa.—Ohi. 21:17-19.

Teie Iakobo ta Paulo i pii “te taeae o te Fatu,” na ˈna i papai i te rata aore ra te buka Bibilia o te amo ra i to ˈna iˈoa. (Gal. 1:19) I roto i teie rata, aita Iakobo i faahiti e aposetolo o ˈna aore ra e taeae o ˈna no Iesu, ma te haehaa ua faariro oia ia ˈna ei “tavini na te Atua e na te Fatu ra o Iesu Mesia.” (Iak. 1:1) Te faaite ra te rata a Iakobo e mai ia Iesu, ua hiˈopoa maite Iakobo i te natura e i te huru o te taata. No te faataa i te mau pue parau mau Bibilia, ua rave Iakobo i te hiˈoraa o te mau mea e tupu i roto i te natura, mai te mataˈi e farara ra i nia i te miti, te mau fetia, te mahana veavea mau, te mau tiare tei maemae, te mau uru raau te ura ra e te auahi e te mau animara rata. (Iak. 1:6, 11, 17; 3:5, 7) Ua horoa te Atua ia Iakobo i te tahi mau faataaraa e nafea te taata e feruri e e haa ˈi, e tauturu mai te mau aˈoraa î i te paari itehia i roto i te buka a Iakobo ia faatupu i te hoê auhoaraa maitai e vetahi ê.—Iak. 1:19, 20; 3:2, 8-18.

Te faataa ra te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 9:5 e ua faaipoipo Iakobo. Aita te Bibilia e faataa ra i te hora e te mau tupuraa i pohe ai Iakobo. Tera râ, ua papai Josèphe te aivanaa ati Iuda e tau taime i muri aˈe te poheraa te tavana hau Roma Porio Fetiso i 62, e na mua ˈˈe Albinus a riro mai ai ei tavana hau, ua putuputu Anania te tahuˈa rahi “i te mau haava o te Sunederi e ua afai i mua ia ratou ia Iakobo, te taeae o Iesu o tei piihia Mesia, e te tahi atu mau taata.” No Josèphe, ua pari Anania “ia ratou i te ofatiraa i te ture e ua faaue ia pehihia ratou i te ofai.”

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Iakobo: ‘Te taeae o te Fatu.’”

b Ua pee maite Iakobo i te mau papai a Mose, oia hoi te Ture e te mau aamu o te faataa ra eaha te hinaaro o te Atua no te huitaata hou a papaihia ˈi te Ture a Mose. Ei hiˈoraa, te manaˈo o te Atua no nia i te toto, te faaturi e te haamoriraa idolo e itehia i roto i te Genese. (Gen. 9:3, 4; 20:2-9; 35:2, 4) No reira ua faaite Iehova i te mau faaueraa e titauhia i te huitaata ei ati Iuda aore ra ei nunaa ěê ia auraro.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te faanahoraa a te Tino aratai i teie mahana.”

d I roto i te irava 34, ua tuu te tahi mau huriraa Bibilia i te mau parau o te faataa ra e ua faaoti Sila i te faaea i Anetiohia. (Te Bibilia Moˈa ra) E au ra ua tuuhia teie mau parau i muri aˈe i te papairaahia te buka Ohipa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono