VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • fy pene 12 api 142-152
  • E nehenehe e upootia i nia i te mau fifi o te faaino i te utuafare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe e upootia i nia i te mau fifi o te faaino i te utuafare
  • Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE INO TA TE INU-HUA-RAA I TE AVA E FAATUPU
  • EAHA TA TE UTUAFARE E TIA IA RAVE?
  • TE INO E FAATUPUHIA E TE HAAVÎRAA UˈANA I TE FARE
  • NAFEA IA APE I TE HAAVÎRAA UˈANA I TE FARE
  • E FAATAA Ê ANEI AORE RA E FAAEA APIPITI ANEI?
  • TE HOÊ HOPEA I TE MAU FIFI E FAAINO RA I TE TAATA
  • Te hoê metua inu hua i te ava—Nafea vau ia faaruru i te reira?
    A ara mai na! 1992
  • Te tauturu a te utuafare fetii
    A ara mai na! 1992
  • Te tauturu no te mau tamarii taata paari a te feia inu ava
    A ara mai na! 1992
  • Te hoê taata inu ava i roto i te utuafare
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
fy pene 12 api 142-152

PENE 12

E nehenehe e upootia i nia i te mau fifi o te faaino i te utuafare

1. Eaha te mau fifi huna e vai ra i roto i vetahi mau utuafare?

NO OTI noa ˈtura te pereoo uira tahito i te tamâhia e i te faaanaanahia. E au ra e no te feia e haere na pihai iho, e mea apî. I raro aˈe râ i te peni, ua pe te tino o te pereoo uira i te tutae auri. Hoê â huru no te tahi mau utuafare. Ia hiˈo-noa-hia ˈtu e au ra e e mea maitai te mau mea atoa, te huna nei râ te mata ataata i te mǎtaˈu e te mauiui. I te vahi moe o te fare, ua moe ê te hau o te utuafare i te mau haafifiraa. E piti haafifiraa o te nehenehe e faatupu i te reira, o te inu-hua-raa i te ava e te haavîraa uˈana.

TE INO TA TE INU-HUA-RAA I TE AVA E FAATUPU

2. (a) Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te inuraa i te ava? (b) Eaha te inu-hua-raa i te ava?

2 Eita te Bibilia e opani i te inuraa i te ava ma te au, e faautua ra oia i te taero ava. (Maseli 23:20, 21; Korinetia 1, 6:9, 10; Timoteo 1, 5:23; Tito 2:2, 3) Ua hau atu te inu-hua-raa i te ava i te taero ava noa; o te manaˈonaˈo-noa-raa i te mau ava e te oreraa e nehenehe e faaea i te inu. E nehenehe te mau taata paari i te inu hua i te ava. Ma te oto râ, e nehenehe atoa te mau taurearea e na reira.

3, 4. A faataa i te mau faahopearaa o te inu-hua-raa i te ava i nia i te hoa faaipoipo o te taata inu ava e i nia atoa i te mau tamarii.

3 E mea maoro i teie nei i to te Bibilia faaiteraa e, e nehenehe te inu-hua-raa i te ava e faaore i te hau o te utuafare. (Deuteronomi 21:18-21) O te utuafare taatoa te atihia i te haafifiraa o te inu-hua-raa i te ava. E nehenehe paha te hoa faaipoipo e tutava rahi no te tapea i te hoa inu ava ia ore ia inu aore ra ia faaruru atu i to ˈna haerea tauiui noa. E tamata oia e huna i te ava, e faarue i te reira, e huna i ta ˈna moni, e e taparu ia ˈna na nia i to ˈna here no to ˈna utuafare, no te ora, e tae noa ˈtu no te Atua—e tamau noa râ te taata inu ava i te inu. E ia ore anaˈe ta ˈna mau tutavaraa e manuïa no te haavî i ta ˈna inuraa ma te haapine, e au ra e e te erehia ra o ˈna i te tahi mea e aita o ˈna e tano ra. E nehenehe o ˈna e haamata i te mǎtaˈu, i te riri, i te faahapa ia ˈna iho, i te iria, i te taiâ, e te ere i te faatura ia ˈna iho.

4 Eita te mau tamarii e ape i te mau faahopearaa o te inu-hua-raa a te hoê metua. E taparahihia te tahi pae. E hamani-ino-hia te tahi pae i te pae taatiraa. E tae ratou i te faahapa ia ratou iho no te inu-hua-raa a te hoê metua. E pinepine eita ratou e nehenehe e tiaturi ia vetahi ê no te haerea tauiui noa o te taata inu ava. No te mea e eita ratou e nehenehe e paraparau no nia i te ohipa e tupu ra i te fare, e riro paha te mau tamarii i te haamamu i to ratou mau manaˈo hohonu, e pinepine ma te mau faahopearaa iino i te pae tino. (Maseli 17:22) E nehenehe teie mau tamarii i te ore e tiaturi ia ratou iho e te ore e faatura ia ratou iho a paari noa ˈtu ai ratou.

EAHA TA TE UTUAFARE E TIA IA RAVE?

5. Nafea ia faaruru i te inu-hua-raa i te ava, e no te aha e mea fifi te reira?

5 Noa ˈtu e te parau ra e rave rahi feia ite e e eita te inu-hua-raa i te ava e ore, te farii nei râ e rave rahi e e nehenehe e faaore i te reira na roto i te hoê porotarama haapae-roa-raa i te inu i te ava. (A faaau e te Mataio 5:29.) Teie râ, ia farii te taata inu ava i te tauturu, e mea ohie aˈe i te paraparau no nia i te reira i te rave, no te mea e eita hoi o ˈna e farii e e fifi to ˈna. Noa ˈtu râ te reira, ia haa anaˈe te mau melo o te utuafare no te faaruru i te ohipa ta te inu-hua-raa i te ava i faatupu i nia ia ratou, e haamata paha te taata inu ava i te taa e e fifi to ˈna. Ua parau te hoê taote o te matau i te tauturu i te feia inu ava e to ratou utuafare e: “Te manaˈo nei au e, teie te ohipa faufaa roa ˈˈe, ia rave maitai aˈe te utuafare i te mau ohipa o te mau mahana atoa, ia au i tei maraa ia ratou. E taa rii maite ïa te taata inu ava i te taa-ê-raa rahi e vai ra i rotopu ia ˈna e te toea o te utuafare.”

6. Eaha te tumu o te aˈoraa maitai roa ˈˈe no te mau utuafare e melo inu ava?

6 Mai te peu e e taata inu ava to roto i to oe utuafare, e nehenehe te aˈoraa faauruahia a te Bibilia e tauturu ia oe ia ora maitai aˈe. (Isaia 48:17; Timoteo 2, 3:16, 17) A hiˈopoa na i vetahi mau faaueraa tumu o tei tauturu i te mau utuafare ia faaruru i te inu-hua-raa i te ava ma te manuïa.

7. Mai te peu e e taata inu ava te hoê melo o te utuafare, no vai te hape?

7 A faaea i te faahapa ia oe iho no te mau mea atoa. Te na ô ra te Bibilia e: “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe,” e, “hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.” (Galatia 6:5; Roma 14:12) E tamata paha te taata inu ava i te horoa i te manaˈo e no te mau melo o te utuafare te hape. Ei hiˈoraa, e na ô paha o ˈna e: “Ahiri oe i haapao maitai ia ˈu, eita ïa vau e inu.” Ia farii anaˈe te tahi pae i ta ˈna parau, te faaitoito ra ïa ratou ia tamau o ˈna i te inu. Noa ˈtu e te fifihia ra tatou i te mau mea e tupu ra aore ra e te tahi feia, e amo tatou paatoa—e tae noa ˈtu i te feia inu ava—i te hopoia no te ohipa o ta tatou e rave ra.—A faaau e te Philipi 2:12.

8. Eaha te tahi mau ravea no te tauturu i te taata inu ava ia faaruru atu o ˈna i te mau faahopearaa o to ˈna fifi?

8 Eiaha e manaˈo e e tia ia oe ia paruru tamau i te taata inu ava i te mau faahopearaa o ta ˈna inuraa. E nehenehe e faaohipahia te hoê maseli a te Bibilia no te taata iria i nia i te taata inu ava: “Faaora noâ oe ia ˈna, e na reira faahou atu â oe.” (Maseli 19:19) A vaiiho i te taata inu ava ia faaruru i te mau faahopearaa o ta ˈna inuraa. A vaiiho ia ˈna ia tamâ i te mau mea o ta ˈna i faarepo aore ra ia niuniu atu i to ˈna fatu ohipa ia poipoi aˈe i muri iho i te hoê inuraa.

