E tia anei ia tiaturihia?
TE TIATURI ra anei oe i te Toru Tahi? O te tiaturiraa ïa o te rahiraa o te mau melo no te amuiraa faaroo kerisetiano. E ere anei mai te mau senekele mai â ei haapiiraa tumu a te mau Ekalesia?
E nehenehe e manaˈohia e ua haamau-papu-hia teie haapiiraa. Teie nei râ, aita roa ïa; e aita i maoro aˈenei, ua riro faahou ei aparauraa na te feia e turu ra i te reira.
Mea tano iho â e ia feruri maitai tatou i nia i taua tumu parau ra. Oia mau, ua parau Iesu, te Tamaiti a te Atua, e: “Te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu Mesia ta oe i tono mai.” No reira, tei roto ïa to tatou ora no a muri atu, i te ite no nia i te natura mau o te Atua, e e tia ïa ia tuatapapa-hohonu-hia i te parau no te Toru Tahi. No te aha e ore ai oe e tuatapapa i te reira? — Ioane 17:3, Bibilia no Ierusalema (Ie), huriraa katolika.
Noa ˈtu e rave rahi to ˈna huru, teie râ te manaˈo e aratai ra i te Toru Tahi, hoê Atua i roto e toru taata: te Metua, te Tamaiti e te Varua Moˈa. Ia au noâ i taua haapiiraa ra, mea aifaito ratou e toru atoa, e mana hope to ratou e aita ratou i poietehia, oia hoi te auraa i vai na e e vai â i roto i te Atua.
No vetahi râ, e haapiiraa hape te Toru Tahi, te tiaturi ra râ ratou i te hoê Atua Mana hope e mure ore, Atua otahi e te taa ê hoi. E o Iesu, hou oia a riro mai ai ei taata, e taata varua oia, mai te mau melahi, i poietehia e te Atua; e e haamataraa to ˈna. Aita roa o Iesu, i roto i te hoê noa ˈˈe tuhaa, i aifaito i te Atua Mana hope; ua auraro noa ra oia i te Atua e te na reira noa ra oia. E te varua moˈa, e ere ïa i te hoê taata, te varua râ o te Atua, to ˈna puai ohipa.
Te haapapu nei te feia e turu ra i te Toru Tahi e aita teie haapiiraa i haamau-noa-hia i nia i te tutuu i te pae faaroo, i nia atoa râ i te Bibilia. Ia au i te mau faahaparaa, e ere te Toru Tahi i te hoê haapiiraa no roto mai i te Bibilia; e nehenehe atoa e taiohia i roto i te hoê buka no te Tuatapaparaa e “no te etene te reira”. — Te mau mea etene tei ora mai i roto i te ao kerisetiano.
Mai te peu e, ua tano teie haapiiraa, te faainohia ra ïa o Iesu mai te peu e aita oia e fariihia mai te hoê taata tei aifaito e te Atua i roto i te Toru Tahi. Mai te peu e ua hape ta ratou parau, te faainohia ra ïa te Atua Mana hope ma te manaˈo e te vai ra te hoê taata tei aifaito e o ˈna, e, te mea ino roa ˈtu â, te piiraa ïa ia Maria te “Metua vahine no te Atua”. Mai te peu e e hapiiraa hape te Toru Tahi, aita ïa e faaturahia ra i te Atua i te parau e, mai te buka ra Te katolikaraa (beretane): “E teie nei, [te taata] e faaino noa ˈtu i te tiamâraa e i te moˈaraa o teie Tiaturiraa, e pohe mure ore to ˈna. Teie hoi te Tiaturiraa katolika: te haamori nei matou i te hoê Atua otahi i roto i te Toru Tahi.”
Ia au i tei parauhia aˈenei, mea tia mau e ia hinaaro oe e ite i te parau mau no nia i te Toru Tahi. Teie nei râ, hou e tuatapapahia ˈi i te tumu no teie haapiiraa e te mau manaˈo e faahitihia ra no te haapapu i te reira, mea tia ïa ia faataa-maite-hia te mau reni rarahi. Eaha mau na te Toru Tahi? Mea nafea to ˈna feia turu e faataa mai i te reira?