Moemoeâ
Auraa: Mau manaˈo aore ra mau hohoˈa i roto i te feruriraa o te taata e taoto ra. Te faataa ê nei te Bibilia i te moemoeâ natura, te moemoeâ no ǒ mai i te Atua ra e te moemoeâ hiˈohiˈo.—Ioba 20:8; Num. 12:6; Zek. 10:2.
I to tatou nei mahana, e auraa taa ê anei to te mau moemoeâ?
Eaha ta te feia maimi i ite no nia i te moemoeâ?
“Te moemoeâ nei pauroa,” ta The World Book Encyclopedia (1984, Buka 5, api 279) e faahiti ra. “E moemoeâ te rahiraa o te taata paari fatata 100 minuti i nia i te vau hora taotoraa.” Ua riro ïa te moemoeâ ei huru natura o te taata.
Ua parau te orometua haapii o Allan Hobson, no te Fare haapiiraa Rapaauraa no Harvard, e: “E mau ohiparaa huru ê teie ta te taata rapaau e nehenehe e tatara ia au i to ˈna iho manaˈo. To ratou râ auraa, tei te taata ïa e moemoeâ ra, eiaha râ i te moemoeâ iho.” I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i teie mau parau, ua na ô atoa The New York Times e: “I roto i te fare haapiiraa e haafaufaa rahi nei i te mau moemoeâ, te vai ra e rave rahi huru tatararaa i te poroi i te pae feruriraa o te moemoeâ, e faaiteraa taitahi teie i te mau huru hiˈoraa taa ê manaˈo-noa-hia. E horoa te hoê taata turu ia Freud i te hoê huru tatararaa i te hoê moemoeâ, te taata turu ia Jung i ta ˈna huru tatararaa, e e tatararaa ê atu â ta te hoê taata pee i te huru rapaauraa a Gestalt. . . . Teie nei râ, te aro uˈana nei te feia ihiroro i te manaˈo e e auraa to te mau moemoeâ i te pae feruriraa.”—Tuhaa “Science Times,” 10 no Tiurai 1984, api C12.
No ǒ mai anei te mau moemoeâ e au ra e te horoa maira i te hoê ite taa ê i te hoê tumu ê atu i to te Atua?
Ier. 29:8, 9; MN: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, . . . Eiaha ta outou mau peropheta i roto ia outou ra, e ta outou feia [hiˈohiˈo] haavare mai ia outou, eiaha hoi outou e faaroo i to outou feia taotooto, ta outou e faataoto ra. E haavare hoi ta ratou tohu i to ˈu nei iˈoa; aore au i tono ia ratou, te parau maira Iehova.”
Te haamaramarama maira te Harper’s Bible Dictionary e: “No to ratou tiaturi rahi i te mau moemoeâ hou a rave ai i te mau faaotiraa faufaa, e taoto na to Babulonia i roto i te mau hiero ma te tiaturi e e fanaˈo ratou i te tahi mau aˈoraa. E taoto na to Heleni e hinaaro ra i te hoê ravea rapaauraa i roto i te mau vahi moˈa no Esculape [e ophi to ˈna taipe], e to Roma i roto ïa i te mau hiero pûpûhia na Sérapis [o tei taaihia i te tahi taime i te hoê ophi taviriviri]. Ua papai to Aiphiti i te mau buka faataaraa no nia i te tatararaa i te mau moemoeâ.”—(New York, 1961) a Madeleine Miller e J. Lane Miller, api 141.
I mutaa ihora, ua horoa te Atua i te faaararaa, te faaueraa e te parau tohu na roto i te mau moemoeâ; te aratai noa râ anei o ˈna i to ˈna nunaa mai te reira i teie mahana?
Te faahitihia ra teie mau moemoeâ faauruahia e te Atua i roto i te Mataio 2:13, 19, 20; Te mau arii 1, 3:5; Genese 40:1-8.
Heb. 1:1, 2: “O te Atua, o tei parau riirii mai i mutaa iho, e rave rahi te huru [na roto atoa i te mau moemoeâ] o te parauraa mai i te feia tupuna i te mau peropheta, o tei parau mai ïa ia tatou i teie nei anotau hopea i te Tamaiti [Iesu Mesia, tei roto ta ˈna mau haapiiraa i te Bibilia].”
Kor. 1, 13:8: “Area te mau tohu ra [e i te tahi taime e faatae na te Atua i te mau tohu i ta ˈna mau tavini na roto i te mau moemoeâ], e mou ïa.”
Tim. 2, 3:16, 17, MN: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa . . . ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.”
Tim. 1, 4:1: “Te parau papu maira râ te varua, e ia tae i te mau tau a muri atu e faarue ai te tahi pae i te faaroo nei, i te faarooraa ˈtu i te mau varua haavare [faataehia i te tahi taime na roto i te mau moemoeâ], e te parau o te mau demoni ra.”