Hoho‘a i te api 146

E riro te mau matahiapo kerisetiano ei tumu tautururaa rahi no te faatitiaifaro i te mau fifi o te utuafare

9, 10. No te aha e tia i te mau utuafare e taata inu ava ia farii i te tauturu, e ia ani ratou i te tauturu ia vai ma iho â râ?

9 A farii i te tauturu a vetahi ê. Te na ô ra te Maseli 17:17 e: “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” E taata inu ava to roto i to oe utuafare, e ati ïa te itehia. E hinaaro oe i te tauturu. Eiaha e feaa i te tiaturi i te ‘mau taua’ no te tauturu. (Maseli 18:24) Te aparauraa ˈtu i te tahi pae o te taa i te fifi aore ra o tei faaruru i te hoê â huru tupuraa, e nehenehe e noaa ia oe te mau manaˈo faufaa no nia i te mea e tia ia oe ia rave e te ore e tia ia oe ia rave. Ia vai aifaito râ oe. A paraparau atu i te feia o ta oe e tiaturi, o tei huna i ta oe “parau moe.”—Maseli 11:13.

10 A haapii i te tiaturi i te mau matahiapo kerisetiano. E nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa kerisetiano e riro ei tumu tautururaa rahi. Ua haapiihia teie mau taeae i te Parau a te Atua e ua ite ratou i te faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu. E riro papu ratou “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrǔ o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:2) Eita te mau matahiapo kerisetiano e paruru noa i te tino taatoa o te amuiraa i te mau haafifiraa iino, e tamahanahana, e faahaumǎrû, e e anaanatae atoa râ ratou i te feia iho e fifihia ra. A haafaufaa mau i ta ratou tauturu.

11, 12. O vai te horoa i te tauturu maitai roa ˈˈe no te mau utuafare e taata inu ava, e nafea teie tauturu ia horoahia ˈtu?

11 Na nia i te mau mea atoa, a rave mai i te puai no ǒ mai ia Iehova ra. Te haapapu maira te Bibilia ia tatou ma te mahanahana e: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) Ia paruparu anaˈe to oe aau aore ra ia taiâ i te mau faateimaharaa o te oraraa e te hoê melo inu ava i roto i te utuafare, ia papu ia oe e “te fatata nei Iehova.” Ua taa ia ˈna te fifi rahi o te oraraa o to oe utuafare.—Petero 1, 5:6, 7.

12 E nehenehe te tiaturiraa i ta Iehova e parau ra i roto i ta ˈna Parau, e tauturu ia faaruru oe i te hepohepo. (Salamo 130:3, 4; Mataio 6:25-34; Ioane 1, 3:19, 20) Na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua e te oraraa ia au i ta ˈna mau faaueraa tumu, e noaa ˈi ia oe te tauturu o te varua moˈa o te Atua, o te nehenehe e horoa i te “mana rahi maitai” no te faaruru i tera e tera mahana.—Korinetia 2, 4:7.a

13. Eaha te piti o te fifi e faaino ra e rave rahi utuafare?

13 E nehenehe te inu-hua-raa i te ava e faatupu i te tahi atu fifi o te faaino e rave rahi utuafare—te haavîraa uˈana i te fare.

TE INO E FAATUPUHIA E TE HAAVÎRAA UˈANA I TE FARE

14. Afea te haamataraa te haavîraa uˈana i te fare, e mai te aha te huru i teie mahana?

14 Te ohipa uˈana matamua i roto i te aamu o te taata nei, o te hoê ïa haavîraa uˈana i tupu i rotopu e piti taeae, o Kaina e o Abela. (Genese 4:8) Mai reira mai â, ua roohia te huitaata i te haavîraa uˈana ua rau te huru. Te vai ra te mau tane o te taparahi i ta ratou mau vahine, te mau vahine o te hamani ino i ta ratou mau tane, te mau metua o te tairi ino mau i ta ratou mau tamarii apî, e te mau tamarii o te rave ino i to ratou mau metua ruhiruhia.

15. Nafea te haavîraa uˈana i te fare ia haafifi i te mau manaˈo hohonu o te mau melo o te utuafare?

15 Ua hau atu te ino e faatupuhia e te haavîraa uˈana i te mau paira o te tino. Ua parau te hoê vahine i tairihia e: “E faaruru oe i te hapa e te haama e rave rahi. I te rahiraa o te mau poipoi, e hinaaro noa oe e faaea i roto i te roˈi, ma te tiaturi e e moemoeâ ino noa teie.” E nehenehe te mau tamarii e mataitai ra, aore ra e haavî-uˈana-hia ra i te fare, e riro paha ratou iho i te haavî uˈana atoa ia paari anaˈe ratou e ia noaa anaˈe to ratou iho utuafare.

16, 17. Eaha te rave-ino-raa i te mau manaˈo hohonu, e mea nafea te mau melo o te utuafare ia fifihia i te reira?

16 Eita e taotiahia te haavîraa uˈana i te rave-ino-raa i te tino noa. E mea pinepine te mau parau i te haamauiui atoa. Te na ô ra te Maseli 12:18 e: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra.” I rotopu i teie mau parau “patiatia” ei tapao taa ê no te haavîraa uˈana i te fare, te vai ra te iˈoa faaooo e te tuôtuôraa, oia atoa te amuamu-noa-raa, te mau parau ino no te faahaehaa, e te mau haamǎtaˈuraa i te haavîraa uˈana i te pae tino. Eita e ite-mata-hia te mau pepe o te haavîraa uˈana i te mau manaˈo hohonu e mea pinepine eita e itehia e vetahi ê.

17 Te mea oto rahi mau, o te haamauiuiraa ïa na nia iho e na nia iho noa i te mau manaˈo hohonu o te hoê tamarii—te amuamu-noa-raa e te haafaufaa-ore-raa i te mau ravea, te ite, aore ra te faufaa a te tamarii na nia i to ˈna tiaraa ei taata. E nehenehe teie mau parau faahaehaa e haamou i te tiaturiraa o te tamaiti ia ˈna iho. Parau mau, e titau te mau tamarii atoa i te aˈo. Te faaue nei râ te Bibilia i te mau metua tane e: “Eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.”—Kolosa 3:21.

NAFEA IA APE I TE HAAVÎRAA UˈANA I TE FARE

Hoho‘a i te api 151

E ohipa oioi nau hoa faaipoipo kerisetiano o te here ra e o te faatura ra te tahi i te tahi no te faaafaro i te mau fifi

18. Ihea roa te haavîraa uˈana i te fare e haamata ˈi, e eaha ta te Bibilia e faaite ra no nia i te ravea no te faaore i te reira?

18 Te tumu o te haavîraa uˈana i te fare no roto mai ïa i te mafatu e te feruriraa; to tatou huru haerea tei te huru ïa o to tatou feruriraa. (Iakobo 1:14, 15) No te tapea i te haavîraa uˈana, e tia i te taata e rave ino ra ia taui i to ˈna huru feruriraa. (Roma 12:2) E nehenehe anei? E. E mana to te Parau a te Atua no te taui i te taata. E nehenehe oia e iriti tumu “i te mau pare” o te mau manaˈo faaino. (Korinetia 2, 10:4; Hebera 4:12) E nehenehe te hoê ite papu no nia i te Bibilia e faatupu i teie huru tauiraa rahi mau i roto i te taata, e e parauhia ˈi ratou e te rave ra ratou i te hoê huru taata apî.—Ephesia 4:22-24; Kolosa 3:8-10.

19. Eaha te manaˈo e te huru raveraa a te hoê kerisetiano no nia i to ˈna hoa faaipoipo?

19 Te manaˈo no nia i te hoa faaipoipo. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E aroha atoa to mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho.” (Ephesia 5:28) Te na ô atoa ra te Bibilia e e tia i te hoê tane i “te faaturaraa ˈtu i [ta ˈna iho] vahine, i te farii paruparu.” (Petero 1, 3:7) Te aˈohia ra te mau vahine “ia [here] i ta ratou mau tane” e ia “auraro” ia ratou. (Tito 2:4; Ephesia 5:33) Ma te papu, aita roa ˈtu e tane o te mǎtaˈu ra i te Atua e nehenehe e parau e, te faatura mau ra oia i ta ˈna iho vahine ahani e hamani ino oia i te tino o ta ˈna vahine aore ra e avau oia ia ˈna. E aita atoa te hoê vahine o te tuô aore ra o te tahitohito atu i nia i ta ˈna iho tane, aore ra o te aˈo tamau ia ˈna, e nehenehe e parau e te here e te faatura mau ra o ˈna ia ˈna.

20. I mua ia vai te mau metua e amo ai i ta ratou hopoia no nia i ta ratou mau tamarii, e no te aha e ere roa ˈtu i te mea tano ia titau rahi te mau metua i ta ratou mau tamarii?

20 Te manaˈo tano no nia i te mau tamarii. E mea tano, e e hinaaro iho â te mau tamarii ia herehia e, oia mau, ia aupuruhia ratou e to ratou mau metua. Te faariro ra te Parau a te Atua i te mau tamarii “e tufaa ïa no ǒ ia Iehova ra” e “e utua.” (Salamo 127:3) E amo te mau metua i teie hopoia, te aupururaa i teie tufaa i mua ia Iehova. Te faahiti ra te Bibilia i “te peu a te tamarii” e te “maamaa” i te tamarii-rii-raa ra. (Korinetia 1, 13:11; Maseli 22:15) Eiaha ïa te mau metua ia maere ia ite noa ˈtu ratou i te maamaa i roto i ta ratou mau tamarii. E ere te mau tamarii i te feia paari. Eiaha te mau metua ia titau hau atu i te mea tano ia au i te matahiti o te tamarii, te huru oraraa e te ravea a te utuafare.—Hiˈo Genese 33:12-14.

21. Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te mau metua ruhiruhia e nafea ia haapao ia ratou?

21 Te manaˈo no nia i te mau metua ruhiruhia. Te na ô ra te Levitiko 19:32 e: “E tia oe i nia i mua i te aro o te upoo teatea, e faatura oe i te taata tahito.” Te haafaufaa ra te Ture a te Atua i te faatura e te tura rahi e au i te feia ruhiruhia. E riro paha te reira ei tautooraa ia onoono anaˈe mai te hoê metua ruhiruhia aore ra ia roohia oia i te maˈi aore ra ia ore anaˈe e hahaere e e feruri oioi. Te faahaamanaˈohia ra te mau tamarii e “a [“faahoˈi ai i te mea tia,” MN] i te mau metua ra.” (Timoteo 1, 5:4) Teie ïa te auraa te aupururaa ˈtu ia ratou ma te tura e te faatura, e tae noa ˈtu paha i te tautururaa ˈtu ia ratou i te pae moni. Te rave-ino-raa i te mau metua ruhiruhia i te pae tino aore ra te tahi atu huru, e patoi roa te reira i te huru raveraa ta te Bibilia e turu ra.

22. Eaha te huru maitai hoê roa no te faaore i te haavîraa uˈana i te fare, e nafea ia faaohipa i te reira?

22 E haavî ia oe. Te na ô ra te Maseli 29:11 e: “E faahope te maamaa i to ˈna manaˈo i rapae; area te taata paari e tapeapea ïa e ia maoro iti aˈe.” Nafea oe ia haavî i to oe feruriraa? Maoti i te vaiiho i te inoino ia rahi mai i roto ia oe, a haapeepee i te faaafaro i te mau fifi e fa mai. (Ephesia 4:26, 27) A faarue i te vahi mai te peu e eita oe e nehenehe faahou e haavî ia oe. A ani i te varua moˈa o te Atua na roto i te pure ia faatupu oe i te hitahita ore i roto ia oe. (Galatia 5:22, 23) E nehenehe atoa te ori-haere-raa aore ra te faaetaetaraa i te tino e tauturu atu ia oe ia haavî i to oe mau manaˈo hohonu. (Maseli 17:14, 27) A tutava ia “ore e riri vave.”—Maseli 14:29.

E FAATAA Ê ANEI AORE RA E FAAEA APIPITI ANEI?

23. Eaha te tupu mai paha i nia i te hoê melo o te amuiraa kerisetiano o te iria uˈana noa e ma te tatarahapa ore, e peneiaˈe ma te rave ino roa ˈtu i to ˈna utuafare?

23 Te tuu ra te Bibilia i rotopu i te mau ohipa e faautuahia e te Atua “te tamaˈi, te mârô, te iria” e te haapapu ra e “te feia e rave ra i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra.” (Galatia 5:19-21) No reira, te hoê noa ˈtu taata o te faahua parau e e kerisetiano oia e o te iria uˈana pinepine ma te tatarahapa ore, peneiaˈe ma te hamani ino i ta ˈna iho vahine aore ra ta ˈna mau tamarii, e nehenehe o ˈna e tiavaruhia i rapae au i te amuiraa kerisetiano. (A faaau e te Ioane 2, 9, 10.) E na reira te amuiraa e vai mâ noa ˈi oia i te feia rave ino ra.—Korinetia 1, 5:6, 7; Galatia 5:9.

24. (a) E nafea râ te mau hoa faaipoipo e rave-ino-hia ra? (b) Nafea te mau hoa e te mau matahiapo o te haapeapea ra ia tauturu atu i te hoê hoa faaipoipo e rave-ino-hia ra, eaha râ ta ratou e ore roa e tia ia rave?

24 Eaha ˈtura no te mau kerisetiano o te taparahi-noa-hia ra e to ratou hoa faaipoipo rave ino ma te ore roa e taui? Ua maiti vetahi e faaea e te hoa rave ino no te hoê aore ra te tahi atu tumu. Ua faaoti te tahi atu pae e faarue i te hoa, ma te manaˈo e e roohia to ratou tino, to ratou feruriraa, e to ratou oraora-maitai-raa i te pae varua—e tae roa ˈtu paha i to ratou iho ora—i te ati. Te mea o ta te taata i rave-ino-hia e maiti i te rave i roto i teie mau huru tupuraa, e faaotiraa ïa na ˈna iho i mua ia Iehova. (Korinetia 1, 7:10, 11) E hinaaro paha te mau hoa manaˈo maitai, te mau fetii, aore ra te mau matahiapo e pûpû atu i te tauturu e te aˈoraa, eiaha râ ratou ia faahepo i te taata e rave-ino-hia ra ia rave i te tahi noa ˈtu huru ohipa. Na ˈna iho e rave i ta ˈna iho faaotiraa.—Roma 14:4; Galatia 6:5.

TE HOÊ HOPEA I TE MAU FIFI E FAAINO RA I TE TAATA

25. Eaha te opuaraa a Iehova no te utuafare?

25 I to Iehova aratairaa ia Adamu ia Eva ra no te faaipoipo, aita roa ˈtu oia i opua e ia ino te mau utuafare i te mau fifi faaino mai te inu-hua-raa i te ava aore ra te haavîraa uˈana. (Ephesia 3:14, 15) Ia riro râ te utuafare ei vahi i reira te here e te hau e vai mau ai, e i reira e haapaohia ˈi te mau hinaaro o te feruriraa, o te mau manaˈo hohonu, e o te pae varua atoa o te mau melo taitahi. I te ôraa mai te hara, ino oioi ihora te oraraa utuafare.—A faaau e te Koheleta 8:9.

26. Eaha te oraraa a muri aˈe e vai ra i mua i te feia e tamata ra i te ora ia au i te mau titauraa a Iehova?

26 Ma te oaoa, aita o Iehova i faarue i ta ˈna opuaraa no te utuafare. Ua tǎpǔ oia e e aratai o ˈna i te mau taata i roto i te hoê ao apî i reira “e parahi [ai] ratou ma te panoonoo ore, e aore roa e haamataˈutaˈu ia ratou.” (Ezekiela 34:28) I te reira tau, e aramoina ïa te inu-hua-raa i te ava, te hamani-ino-raa i te fare e te mau fifi taatoa e faaino ra i te utuafare i teie mahana. E mata ataata to te taata eiaha no te huna i te riaria e te mauiui, no te mea râ e te ite ra ratou i te “oaoa . . . i te rahi o te hau.”—Salamo 37:11.

a I roto i te tahi mau fenua, te vai ra te mau pu rapaauraa, te mau fare maˈi, e te mau porotarama faaoreraa i te inu, o te tauturu taa ê i te feia inu ava e to ratou mau utuafare. Te imiraa i teie huru tauturu aore ra aita, na te taata taitahi e faaoti i te reira. Eita te Taiete Watch Tower e turu i te hoê noa ˈˈe huru rapaauraa. E tia râ ia ara, eiaha ia riro i te mau ohipa o te ofati i te mau faaueraa tumu a te Bibilia na roto i te imiraa i te tauturu.

NAFEA TEIE MAU FAAUERAA TUMU BIBILIA E TAUTURU AI . . . I TE MAU UTUAFARE IA APE I TE MAU FIFI O TE NEHENEHE E FAAINO MAU?

E faautua Iehova i te taero ava.—Maseli 23:20, 21.

E amo te taata taitahi i ta ˈna iho hopoia no ta ˈna iho mau ohipa.—Roma 14:12.

Eita tatou e nehenehe e tavini i te Atua ma te fariihia e ana ahiri e eita tatou e haavî ia tatou iho.—Maseli 29:11.

E faatura te mau kerisetiano mau i to ratou mau metua ruhiruhia.—Levitiko 19:32.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono