Paradaiso
Auraa: Ua faaau maite te feia huri o te iritiraa Heleni o te Septante i te parau “paradaiso” (pa·raʹdei·sos) i te ô i Edene ra, no te mea e aua taotiahia mau te reira. I roto i te mau papai Bibilia i muri iho i te Genese, e nehenehe te parau ra paradaiso e faataa i (1) te ô iho i Edene ra, (2) te fenua taatoa o te riro mai te ô i Edene ra, (3) te huru ruperupe i te pae varua i rotopu i te mau tavini a te Atua i te fenua nei, aore ra (4) te mau faanahoraa i nia i te raˈi o te haamanaˈo i te ô i Edene ra.
Te faahiti ra anei te “Faufaa Apî” i te hoê paradaiso a muri aˈe i nia i te fenua aore ra tei roto anaˈe te reira i te “Faufaa Tahito”?
Te vahiraa i te Bibilia na roto e piti tuhaa e te haafaufaaraa i te mau faahitiraa i te mea e no roto anei i te “Faufaa Tahito” aore ra te “Faufaa Apî,” aita ïa e tu ra e te mau Papai. Ia au i te Timoteo 2, 3:16 “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea.” (MN) No nia i te mau papai faauruahia o te tau hou te Kerisetianoraa, te parau ra Roma 15:4 e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou.” No reira, e tia ia hiˈopoahia te Bibilia taatoa ia noaa te hoê pahonoraa tano no teie uiraa.
Te na ô ra te Genese 2:8 e: “Ua ô hoi te Atua ra o Iehova i te ô [“aua,” VB; “paradaiso,” Li, nota i raro i te api; pa·raʹdei·son, LXX] i te pae i te hitia o te râ i Edene ra, e ua tuu ihora oia i te taata [Adamu] ta ˈna i hamani ra i reira.” Ua rau te raau tupu e te animala maere mau i roto i teie paradaiso. Ua haamaitai Iehova i te tane e te vahine matamua e ua parau oia ia raua e: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” (Gen. 1:28) Ua opua matamua te Atua e faariro i te fenua taatoa ei paradaiso e faaeahia e te feia e auraro ma te here i ta ˈna mau ture. Eita teie opuaraa e vai noa ma te ore e tupu. (Isa. 45:18; 55:10, 11) No reira o Iesu i parau ai e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” No reira atoa oia i haapii ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure mai teie: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mat. 5:5; 6:9, 10) Ia au i te reira, te faataa ra te Ephesia 1:9-11 e te opua ra te Atua e ‘amui faahou i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te ao nei.’ I roto i te Hebera 2:5, te parauhia ra no te “ao a muri nei.” Te faahiti ra te Apokalupo 5:10 i te feia ‘e riro ia ratou te hau i teie nei ao’ ei feia aiˈa e te Mesia. Te horoa ra te Apokalupo 21:1-5 e 22:1, 2, i te hoê faataaraa o te mau huru tupuraa faahiahia i roto i te “fenua apî,” o tei itehia na i roto i te Paradaiso matamua i Edene e te raau ora i ropu ra.—Gen. 2:9.
Hau atu â, ua faaohipa Iesu i te parau Heleni ra pa·raʹdei·sos no te faahiti i te Paradaiso a muri aˈe i te fenua nei. “E ua parau atura oia ia ˈna [i te taata rave hara ra tei rîhia i pihai iho ia Iesu e o tei tiaturi i te Basileia o Iesu e haere maira] e, Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei.”—Luka 23:43, MN.
Nafea tatou e taa papu ai i te auraa o te Paradaiso ta Iesu i faahiti atu i te taata rave hara ra, i roto i te Luka 23:43?
E nohoraa no te hoê taime noa anei te reira no ‘te mau nephe o te feia parau-tia tei moe,’ te hoê tuhaa o te Hade?
Nohea mai teie manaˈo? Te parau ra The New International Dictionary of New Testament Theology e: “I te ôraa mai te haapiiraa Heleni o te pohe-ore-raa o te nephe, ua riro atura te paradaiso ei vahi faaearaa o te feia parau-tia i te roaraa o te area i ropu.” (Grand Rapids, 1976, neneihia e Colin Brown, Buka 2, api 761) Ua parare anei teie manaˈo e patoi ra i te mau Papai i rotopu i te mau ati Iuda i to Iesu parahiraa i te fenua nei? Te faaite ra te Dictionary of the Bible a Hastings e aita i papu.—(Édimbourg, 1905), Buka III, mau api 669, 670.
Noa ˈtu e ua farii e rave rahi ati Iuda i teie manaˈo i te senekele matamua, e turu anei Iesu i te reira na roto i teie parau tǎpǔ i te taata rave hara i tatarahapa? Ua faautua etaeta oia i te mau papai parau e te mau Pharisea ati Iuda tei haapii i te mau tutuu e patoi ra i te Parau a te Atua.—Mat. 15:3-9; hiˈo atoa i te tumu parau “Nephe.”
Mai ta te Ohipa 2:30, 31 e faaite ra, ua haere mau â Iesu i roto i te Hade i to ˈna poheraa. (Ia au i teie irava, ma te faahiti i te Salamo 16:10, ua faaohipa te aposetolo Petero i te parau ra Hade ei aifaito i te parau ra Shéol.) Aita roa ˈtu te Bibilia e haapii ra e ua riro te taatoaraa aore ra te hoê tuhaa o te Shéol/Hade ei paradaiso e oaoa ˈi te feia pohe. Area râ, te parau ra te Koheleta 9:5, 10 e “aita” a taua feia ra “e parau itea.”
Te Paradaiso i faahitihia i roto i te Luka 23:43, o te raˈi anei aore ra te tahi tuhaa o te raˈi?
Aita te Bibilia e turu ra i te manaˈo e ua haere o Iesu e te taata rave hara i nia i te raˈi i te mahana iho a tauaparau ai raua. Ua tohu o Iesu e eita oia e faatiahia na mua ˈˈe i te toru o te mahana i muri aˈe i to ˈna haapoheraahia. (Luka 9:22) I taua nau mahana e toru ra, aita oia i haere i nia i te raˈi, no te mea e i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua na ô oia ia Maria Magadala e: “Aore â vau i tae i nia i tau Metua ra.” (Ioa. 20:17) E 40 mahana i muri iho i to ˈna tia-faahou-raa, ua ite ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna i te afairaahia i nia e te moeraa a haamata ˈi oia i te haere i nia i te raˈi.—Ohi. 1:3, 6-11.
Aita roa te taata rave hara i faaî i te mau titauraa no te haere i nia i te raˈi, e i muri aˈe atoa. Aita oia i ‘fanau-faahou-hia’—aita i bapetizohia i te pape, aita atoa i faauruahia e te varua o te Atua. Aita hoi i niniihia te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu e hau atu i te 50 mahana i muri aˈe i te poheraa te taata rave hara. (Ioa. 3:3, 5; Ohi. 2:1-4) I te mahana o to ˈna poheraa, ua fafau Iesu i te hoê faufaa no te hoê basileia no te raˈi e te feia ‘i tia noa i pihai iho ia ˈna i to ˈna mau atiraa.’ Aita te taata rave hara i faaite i teie huru haapao maitai, e ere ïa oia i te melo no teie pǔpǔ.—Luka 22:28-30.
Eaha te haapapu ra e e Paradaiso teie i nia i te fenua?
Aita roa ˈtu te mau Papai Hebera i horoa i te mau ati Iuda haapao maitai i te tiaturiraa o te hoê oraraa i nia i te raˈi. Ua tohu râ teie mau Papai i te haamau-faahou-raa o te Paradaiso i nia i te fenua. Ua tohu te Daniela 7:13, 14 e ia horoahia “te mana, e te hinuhinu, e te basileia” i te Mesia, ‘e auraro te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.’ Tei te fenua ïa teie feia e auraro i te Basileia. Papu maitai e ua faaite te taata rave hara i te tiaturiraa e e haamanaˈo Iesu ia ˈna ia tae i taua taime ra.
Inaha, eaha ïa te auraa e e vai Iesu e te taata rave hara? E faatia oia ia ˈna mai te pohe mai, e haamâha i to ˈna mau hiaai i te pae tino e e horoa ˈtu i te ravea ia haapii o ˈna i te mau titauraa a Iehova no te ora e a muri noa ˈtu. (Ioa. 5:28, 29) I to ˈna iteraa i te haerea tatarahapa e te faatura o teie taata rave hara, ua papu ia Iesu e e faatiahia o ˈna e te mau miria taata i nia i te fenua no te faaite e e au anei ia ratou ia ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso.
Afea te taata rave hara e parahi ai i te Paradaiso?
E haafifi te taa-maite-raa o te Luka 23:43 ia au i te huru faatomaraa a te taata huri. Aita hoi e faatomaraa i roto i te mau parau papai-rima-hia tahito Heleni o te Bibilia. Te parau ra The Encyclopedia Americana (1956, Buka XXIII, api 16) e: “Aita e ite-noa ˈˈe-hia ra te faatomaraa i roto i te mau parau papai-rima-hia e te mau papairaa tahito a to Heleni.” Ua faaohipahia te faatomaraa i te senekele 9 T.T. E tia anei ia huri i te Luka 23:43 mai teie: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana, oia mau ta ˈu e parau atu ia oe nei” aore ra: “Oia mau, te parau atu nei au ia oe i teie mahana, Ei te paradaiso oe e o vau atoa nei.” (MN) No te pahono i teie uiraa, e tia ia haapao maite i te mau haapiiraa a te Mesia e te toea o te Bibilia eiaha râ i te hoê temitoro i tuuhia i roto i te irava e mau senekele i muri iho i to Iesu faahitiraa i teie mau parau.
Te faatoma ra The Emphasised Bible hurihia e J. B. Rotherham i teie irava mai te Traduction du monde nouveau. Te parau ra o L. Reinhardt, huri Bibilia Helemani, i roto i te hoê nota i raro i te api no nia i te Luka 23:43 e: “Ma te feaa ore, mea hape te faatomaraa i faaohipahia i ǒ nei [e te rahiraa o te feia huri] e te patoi ra te reira i te huru feruriraa taatoa o te Mesia e to te taata rave hara. . . . Aita mau [te Mesia] i manaˈo e e tuhaa te paradaiso o te ao o te feia pohe, area râ, o te haamau-faahou-raa o te paradaiso i nia i te fenua.”
Afea Iesu e ‘tae ai i roto i to ˈna basileia’ e e faatupu ai i te opuaraa a to ˈna Metua oia hoi te faariroraa i te fenua ei paradaiso? Fatata e 63 matahiti i muri aˈe i te faahitiraahia te mau parau o te Luka 23:42, 43, te faataa ra te buka Apokalupo e e tupu taua mau ohipa ra i te tau a muri aˈe. (Hiˈo i te mau api 371-374, i te tumu parau “Taio mahana”; hiˈo atoa i te tumu parau “Mahana hopea.”)