PENE 11
Ia vai te hau i roto i to oe utuafare
1. Eaha te tahi mau mea o te faaamahamaha i te mau utuafare?
E OAOA te feia o te mau utuafare i reira e vai ai te here, te taaraa i to vetahi ê huru, e te hau. Te tiaturihia ra e mai te reira to oe utuafare. Ma te peapea hoi, e rave rahi utuafare o te ore e tano ra i teie faataaraa e o te amaha ra no te hoê tumu aore ra te tahi atu. Eaha te mau mea o te faaamahamaha i te mau utuafare? I roto i teie pene, e tuatapapa tatou e toru mea. I roto i te tahi mau utuafare, e ere hoê â faaroo to te mau melo atoa. I roto i te tahi atu, e ere hoê â metua fanau to te mau tamarii. E i roto i te tahi atu â, e au ra e e amahamaha te mau melo o te utuafare i te haaraa ia noaa te moni no te oraraa aore ra te hinaaroraa i te mau mea materia hau atu â. Teie râ, te mau tupuraa o te faaamahamaha i te hoê utuafare eita ïa e haafifi i te tahi atu. Na te aha e faatupu i te taa-ê-raa?
2. Ihea te tahi e imi ai i te aratairaa no te oraraa utuafare, eaha râ te tumu maitai roa ˈˈe no teie huru aratairaa?
2 O te huru hiˈoraa te hoê tuhaa. Ia tutava mau oe no te taa i to te tahi atu huru hiˈoraa, e ohie aˈe oe i te haroaroa e nafea ia vai tahoê noa te hoê utuafare. Te piti o te tuhaa o te tumu ïa o ta oe aratairaa. Te pee ra e rave rahi taata i te aˈoraa a te mau hoa rave ohipa, te feia tapiri, te feia papai vea, aore ra te tahi atu feia aratai. Ua ite râ, vetahi eaha ta te Parau a te Atua e na ô ra no nia i to ratou fifi, e i muri iho ua faaohipa ratou i ta ratou e haapii ra. Nafea te raveraa i te reira e tauturu ai i te hoê utuafare ia vai te hau i roto i te utuafare?—Timoteo 2, 3:16, 17.
MAI TE PEU E E FAAROO Ê TO TA OE TANE
A tamata i te taa i to te tahi atu huru hiˈoraa
3. (a) Eaha te aˈoraa a te Bibilia no nia i te faaipoiporaa i te hoê taata e faaroo ê? (b) Eaha te tahi mau faaueraa tumu e tano mai te peu e e taata tiaturi te hoê e te tahi atu e ere ïa?
3 Te aˈo etaeta ra te Bibilia eiaha ia faaipoipo i te hoê taata e faaroo ê. (Deuteronomi 7:3, 4; Korinetia 1, 7:39) Tera râ, ua haapii paha oe i te parau mau o te Bibilia i muri aˈe i te faaipoiporaa e aita râ ta oe tane. Eaha ˈtura ïa? Parau mau, e vai noa te euhe o te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 7:10) Te haafaufaa ra te Bibilia i te vai-tamau-raa o te taairaa o te faaipoiporaa e te faaitoito ra oia i te feia faaipoipo ia faatitiaifaro i to ratou mau manaˈo taa ê maoti i te horo ê. (Ephesia 5:28-31; Tito 2:4, 5) Eaha ˈtura ia patoi uˈana ta oe tane ia faaohipa oe i te haapaoraa o te Bibilia? E tamata paha o ˈna i te haafifi ia oe ia ore e tae i te mau putuputuraa o te amuiraa, aore ra e parau paha o ˈna e eita o ˈna e hinaaro i ta ˈna vahine ia haere i tera e tera fare, no te paraparau no nia i te haapaoraa. Eaha ïa ta oe e rave?
4. Nafea te hoê vahine e faaite ai e te taa ra o ˈna i te manaˈo o ta ˈna tane aita e apiti ra i ta ˈna faaroo?
4 A ani ia oe iho, ‘No te aha ta ˈu tane e manaˈo ai mai te reira te huru?’ (Maseli 16:20, 23) Ia ore oia e taa maitai eaha ta oe e rave ra, te haapeapea paha ra o ˈna no oe. Aore ra, te patiatiahia ra o ˈna e te mau fetii no te mea aita oe e amui faahou ra i roto i te tahi mau peu faufaa no ratou. “Ia faaea anaˈe au o vau anaˈe iho i te fare, e au ra e ua faaruehia vau,” ta te hoê tane i parau. Te manaˈo ra teie tane e te erehia ra o ˈna i ta ˈna vahine no te hoê haapaoraa. Na te teoteo râ i tapea ia ˈna i te farii, e mea moemoe o ˈna. E hinaaro paha ta oe tane i te haapapuraa e i to oe hereraa ˈtu ia Iehova e ere ïa te auraa e, i teie nei, e iti to oe here no ta oe tane i to mutaa ihora. A horoa mau i to oe taime no ˈna.
5. Eaha te aifaitoraa te tia i te vahine e tane faaroo ê ia tapea?
5 E tia râ ia hiˈopoahia te hoê mea faufaa roa ˈtu â mai te peu e e faaruru oe i teie huru tupuraa ma te paari. Te faaitoito ra te Parau a te Atua i te mau vahine: “E auraro maite outou i ta outou mau tane, o te mea au ïa i te Fatu nei.” (Kolosa 3:18) Te faaara ra hoi oia i te huru feruriraa tiamâ. Hau atu, i te na ôraa e “te mea au ïa i te Fatu nei,” te faaite ra teie irava e te auraroraa i ta ˈna tane e tia atoa ïa ia haapaohia te auraroraa i te Fatu. Ia vai te aifaitoraa.
6. Eaha te mau faaueraa tumu e tia ia haamanaˈohia e te hoê vahine faaipoipo kerisetiano?
6 No te hoê kerisetiano, e mau tuhaa faufaa o te haamoriraa mau, te taeraa i te mau putuputuraa o te amuiraa e te pororaa ia vetahi ê no nia i te faaroo niuhia i nia i te Bibilia, e eiaha roa te reira ia haapao-ore-hia. (Roma 10:9, 10, 14; Hebera 10:24, 25) Eaha ïa ta oe e rave, ia faaue mai te hoê taata e, eiaha e auraro i te hoê titauraa papu a te Atua? Ua faˈi te mau aposetolo a Iesu Mesia e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) Te horoa ra te reira hiˈoraa i te hoê ture o te tano i roto e rave rahi tupuraa o te oraraa. E turai ra anei to oe here ia Iehova ia horoa ia ˈna te haamoriraa e au no ˈna anaˈe? I te hoê â taime, e turai ra anei to oe here e to oe faatura i ta oe tane ia imi oe i te ravea i te haamori i te Atua anaˈe ma te ore e faariri i ta oe tane?—Mataio 4:10; Ioane 1, 5:3.
7. Eaha te faaotiraa papu a te hoê vahine faaipoipo kerisetiano, e tia ˈi?
7 Ua tapao o Iesu e, eita e nehenehe e na reira i te mau taime atoa. Ua faaara oia e no te patoiraa i te haamoriraa mau, e taa te mau melo o te tahi mau utuafare, mai te huru ra e e ˈoˈe e vai ra i rotopu ia ratou e te toea o te utuafare. (Mataio 10:34-36) Ua faaruru te hoê vahine i Tapone i te reira. Ua patoi ta ˈna tane ia ˈna e 11 matahiti te maoro. Ua hamani ino uˈana mau o ˈna ia ˈna e ua vaiiho pinepine oia ia ˈna i rapaeau i te fare. Ua faaoromai râ o ˈna. Ua tauturu te mau hoa o te amuiraa kerisetiano ia ˈna. Ua pure tamau noa o ˈna e ua faaitoito-rahi-hia o ˈna e te Petero 1, 2:20. Te tiaturi mau ra teie vahine kerisetiano e ia tapea papu o ˈna, i te hoê mahana, e tahoê atoa mai ta ˈna tane ia ˈna i te taviniraa ia Iehova. E ua na reira oia.
8, 9. Nafea te hoê vahine faaipoipo ia haapae i te tuu i mua i ta ˈna tane i te mau haafifiraa e ere i te mea titau-mau-hia?
8 Te vai ra e rave rahi mau mea faufaa ta oe e nehenehe e rave o te ohipa i nia i te huru o ta oe tane. Ei hiˈoraa, ia patoi ta oe tane i ta oe haapaoraa, eiaha ïa oe ia horoa ˈtu i te mau tumu papu no te amuamuraa i roto i te tahi atu mau tuhaa. Ia vai mâ noa te fare. A haapao maitai i ta oe huru faanehenehe. A faaite pinepine i to oe here e to oe mauruuru ia ˈna. Maoti i te faahapa ia ˈna, a turu atu ia ˈna. A faaite e o ˈna to oe upoo. Eiaha e tahoo ia manaˈo anaˈe oe e ua faainohia oe. (Petero 1, 2:21, 23) A farii e huru hara to te taata, e ia tupu noa ˈtu te tatamaˈiraa, ma te haehaa, ia parau oe na mua, ua tatarahapa oe.—Ephesia 4:26.
9 Eiaha te haereraa i te mau putuputuraa e riro ei tumu e aita ta ˈna maa i ineine. E tia atoa ia oe ia maiti e poro i roto i te taviniraa kerisetiano i te taime e aita ta oe tane to te fare. E mea maitai no te hoê vahine faaipoipo kerisetiano eiaha ia poro i ta ˈna tane ia ore anaˈe e farii-maitai-hia mai. E pee râ o ˈna i te aˈoraa a te aposetolo Petero: “O outou atoa hoi, e te mau vahine, e auraro maite i ta outou mau tane ra; e aore te tahi pae i faaroo i te parau ra, ia noaa mai ratou i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta outou haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.” (Petero 1, 3:1, 2) E haa rahi atu â te mau vahine faaipoipo kerisetiano no te faatupu i te mau hotu o te varua a te Atua.—Galatia 5:22, 23.
E FAAROO Ê ANAˈE TO TE VAHINE
10. Nafea te hoê tane faaipoipo faaroo i nia i ta ˈna vahine e faaroo ê?
10 Eaha ˈtura mai te peu e o te tane te kerisetiano haapao e aita te vahine? Te horoa ra te Bibilia i te aratairaa no teie huru tupuraa. Te na ô ra e: “E vahine faaroo ore ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna.” (Korinetia 1, 7:12) Te aˈo atoa ra oia i te mau tane faaipoipo e: “E [here] outou i to outou mau vahine.”—Kolosa 3:19.
11. Nafea te hoê tane faaipoipo e faaite ai i te haroaroaraa e te faaohiparaa ma te au i to ˈna tiaraa upoo i nia i ta ˈna vahine e faaroo ê?
11 Mai te peu e e tane oe na te hoê vahine e faaroo ê, a haapao maitai ma te faaite i te tura e au i ta oe vahine e i te tâuˈaraa ˈtu i to ˈna mau manaˈo hohonu. Ei taata paari, e titau o ˈna i te hoê faito tiamâraa no te faaohipa i ta ˈna mau tiaturiraa i te pae no te faaroo, noa ˈtu e aita oe e farii ra i te reira. I te taime matamua e paraparau ai oe no nia i to oe faaroo, eiaha ïa oe e titau e ia faarue o ˈna i te mau tiaturiraa vai maoro a rave atu ai i te tahi mea apî. Maoti i te parau ru noa e mea hape te mau peu faaroo o ta ˈna e o ta to ˈna utuafare i poihere na e mea maoro, ma te faaoromai, a tutava no te haaferuri ia ˈna ia au i te mau Papai. Peneiaˈe te manaˈo ra o ˈna e aita oe e haapao faahou ra ia ˈna ia horoa rahi anaˈe oe i to oe taime no te mau ohipa a te amuiraa. E patoi paha o ˈna i ta oe mau tutavaraa no te tavini ia Iehova, e teie noa hoi te tumu rahi: “Te hinaaro nei au i to oe taime hau atu!” A faaoromai. Ma te faaturaraa oe ia ˈna ma te here, i te tau au ra e tauturuhia paha o ˈna ia farii i te haamoriraa mau.—Kolosa 3:12-14; Petero 1, 3:8, 9.
TE HAAPIIRAA I TE MAU TAMARII
12. Noa ˈtu e faaroo taa ê to te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo, nafea raua ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te haapiiraa ˈtu i ta raua mau tamarii?
12 I roto i te hoê utuafare o tei ore i tahoêhia i roto i te haamoriraa, i te tahi taime e mea fifi mau te haapiiraa i te faaroo i te mau tamarii. Nafea ia faaohipa i te mau faaueraa tumu a te mau Papai? Te horoa ra te Bibilia i te hopoia no te haapiiraa i te mau tamarii i te metua tane na mua ˈˈe, e tuhaa faufaa atoa râ ta te metua vahine. (Maseli 1:8; a faaau e te Genese 18:19; Deuteronomi 11:18, 19.) Noa ˈtu eita te metua tane e farii i te tiaraa upoo o te Mesia, o ˈna â te upoo o te utuafare.
