VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 234-238
  • Melo taatiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Melo taatiraa
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • Uiraa no nia i te taatiraa pae tino—Pahonoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • E tia anei ia faautua i te peu mahu?
    A ara mai na! 1989
  • Te peu mahu—Mea ino mau anei?
    A ara mai na! 1995
  • E tia anei i te mau Kerisetiano ia riri i te mau mahu?
    A ara mai na! 1997
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 234-238

Melo taatiraa

Auraa: Te mau huru taa ê o te mau mea ora poietehia o te fenua te riro ei ravea fanauraa na roto i te taatiraa na metua e piti. E faatupu te taa-ê-raa i rotopu i te melo tane e te melo vahine i te mau faahopearaa faufaa roa i roto i te oraraa o te taata. I te mea e o te Atua iho te Tumu o te ora e te titauhia ra te mau taata ia faaite ratou i to ˈna ra mau huru maitatai, e tia ïa ia faatura-rahi-hia te ravea no te horoaraa ˈtu i te ora na roto i te taatiraa i te pae tino.

Ia au i te Bibilia, e hara anei te mau taatiraa i te pae tino?

Gen. 1:28: “Ua haamaitai ihora te Atua ia raua [Adamu raua o Eva], na ô maira te Atua, Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei.” (Ia nehenehe raua e auraro i teie faaueraa a te Atua, e tia iho â ia raua ia taati i te pae tino. I te na reiraraa, aita ïa e hara, ua tuea râ te reira e te opuaraa a te Atua ia î te fenua i te taata. Te manaˈo nei vetahi e te faahohoˈa ra te ‘maa opanihia’ i roto i te ô i Edene ra, i te hoê taotiaraa aore ra te hoê opaniraa a te Atua i te mau taatiraa i te pae tino i rotopu ia Adamu raua o Eva. Aita râ teie manaˈo e tu ra e te faaueraa a te Atua i faahitihia i nia ˈtu. Hau atu â, i to Adamu raua Eva amuraa i te ‘maa opanihia,’ tei roto raua i te ô i Edene ra; inaha, to raua taatiraa matamua i te pae tino tei faahitihia i roto i te Bibilia, ua tupu ïa i muri aˈe i to raua tiavaruraahia i rapae i taua ô ra.—Gen. 2:17; 3:17, 23; 4:1.)

Gen. 9:1: “Ua haamaitai maira te Atua ia Noa, e ta ˈna ra mau tamarii, ua na ô maira ia ratou, Ia fanau te tamarii, e ia rahi outou, e ia î te fenua nei.” (I muri aˈe i te Diluvi, ua faahiti te Atua i teie haamaitairaa apî e ua faahaamanaˈo oia i ta ˈna faaueraa no nia i te fanauraa i te tamarii. Aita ïa to ˈna manaˈo no nia i te mau taatiraa i te pae tino ma te tura i taui.)

Kor. 1, 7:2-5; MN: “Ei faaore i te [poreneia] ei vahine mau ta te tane, e ei tane mau hoi ta te vahine. E horoa te tane i te mea tia i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane. . . . Eiaha orua e faataa ia orua iho, maori râ e vahi poto aˈe ia tia ia orua; . . . ia ore Satani ia haavare mai ia orua no te tia ore ia orua ia faaoromai.” (O te poreneia te opanihia ra, eiaha râ te mau taatiraa i te pae tino ma te tura i rotopu i te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo.)

E mea ino anei te mau taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa?

Tes. 1, 4:3-8; MN: “Teie hoi to te Atua hinaaro . . . ia ore outou ia [rave i te poreneia]; ia ite to outou atoa e ati noa ˈˈe i te vaiiho i to ˈna iho tino ma te maitai e te tura; eiaha ia tuua-noa-hia i te hinaaro tia ore, mai to te Etene tei ore i ite i te Atua ra: ia ore roa te hoê ia rave i te hapa e te mea tia ore i tana taeae i taua mea nei: no te mea na [Iehova] e tahoo mai i te reira, o ta matou ïa i parau atu, e ua faaite hua ˈtu ia outou i mutaa ihora. Aore hoi te Atua i nomino mai ia tatou no te parau faufau, ia maitai râ. E teie nei, o te patoi mai, e ere ïa i te taata ta ˈna i patoi maira, o te Atua râ, o tei horoa mai i to ˈna [varua moˈa] ia matou nei.” (Te faataa ra te taˈo Heleni por·neiʹa i hurihia i ǒ nei na roto i te taˈo “poreneia” i te mau taatiraa i te pae tino i rotopu i te feia faaipoipo-ore-hia e i rotopu i te hoê taata faaipoipohia e te hoê taata ê atu i to ˈna iho hoa faaipoipo.)

Eph. 5:5; MN: “Aore o te [poreneia], e te taata faufau ra, aore o te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa, aore anaˈe ïa e aiˈa i te basileia o te Mesia ra, e no te Atua.” (E ere te auraa e mai te peu e ua rave te hoê taata i te poreneia i mutaa ihora, eita ta ˈna e nehenehe e fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua. E nehenehe teie huru taata e auhia mai e te Atua mai te peu e e faarue oia i to ˈna huru oraraa tahito. Hiˈo Korinetia 1, 6:9-11.)

E faatia anei te Bibilia ia faaea noa te tane e te vahine ma te faaipoipo-ore-hia?

Hiˈo i te mau api 86-88, i raro aˈe i te tumu parau “Faaipoiporaa.”

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te peu mahu?

Roma 1:24-27: “I faarue ai te Atua ia ratou, ia rave noa na i te peu faufau i te hinaaro o to ratou iho aau, ia faaino i to ratou iho tino, ratou ratou iho . . . No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; na ta ratou mau vahine hoi i ruri ê i te mea mau ra i te mea au ore. E te mau tane atoa hoi, faarue atura i te mea mau ra i te vahine, tupu atura to ratou hinaaro ratou ratou iho; e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra, e te noaaraa te hoo i roto ia ratou iho i tei au i ta ratou ra hapa.”

Tim. 1, 1:9-11; MN: “Aore e ture i haapaohia no te taata parau-tia, no te faahapa ture râ, e te aˈo atâ, e te paieti ore, e te rave hara, . . . e te [poreneia], e te [tane e taoto e te tane] . . . [e] te mau mea atoa aore i au i te parau ora nei, i te evanelia hanahana o te Atua [oaoa].” (Hiˈo Levitiko 20:13.)

Iuda 7: “Mai ia Sodoma hoi e Gomora, e te mau oire atoa i pihai ihora, o tei faariro ia ratou iho i . . . te hinaaro tia ore mai ia raua atoa ra, o tei haapaohia ïa ei hiˈoraa, i te raveraa i te pohe i te auahi pohe ore ra.” (Ua horoa mai te iˈoa ra Sodoma i te parau ra “sodomie,” aipai, e faataa ra i te hoê peu mahu. Hiˈo Genese 19:4, 5, 24, 25.)

Eaha te haerea o te mau Kerisetiano mau i nia i te feia e mahu ratou na mua ˈˈe?

Kor. 1, 6:9-11; MN: “E ore hoi te [poreneia], e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te [tane e taoto e te tane] . . . e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te varua o to tatou Atua.” (Noa ˈtu e ua rave te hoê taata i tera mau peu i mutaa ihora, e nehenehe oia e riro mai ei taata viivii ore i mua i te Atua mai te peu e e faarue oia i ta ˈna mau ohipa iino, e haapao oia i te mau faaueraa tumu tia a Iehova e e tiaturi oia i te mau faanahoraa ta te Atua i rave na roto ia Iesu Mesia no te faaoreraa i te mau hara. Ia taui oia, e nehenehe teie huru taata e fariihia i roto i te amuiraa Kerisetiano.)

Ua ite te mau Kerisetiano mau e e nehenehe te hoê taata e hinaaro mau ra e faaoaoa ia Iehova e upootia i nia i te mau hinaaro iino i aˈa hohonu i roto ia ˈna, tae noa ˈtu te mau hinaaro no roto mai i te tahi mau tapao no ǒ mai i te tupuna ra, i te mau tumu i te pae tino aore ra i te vahi ta ˈna e ora ra. E mea fifi no vetahi mau taata ia haavî ia ratou iho. Peneiaˈe i mutaa ihora e riri haere noa ratou; maoti te ite i te hinaaro o te Atua, te hinaaroraa e ia fariihia mai ratou e te Atua e te tauturu a to ˈna varua, ua noaa mai ia ratou te hitahita ore. Peneiaˈe e taata inu ava; na roto i te mau hinaaro maitatai e turai ia ˈna, e nehenehe oia e faaea i te inu e e ape i te riroraa mai ei taero ava. Oia atoa, e nehenehe e tupu i ǒ te hoê taata te hinaaro rahi i te mau taata hoê â melo taatiraa e to ˈna, na roto râ i te peeraa i te mau aˈoraa o te Parau a te Atua, e nehenehe oia e vai viivii ore ma te ore e rave i te mau peu mahu. (Hiˈo Ephesia 4:17-24.) Aita Iehova e vaiiho ra ia tatou i roto i te feaaraa no nia i te inoraa o te haerea tia ore; te faaara nei oia ia tatou ma te maitai e ma te papu atoa râ no nia i te mau faahopearaa ta te reira e hopoi mai. Te tauturu rahi nei oia i te feia e hinaaro ra e ‘haapae i te huru taata tahito, e ta ˈna ra mau peu, e e ahu i te huru taata apî.’—Kol. 3:9, 10.

E mea tahito anei e mea etaeta roa anei te manaˈo o te Bibilia no nia i te mau taatiraa i te pae tino?

Tes. 1, 4:3-8; MN: “Teie hoi to te Atua hinaaro . . . ia ore outou ia [rave i te poreneia] . . . E teie nei, o te patoi mai, e ere ïa i te taata ta ˈna i patoi maira, o te Atua râ, o tei horoa mai i to ˈna [varua moˈa] ia matou nei.” (E ere noa te manaˈo o te Bibilia no nia i te mau taatiraa i te pae tino i te tahi manaˈo taata tei vauvauhia mai e mea maoro i teie nei. Te faaite nei oia i te manaˈo o te Atua Poiete; te faataa ra oia eaha te tia ia rave no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai; te horoa atoa ra oia i te mau aˈoraa o te turu i te aueue ore e te oaoaraa o te mau utuafare, e o te atuatu i te mau taairaa oaoa i rapae au atu i te utuafare. E paruruhia te feia o te faatura i teie mau faaueraa i te mau mauiui rahi i te pae no te here e te mau maˈi faufau e noaa mai i te hoê haerea taiata. E mea tano roa te mau aˈoraa o te Bibilia no teie nei tau no te haamâha i te mau hiaai o te feia e hinaaro ra i te hoê haava manaˈo mâ i mua i te Atua e te hoê oraraa aita e fifi faufaa ore faahou.)

Ia parau mai te hoê taata e:

‘Eaha to oe manaˈo no nia i te peu mahu?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Hoê â to ˈu manaˈo e to te Bibilia no nia i teie uiraa. Te tiaturi nei au e mea faufaa aˈe to ˈna manaˈo i to te tahi taata, no te mea no ǒ mai oia i tei Poiete i te taata. (Kor. 1, 6:9-11) Te ite ra oe i ǒ nei e ua rave vetahi i te peu mahu hou ratou a riro mai ai ei Kerisetiano. Tera râ, no to ratou here i te Atua e maori te tauturu a to ˈna varua, ua taui ratou.’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Ua tapao mai au e e rave rahi taata e turu nei i te peu mahu aita e tiaturi ra e ua riro te Bibilia ei Parau na te Atua. E nehenehe anei au e ani i to oe manaˈo no nia i teie buka?’ Mai te peu e e parau te taata e te tiaturi ra oia i te Bibilia, e nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘E ere te peu mahu i te hoê peu apî. Te faaite papu ra te Bibilia i te manaˈo taui ore o te Atua ra o Iehova. (E nehenehe oe e faaohipa i te mau manaˈo i te api 236.)’ Mai te peu e te feaa ra te taata no nia i te vai-mau-raa o te Atua e te parau mau o te Bibilia, e nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Oia mau, ahiri e aita e Atua, aita ïa ta tatou e hopoia i mua ia ˈna e e nehenehe tatou e ora mai ta tatou e hinaaro. Te fifi mau, o te iteraa ïa e te vai ra anei te Atua e no ǒ mai anei to tatou ora ia ˈna ra [aore ra, ua faauruahia anei te Bibilia e te Atua]? (A faaohipa i te mau manaˈo i te mau api 51-58 aore ra 76-85.)’

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono