Parau tohu
Auraa: Poroi faauruahia e te Atua; faaiteraa i te hinaaro o te Atua e ta ˈna opuaraa. E nehenehe te parau tohu e faaite atea i te hoê ohipa o te tae mai, te hoê haapiiraa morare faauruahia e te Atua, aore ra te parau o te hoê faaueraa aore ra te hoê haavaraa a te Atua.
Eaha te mau tohu i faahitihia i roto i te Bibilia i tupu aˈena?
Tei roto te tahi mau hiˈoraa i te mau tumu parau “Bibilia,” “Mahana hopea,” e “Taio mahana,” e te buka ra “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa,” mau api 343-346.
Eaha vetahi mau parau tohu faufaa o te Bibilia e tiâ ia tupu?
Tes. 1, 5:3: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”
Apo. 17:16: “E na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra [Babulonia Rahi], e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa, e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.”
Ezek. 38:14-19: “E parau atu [oe] ia Goga, Te na ô maira te Fatu ra o Iehova; Ia tae i taua mahana ra ia parahi tau mau taata ra o Iseraela [i te pae varua] ma te manaˈonaˈo ore, e ore anei oe e ite? E ua haere mai mai to oe ra vahi, mai te pae i apatoerau, o oe e te taata atoa i te haere-atoa-raa mai . . . E riro hoi ia tae i taua mahana ra ia tii mai Goga e rave i te fenua ra ia Iseraela, te na reira maira te Fatu ra o Iehova, e tupu ai tau riri tahoo i to ˈu nei mata. Ua parau hoi au ma te uˈana o tau riri, e to ˈu nei hae.”
Dan. 2:44: “E hope roa hoi taua mau basileia [taata] ra i te parari e e pau [i te basileia haamauhia e te Atua], e vai tera e a muri noa ˈtu.”
Ezek. 38:23: “E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”
Apo. 20:1-3: “Ite atura vau i te hoê melahi i te pouraa mai mai te raˈi mai, e tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima. Ua haru ihora oia i te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te Diabolo ra, o Satani, ua ruuruu ihora ia ˈna e ia hoê tausani i te matahiti. Ua huri atura ia ˈna i raro i te abuso ra, ua opani atura i te opani ia ˈna, tuu ihora oia i te tapao i nia ihora, ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua, e ia hope roa taua na matahiti hoê tausani ra: e i muri aˈe i te reira; ia tuu-iti-noa-hia ˈˈe oia e tia ˈi.”
Ioa. 5:28, 29: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae; e te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe.”
Apo. 21:3, 4: “Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”
Kor. 1, 15:24-28: “O te hopea iho â ïa, e pûpû atu ai oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra . . . E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”
No te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia anaanatae maite i te mau parau tohu o te Bibilia?
Mat. 24:42: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”
Pet. 2, 1:19-21: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura [i muri aˈe i te faahuru-ê-raahia o Iesu] i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira . . . E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.”
Mas. 4:18: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa ra e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.”
Mat. 4:4: “E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” (Oia hoi, ta ˈna mau parau tǎpǔ faahiahia mau i tohuhia.)
Tim. 2, 3:16, MN: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra.” (No reira, e tia ia tuatapapa-maite-hia te taatoaraa o te Parau a te Atua.)
Ia parau te hoê taata e:
‘Te haafaufaa roa ra oe i te mau parau tohu. E tia noa ia farii i te Mesia ei Faaora no oe e ia pee i te hoê haerea Kerisetiano maitai’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Parau mau, mea faufaa ia farii i te tiaraa o Iesu Mesia. Ua ite râ anei oe e aita te mau ati Iuda o te senekele matamua i farii i te Mesia, no te mea hoi aita ratou i haapao maitai i te mau parau tohu?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Ua faaite atea te mau parau tohu o te mau Papai Hebera i te taime e fa mai ai te Mesia e te ohipa ta ˈna e rave. Aita râ te pae rahi o te mau ati Iuda i haapao i teie mau tohu. E mau manaˈo to ratou iho no nia i ta te Mesia e rave e ua patoi ratou i te Tamaiti a te Atua. (Hiˈo i te mau api 188, 189, i te tumu parau “Iesu Mesia.”)’ (2) ‘I teie nei tau, ua haamata o Iesu i te faatere ei Arii i nia i te raˈi e te porohia ra ta ˈna poroi i te taata o te mau nunaa atoa. (Mat. 24:14) Te tiai nei râ te rahiraa o te taata i te hoê mea ê atu.’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Te farii nei au e e mea faufaa ia riro ei Kerisetiano maitai. E Kerisetiano maitai anei au ahiri e e haapao noa vau i te tahi noa mau mea ta Iesu i haapii, ma te ore e tâuˈa i ta ˈna i parau e mea faufaa roa i roto i te oraraa? . . . A hiˈo na i te aˈoraa ta ˈna e horoa maira i roto i te Mataio 6:33.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Aita anei Iesu i ani ia pure na mua roa tatou no taua Basileia ra, i muri iho noa no te faaoreraa i ta tatou mau hara maoti to tatou faaroo ia ˈna, to tatou Faaora? (Mat. 6:9-12)’