13, 14. Ia opani anaˈe te tane i ta ˈna vahine ia afai na muri iho ia ˈna te mau tamarii i te mau putuputuraa a te amuiraa aore ra ia haapii ia ratou, eaha ïa ta ˈna e nehenehe e rave?
13 Eita te tahi mau metua tane e patoi ia haapii te metua vahine i te mau tamarii no nia i te mau tumu parau faaroo. Oia ïa no te tahi pae. Eaha ˈtura ia ore ta oe tane e faatia ia oe ia afai i te mau tamarii na muri iho ia oe i te mau putuputuraa o te amuiraa aore ra e opani ia oe ia haapii i te Bibilia e o ratou i te fare? I teie nei, e tia ia oe ia faaaifaito i te tahi mau hopoia—ta oe hopoia i mua i te Atua ra o Iehova, i mua i ta oe tane ei upoo, e i mua i ta oe mau tamarii herehia. Nafea oe ia faaau i te reira?
14 Papu, e pure oe no nia i te reira. (Philipi 4:6, 7; Ioane 1, 5:14) I te pae hopea, na oe e faaoti eaha ta oe rave. Ia ohipa râ oe ma te au maite, ma te haapapu i ta oe tane e aita oe e titau ra i to ˈna tiaraa upoo, e iti mai paha ta ˈna patoiraa. Noa ˈtu e opani ta oe tane ia afai oe i te mau tamarii i te mau putuputuraa aore ra ia faatere i te hoê haapiiraa bibilia e o ratou, e nehenehe â oe e haapii atu ia ratou. Na roto i ta oe aparauraa i te mau mahana atoa e to oe hiˈoraa maitai, a tamata i te faaô rii maite i roto ia ratou i te here ia Iehova, i te tiaturiraa i ta ˈna Parau, i te faatura i te mau metua—e to ratou atoa ïa metua tane—i te aroharaa ˈtu i te tahi atu mau taata, e i te auraa i te mau ohipa rave-maitai-hia. E tapao paha te metua tane i te mau hotu maitatai e e haafaufaa paha o ˈna i ta oe mau tutavaraa.—Maseli 23:24.
15. Eaha te hopoia a te hoê metua tane tiaturi no nia i te haapiiraa i te mau tamarii?
15 Mai te peu e e tane tiaturi oe e aita ta oe vahine, e tia ïa ia oe ia amo i te hopoia no te haapao i ta oe mau tamarii e “e haapii . . . ia ratou e ia paari ma te aˈo a [“Iehova,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) I te na reiraraa, e tia iho â ia oe ia faaite i te mǎrû, te here, e te huru au noa i ta oe iho vahine.
MAI TE PEU E E ERE HOÊ Â HAAPAORAA TA OE E TO TA OE NAU METUA
16, 17. Eaha te mau faaueraa tumu a te Bibilia te tia i te mau tamarii ia haamanaˈo ia farii ratou i te hoê faaroo taa ê i to ta ratou mau metua?
16 E ere i te mea maere ia farii te mau tamarii aita i naeahia te matahiti i te mau manaˈo taa ê i to ratou mau metua no nia i te haapaoraa. Ua na reira ra anei oe? Mai te peu e e, te vai ra te aˈoraa a te Bibilia no oe.
17 Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.” (Ephesia 6:1, 2) To roto ïa te faatura-maitai-raa i te mau metua. Noa ˈtu e e mea faufaa ia auraro i te mau metua, eiaha te reira ia ravehia ma te ore e tâuˈa ˈtu i te Atua parau mau. Ia paari anaˈe mai te hoê tamarii a haamata ˈi oia i te faaoti no ˈna iho, e amo ïa o ˈna i te hoê tuhaa rahi o te hopoia no ta ˈna mau ohipa. E parau mau te reira, eiaha noa no te mau ture a te hau, no te ture iho â ra a te Atua. “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra,” ta te Bibilia e haapapu ra.—Roma 14:12.
18, 19. Mai te peu e e haapaoraa taa ê ta te mau tamarii i to ta ratou mau metua, nafea ratou e nehenehe ai e tauturu i ta ratou mau metua ia taa maitai aˈe ratou i to ratou faaroo?
18 Ia turai anaˈe te mau mea o ta oe e tiaturi ra ia taui oe i to oe huru oraraa, a tamata i te taa i te manaˈo o to oe nau metua. E mauruuru raua, mai te peu e na roto i ta oe haapiiraa e faaohiparaa i te mau haapiiraa a te Bibilia, e riro mai oe ei tamarii faatura aˈe, auraro aˈe, haapao maitai aˈe i ta raua e titau maira. Teie râ, ia turai anaˈe teie faaroo apî ia faarue oe i te mau tiaturiraa e te mau peu o ta raua hoi e poihere ra, e manaˈo paha raua e te haavahavaha ra oe i te tutuu no ǒ mai ia raua ra. E mǎtaˈu atoa raua no to oe iho maitai mai te peu e aita e auhia ra e te huiraatira te mea o ta oe e rave ra aore ra ia ore oe e tapapa faahou i te mau fa o te tauturu ia oe ia fanaˈo i te pae materia. E nehenehe atoa te teoteo e tapea. E manaˈo paha raua, e i te mea mau, te na ô ra oe e, o oe te tano e o raua te hape.
19 No reira, a haapeepee i te faanaho ia farerei to oe nau metua i te tahi o te mau matahiapo aore ra i te tahi mau Ite paari no te amuiraa o to oe vahi. A faaitoito atu i to oe nau metua ia haere mai e hiˈo i te hoê Piha no te Basileia e ia faaroo raua iho eaha te orerohia ra e ia ite roa ˈtu raua teihea huru taata te mau Ite no Iehova. I te tau au, e mǎrû mai to oe nau metua. Noa ˈtu e feia patoi uˈana te mau metua, ma te faaore roa i te mau buka e te mau vea no nia i te Bibilia, e ma te opani etaeta i te mau tamarii ia tae i te mau putuputuraa kerisetiano, te vai ra te ravea no te taio i te tahi atu vahi, no te aparau i te mau hoa kerisetiano, e no te poro e no te tauturu i te tahi atu i te taime faanaho-ore-hia. E nehenehe atoa oe e pure ia Iehova. E tia i te tahi feia apî ia tiai e ia paari ratou a nehenehe ai e ora i rapaeau i te fare o te utuafare hou ratou e rave hau atu ai. Noa ˈtu eaha te huru tupuraa i te fare, eiaha roa ia moehia ia “faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine.” A amo i ta oe tuhaa ia vai te hau i roto i te fare. (Roma 12:17, 18) Na nia i te mau mea atoa, a faatupu i te hau e te Atua.
TE TAUTOORAA EI PAPA APÎ AORE RA EI MAMA APÎ
20. Eaha paha te mau manaˈo hohonu o te mau tamarii mai te peu e e papa apî aore ra e mama apî?
20 I roto e rave rahi utuafare te fifi o te riro ei tautooraa rahi mau, e ere ïa te mau tatamaˈiraa no nia i te haapaoraa, no nia râ i te mau fifi o te mau papa apî e te mau mama apî. Te vai ra i roto e rave rahi utuafare i teie mahana, te mau tamarii no roto mai i te mau faaipoiporaa matamua o te hoê metua aore ra toopiti metua. I roto i teie huru utuafare, e pohehae e e inoino te mau tamarii aore ra eita paha e hinaaro e taiva i to ratou iho metua. Ei faahopearaa, e amuamu noa ratou i te mau tutavaraa haavare ore a te papa apî aore ra a te mama apî ia riro mai ei metua tane aore ra ei metua vahine maitai. Na te aha e tauturu ia manuïa te hoê utuafare e papa apî aore ra e mama apî anei?
Noa ˈtu e metua fanau aore ra e papa apî aore ra e mama apî anei, a tiaturi i te Bibilia no te aratairaa
21. Noa ˈtu to ratou huru tupuraa taa ê, no te aha e rave ai te papa apî aore ra te mama apî i te mau faaueraa tumu e vai ra i roto i te Bibilia no te tauturu?
21 Noa ˈtu â te mau huru tupuraa taa ê, e nehenehe atoa e faaohipahia i ǒ nei te mau faaueraa tumu a te Bibilia o te haamanuïa i te tahi atu mau utuafare. Ia ore teie mau faaueraa tumu e haapaohia, no te hoê taime poto, e au ra e aita e fifi faahou, i muri iho râ o te ahoaho ïa te itehia mai. (Salamo 127:1; Maseli 29:15) A faatupu i te paari e te haroaroa—te paari no te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Atua ma te manaˈo i te mau haamaitairaa maoro, e te haroaroa no te ite e no te aha te mau melo o te utuafare e parau ai e e rave ai i te tahi mau mea. E titau-atoa-hia te taaraa i to te tahi atu manaˈo.—Maseli 16:21; 24:3; Petero 1, 3:8.
22. No te aha e mea fifi no te mau tamarii ia farii i te papa apî aore ra i te mama apî?
22 Mai te peu e e papa apî aore ra e mama apî oe, e haamanaˈo paha oe, e ei hoa no te utuafare, te farii-popou-hia ra oe e te mau tamarii. I te riroraa mai râ oe ei papa apî aore ra ei mama apî no ratou, ua taui ïa to ratou huru. I te haamanaˈoraa i te metua fanau o te ore e ora faahou ra e o ratou, peneiaˈe te aro ra te mau tamarii ia ore ratou ia taiva i to ratou iho metua, i te manaˈoraa paha e te hinaaro ra oe e faaore i to ratou here no te metua aita to reira. I te tahi taime, e taora mai paha ratou e, e ere oe i to ratou metua tane aore ra to ratou metua vahine. E haamauiui mau teie huru parau. Area râ, “eiaha ia ru noa to aau i te riri.” (Koheleta 7:9) E titauhia te haroaroaraa e te taaraa i to te mau tamarii manaˈo hohonu no te faaruru atu i te reira.
23. Nafea ia aˈo i roto i te hoê utuafare e papa apî aore ra e mama apî anei?
23 E mea titau-roa-hia teie nau huru ia horoa anaˈe te hoê metua i te aˈo. E mea faufaa te aˈo au maite e te tamau. (Maseli 6:20; 13:1) E i te mea e, e ere hoê â huru to te mau tamarii atoa, e taa ê te aˈo no tera e tera huru tamarii. Ua ite te tahi nau metua apî, e i te haamataraa, e mea maitai aˈe e na te metua fanau e haapao i teie tuhaa o te haapiiraa i te tamarii. E mea faufaa hoi ia tu te manaˈo o nau metua no nia i te aˈo e ia turu raua i te reira, ma te ore e faaherehere i ta ˈna iho tamarii i nia i ta te tahi atu tamarii. (Maseli 24:23) E mea faufaa te auraroraa, e tia râ ia fariihia te huru hara o te tamarii. Eiaha râ e riri roa. A aˈo ma te here.—Kolosa 3:21.
24. Na te aha e tauturu no te ape atu i te mau fifi i te pae morare i rotopu i te mau melo tane aore ra vahine o te hoê utuafare e papa apî aore ra e mama apî anei?
24 E tuhaa rahi to te aparauraa i roto i te utuafare no te arai i te fifi. E tauturu te reira i te utuafare ia huti i te ara-maite-raa i nia i te mau mea o te oraraa i hau i te faufaa. (A faaau e te Philipi 1:9-11.) E nehenehe atoa raua e tauturu i te melo taitahi no te ite e nafea oia ia turu ia naeahia te mau fa o te utuafare. Hau atu, e apehia te mau fifi i te pae morare i te mau aparau-tahaa-raa i roto i te utuafare. E tia i te mau tamahine ia ite nafea ia ahu ma te au e ia ohipa ma te tano i mua i to ratou papa apî e te tahi noa ˈtu mau taeae apî, e e tia ia aˈohia te mau tamaroa no nia i te haerea tano i nia i to ratou mama apî e te tahi noa ˈtu mau tuahine apî.—Tesalonia 1, 4:3-8.
25. Eaha te mau huru maitatai e tauturu ia vai noa te hau i roto i te hoê utuafare e papa apî aore ra e mama apî anei?
25 I te faarururaa ˈtu i te tautooraa taa ê ei papa apî aore ra ei mama apî, a faaoromai. E titauhia te taime no te faatupu i te mau taairaa apî. Te noaaraa te here e te tura o te mau tamarii e ere i ta oe iho, e hopoia teimaha rahi mau. E nehenehe râ. Teie te taviri ia vai te hau i roto i te hoê utuafare e papa apî aore ra e mama apî anei, oia hoi te paari e te haroaroa o te mafatu, apitihia ˈtu e te hinaaro puai e ia auhia mai e Iehova. (Maseli 16:20) E tauturu atoa teie mau huru maitatai ia oe no te faaruru atu i te tahi atu mau tupuraa.
UA AMAHA ANEI TO OE UTUAFARE I TE TAPAPARAA I TE MAU FAUFAA MATERIA?
26. Nafea te mau fifi e te mau huru feruriraa no nia i te mau mea materia e faaamahamaha ˈi i te hoê utuafare?
26 E nehenehe te mau fifi e te huru haerea i mua i te mau mea materia e faaamahamaha i te mau utuafare i roto e rave rahi tuhaa. Ma te oto, ua arepurepu te tahi mau utuafare i te mau aimârôraa no nia i te moni e te hinaaro ia onahia—aore ra ia monihia hau atu. E itehia te amahamaharaa ia rave anaˈe nau hoa faaipoipo i te ohipa i rapaeau e ia faatupu raua i te manaˈo “ta ˈu moni, ta oe moni.” Noa ˈtu e ia ape-anaˈe-hia te mau aimârôraa, ia rave nau hoa i te ohipa, no ta raua paha tabula ohipa, e taime iti poto te toe no te tahi e te tahi. Te hoê huru e maraa noa ˈtura i te ao nei, e faarue ïa te mau metua tane i to ratou mau utuafare no te mau tau maoro—e mau avaˈe aore ra e mau matahiti—ia noaa rahi atu â te moni i tei noaa ia ratou i to ratou iho vahi. E nehenehe e itehia mai te mau fifi ino roa.
27. Eaha te tahi mau faaueraa tumu o te tauturu atu i te hoê utuafare e fifi ra i te pae no te moni?
27 Eita e nehenehe e haamauhia te mau ture no te faatitiaifaro i teie huru tupuraa, no te mea e faaruru te mau utuafare taitahi i te mau faateimaharaa e te mau hinaaro taa ê. E nehenehe â te aˈoraa a te Bibilia e tauturu. Ei hiˈoraa, te faataa ra te Maseli 13:10 e nehenehe e apehia te mau aroraa i te tahi taime ma te “faaroo [“te tahi i te tahi,” MN].” E ere ïa te auraa e faaite noa i to ˈna iho mau manaˈo, o te imiraa râ i te aˈo e te iteraa i to te tahi atu taata manaˈo. Hau atu, e nehenehe te haamauraa i te hoê tabula moni tano e tauturu no te tahoê i te mau tutavaraa o te utuafare. I te tahi taime e titauhia—no te hoê taime poto noa paha—ia rave nau hoa faaipoipo i te ohipa i rapaeau i te fare no te haapao i te mau haamâuˈaraa hau, no te mau tamarii iho â ra aore ra no te tahi feia e ani ra i te tauturu. Ia tupu te reira, e nehenehe te tane e haapapu atu i ta ˈna vahine e taime â to ˈna no ˈna. E nehenehe o ˈna e te mau tamarii e tauturu ma te here, no te rave i te tahi mau ohipa o ta ˈna i matau i te rave o ˈna anaˈe.—Philipi 2:1-4.
28. Eaha te mau mea o te tia ia haamanaˈohia, o te tauturu i te hoê utuafare ia tahoê, mai te peu e e faaohipahia?
28 Teie râ, a haamanaˈo e noa ˈtu e mea titauhia te moni i roto i teie faanahoraa o te mau mea, eita oia e hopoi mai i te oaoa. Eita mau e horoa mai i te ora. (Koheleta 7:12) I te mea mau, e nehenehe te titau-rahi-raa i te mau mea materia e faatupu i te ati i te pae varua e i te pae morare. (Timoteo 1, 6:9-12) E mea maitai aˈe te imiraa na mua roa i te Basileia o te Atua e ta ˈna ra parau-tia, ma te papu e haamaitaihia ta tatou mau tutavaraa e ana ia noaa mai te mau mea titau-mau-hia no te oraraa! (Mataio 6:25-33; Hebera 13:5) Ma te tapearaa i te mau faufaa i te pae varua i mua e ma te imi-tamau-raa i te hau e te Atua na mua ˈˈe, e ite paha oe i to oe utuafare, noa ˈtu e ua amaha paha no te tahi mau huru tupuraa, e riro mai ei utuafare tahoê mau na nia i te mau mea faufaa roa ˈˈe.