VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ti api 3-5
  • Mea nafea ia faataa i te Toru Tahi?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea nafea ia faataa i te Toru Tahi?
  • E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê haapiiraa o te “ore e roaa i te feruriraa o te taata”
  • “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa”
  • Tuhaa 1—Ua haapii anei o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te haapiiraa no nia i te Toru tahi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te haapii mau ra anei te Bibilia i te Toru Tahi?
    E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
  • E tia anei ia tiaturihia?
    E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
  • Mea nafea te haapiiraa no nia i te Toru Tahi i te parareraa?
    E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
Ite hau atu â
E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?
ti api 3-5

Mea nafea ia faataa i te Toru Tahi?

TE FAAHITI nei te Ekalesia katolika e: “Ua riro te Toru Tahi ei parau no te haapapu mai i te haapiiraa tumu a te haapaoraa kerisetiano (...). Inaha, ia au i te tapao a Athanase, ‘o te Metua te Atua, o te Tamaiti te Atua, e o te Varua Moˈa te Atua, aita râ e toru Atua, hoê anaˈe râ’. I roto i teie Toru Tahi (...), e mea mure ore e te aifaito te mau taata: hoê â to ratou tiaraa, poiete-ore-hia e puai mana hope.” — Te Buka parau paari katolika (beretane).

Te tuea nei te manaˈo o fatata te taatoaraa o te mau Ekalesia no te amuiraa faaroo kerisetiano i nia i teie parau. No reira, te farii nei te Ekalesia orthodoxe heleni i te Toru Tahi ei “haapiiraa tumu no te kerisetianoraa”; e ua tae roa oia i te parau e: “Te mau kerisetiano, o te feia ïa e farii ra e o te Mesia te Atua.” I roto i te buka ra To tatou faaroo kerisetiano orthodoxe (beretane), te parau faahou ra taua iho Ekalesia e: “E tootoru te Atua. (...) Te Metua, o te Atua taatoa ïa. Te Tamaiti, o te Atua taatoa ïa. Te Varua Moˈa, o te Atua taatoa ïa.”

Ia au i te parau a te feia e paruru nei i te Toru Tahi, “hoê anaˈe ïa Atua i roto e toru taata”. No ratou, aita to teie mau taata e haamataraa: e feia mure ore ratou. Aita hoê o ratou i iti mai aore ra i hau atu i te tahi: e mana hope to ratou e toru atoa.

Mai te peu e mea fifi taua huru haaferuriraa ra no outou, ia ite papu ïa outou e e rave rahi kerisetiano aau rotahi e manaˈo ra e mea papu ore te reira e te tano ore i te feruriraa e i te mau ohipa atoa ta ratou i haapii mai. Te uiui nei te mau taata e nafea e nehenehe ai, o te Metua te Atua, o Iesu te Atua, e o te Varua Moˈa te Atua, e tera râ, hoê anaˈe ïa Atua taua Atua e toru ra?

Te hoê haapiiraa o te “ore e roaa i te feruriraa o te taata”

E RAVE rahi taata teie e haafifihia nei e te haapiiraa Toru Tahi. Ia au i Te Buka parau paari marite, o te hoê manaˈo teie o te “ore roa e roaa i te feruriraa o te taata”.

Mai te reira atoa te tiaraa o te feia e tiaturi nei i te reira. No Eugene Clark, ekalesiatiko, “e mea otahi te Atua, e e mea tootoru te Atua. I te mea e aita e itehia ra te reira i roto i te poieteraa, eita ïa tatou e nehenehe e taa [i teie tiaturiraa]; e farii noa ïa tatou i te reira e tia ˈi”. Te faahiti nei te Karadino John O’Connor e: “Te ite nei matou e e miterio hohonu mau te reira, o te ore e noaa ia matou i te papuraa.” Area no te pâpa Ioane Paulo II, “e miterio o te ore e nehenehe e faataahia o te Atua otahi i roto i te Toru Tahi Moˈa roa”.

Teie ta te hoê Titionare no te ite i te pae faaroo (beretane) e parau ra: “Aita i tuea te manaˈo o te feia e turu ra i te Toru Tahi i nia i to ˈna auraa mau, aore ra mea nafea ia faataa i te reira.”

Eita ïa tatou e maere ia taio anaˈe tatou i roto i te Buka parau paari Apî katolika (beretane) e: “Mea iti roa te mau orometua haapii no nia i te Atua e te turu ra i te haapiiraa Toru Tahi i roto i te mau fare haapiiraa katolika o tei ore i haapeapeahia i te hoê mahana e taua uiraa ra: ‘Nafea ra ia poro anaˈe i te Toru Tahi?’ E mai te peu e mea papu ore taua uiraa ra i roto i te feruriraa o te mau tamarii haapii, eita paha e ore e aita i papu maitai i roto i te feruriraa o te feia e haapii ra i te reira.”

No te tuatapapa i taua hiˈopoaraa ra, e navai noa i te haereraa ˈtu i roto i te hoê vairaa buka e i te taioraa i te mau buka e paruru ra i te Toru Tahi. Auê te rahiraa o te mau api i papaihia no te tamataraa i te faataa i teie tooma! Teie râ, noa ˈtu e e tapae roa oia i te hopearaa o te tahi mau parau papu ore no nia i te Atua e te tahi mau faataaraa tei haafifihia, ta ˈna e farerei i roto i ta ˈna maimiraa, eita te taata taio e maramarama mai.

No te reira, te haapapu mai nei te jésuite ra o Joseph Bracken i roto i ta ˈna buka Eaha te parauhia ra no nia i te Toru Tahi?: “Te haamarirau nei te mau perepitero, o tei tutava a hia matahiti i roto i te mau fare haapiiraa no te riroraa mai ei ekalesiatiko, ia roaa mai hoi ia ratou i te hoê ite (...) no nia i taua tooma ra, i te mau sabati no te Toru Tahi, ia tuatapapa i te reira mai nia mai i te pupiti. (...) No te aha e haapeapea ai i te mau taata e te hoê tumu parau e ore e papu-maitai-hia e ratou?” Te parau faahou ra oia i mua noa ˈtu: “No roto roa mai te Toru Tahi i te tuhaa o te haapiiraa tumu. Mea iti roa, aore ra aita roa ˈtu [to ˈna mana] i nia i te oraraa no te mau mahana atoa e te haamoriraa o te kerisetiano.” Teie nei râ, e “haapiiraa tumu” te reira na te mau ekalesia!

I roto i te buka ra Te kerisetianoraa e te mau haapaoraa o te ao nei, te ite ra te taata katolika e tuatapapa ra i te parau faaroo o Hans Küng e, mai te peu e mea iti roa te manuïaraa o te mau Ekalesia i rotopu i te mau nunaa e ere i te mau kerisetiano, o te tooma no nia i te Toru Tahi ïa, i roto i te hoê tuhaa, te tumu. I to ˈna manaˈo, “aita te mau mahometa o tei riro hoi ei feia ite aˈe, e taa ra — na reira atoa te mau ati Iuda e tae roa mai i teie nei — e nafea e nehenehe ai e haapapu e e toru taata i roto i te Atua. (...) Eita te mau taa-ê-raa i rotopu i te hoê e te toru, ta te haapiiraa toru tahi kerisetiano e ani ra, e nehenehe e haamaramarama mai i te hoê mahometa — te haapouri ra te mau haapiiraa no Suria mai, no Heleni e no Latino maoti te haamaramarama ˈtu ia ˈna. O te hoê noa ïa hautiraa i nia i te parau e i nia i te haapiiraa. (...) No te aha e hinaarohia ˈi e tuu faahou mai i te hoê noa ˈˈe mea i te tahoêraa e [i] te hoêraa [o te Atua], o te haaparuparu hoi aore ra o te faaore i te tiaturiraa no te tahoêraa e no te hoêraa?”

“E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa”

NO HEA mai teie haapiiraa papu ore? Ia au i Te Buka parau paari katolika (beretane), “te titau nei te hoê tooma miterio mai te reira te huru i te hoê faaiteraa no ǒ mai i te Atua”. Hau atu â, te papai nei e piti na taata katolika e toroa faataa parau ta raua, o Karl Rahner e o Herbert Vorgrimler, i roto i ta raua Titionare no te ite aravihi i te pae faaroo (beretane) e: “Te Toru Tahi (...) i roto i te auraa mau (...) e miterio ïa, o te ore ïa e itehia e tatou mai te peu e aita e faaitehia mai, e noa ˈtu â, i muri aˈe i taua faaiteraa ra, eita iho â tatou e nehenehe e taa roa i te reira.”

Te haapapuhia ra e te tumu te Toru Tahi e riro ai ei miterio fifi mau, ua parauhia e, e hotu te reira no te hoê faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra. Te horoa nei teie tatararaa i te tahi atu â fifi rahi, no te mea aita te faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra e horoa maira i te reira huru hohoˈa no te Atua: “E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa.” — Korinetia 1, 14:33, Ie.

No reira, nafea ïa te Atua e riro mai ai ei tumu no te hoê haapiiraa o te tia hoi ia faaite o vai oia, e mea huru ê roa râ e eita te feia aravihi roa ˈˈe no te reo hebera, no te reo heleni e no te reo latino e nehenehe e faataa papu mai i te reira?

I te tahi aˈe pae, ‘no te ite i te Atua mau ra e ia Iesu Mesia, ta ˈna i tono mai’, e tia anei ia tatou ia riro ei taata tuatapapa i te parau faaroo, e tia ˈi? (Ioane 17:3, Ie.) No reira, nafea ia taa e mea iti roa te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda, e feia maramarama hoi, tei farii ia Iesu mai te Mesia, area ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai, e feia faaapu ïa, e feia ravaai, e telona e e vahine, e feia oraraa haehaa ïa to ratou. Ua tiaturi papu maitai teie mau taata haehaa i te mea ta Iesu i haapii no nia i te Atua e ua haapii atoa ratou i te tahi atu mau taata; ua ineine atoa ratou i te pohe no ta ratou mau tiaturiraa. — Mat. 15:1-9; 21:23-32, 43; 23:13-36; Ioane 7:45-49; Ohipa 4:13.

[Hohoˈa i te api 4]

O te feia haehaa, te feia no roto mai i te nunaa, e ere râ te mau upoo faatere haapaoraa, o tei riro mai ei pǐpǐ na Iesu.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono