VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g19 Nº 2 api 12-13
  • Mea faufaa te aratairaa a te feia paari

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea faufaa te aratairaa a te feia paari
  • A ara mai na! 2019
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE AURAA?
  • NO TE AHA MEA FAUFAA?
  • NAFEA IA HAAPII I TE TAMARII?
  • A haapii i ta oe tamarii mai to tamarii-rii-raa mai â
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • Te mau ravea no te hoê haapiiraa maitai
    A ara mai na! 1995
  • Te mau hamani-ino-raa i te mau tamarii—Te mau ravea no te parururaa ia ratou
    A ara mai na! 1985
  • E nehenehe anei te Bibilia e tauturu ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
A ara mai na! 2019
g19 Nº 2 api 12-13
Te faaite ra te tahi vahine i ta ˈna mau hohoˈa tahito i te hoê tamahine apî

HAAPIIRAA 5

Mea faufaa te aratairaa a te feia paari

EAHA TE AURAA?

E hinaaro te tamarii i te aratairaa e te aˈoraa a te feia paari i roto i to ratou oraraa. Ei metua, na outou tera hopoia. Tera râ, e nehenehe te tahi atu taata paari e tauturu atu ia horoa i te aratairaa e te aˈoraa i ta outou tamarii.

NO TE AHA MEA FAUFAA?

I te tahi mau fenua, mea varavara roa te taime e amuimui ai te feia apî i te feia paari. A feruri na i to muri nei mau tupuraa:

  • Te rahiraa o te taime, tei te fare haapiiraa ïa te mau tamarii. I reira, mea rahi aˈe te tamarii i te taata paari.

  • Ia oti te haapiiraa, e faaea noa te tamarii o ratou anaˈe no te mea tei te ohipa to ratou na metua.

  • Ia au i te tahi hiˈopoaraa i Marite, te mau tamarii mai te 8 e tae atu 12 matahiti, tei nia ïa i te matini roro uira fatata e ono hora i te mau mahana atoa.a

Te parauhia ra i roto i te tahi buka: “No te fanaˈo i te haapiiraa, te aratairaa aore ra te aˈoraa, te fariu nei te feia apî eiaha i nia i to ratou mama, papa, orometua aore ra te tahi atu taata paari, i nia râ i te feia apî mai ia ratou.”—Hold On to Your Kids.

NAFEA IA HAAPII I TE TAMARII?

A horoa i te taime no te tamarii.

ARATAIRAA BIBILIA: “A haapii i te tamarii i te eˈa ia na reira oia i te haere, ua ruhiruhia anaˈe oia, eita oia e faarue i te reira.”—Maseli 22:6, nota.

I te apî-roa-raa, e imi iho â te tamarii i te aratairaa e te tauturu a to ratou metua. No reira te feia hiˈopoa e parau ai noa ˈtu ua hau atu i te 12 matahiti to te tamarii, e haafaufaa aˈe iho â ratou i te aˈoraa a to ratou mau metua, eiaha râ i te parau a te tahi atu tamarii. Ua papai te taote Laurence Steinberg: “I te tamariiraa e i te taurearearaa, e pee iho â te tamarii i te huru e te haerea o to ratou mau metua. E hinaaro iho â te feia apî e ite i to outou manaˈo e e faaroo i ta outou e parau atu noa ˈtu eita ratou e farii noa e e mauruuru i te reira.”—You and Your Adolescent.

I tera faito matahiti, e taime tano ïa tera no te horoa i te aratairaa i ta outou tamarii. A rave i te taime no ta outou tamarii, a faaite i to outou manaˈo e eaha te mea faufaa no outou. A faatia atoa i te mau tupuraa ta outou i farerei.

A faahoa ia ˈna i te tahi atu taata paari hiˈoraa maitai.

ARATAIRAA BIBILIA: “Te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa.”—Maseli 13:20.

Te manaˈo ra anei outou i te tahi taata paari o te nehenehe atoa e riro ei hiˈoraa maitai no ta outou tamarii? Papu, e maiti outou i te hoê taata paari tiaturihia o te ore e haamauiui i ta outou tamarii. E nehenehe paha outou e faataa i te tahi taime ia haamatau ta outou tamarii ia ˈna. Eita outou e huri i ta outou hopoia metua i nia ia ˈna, e nehenehe râ ta ˈna mau faaitoitoraa e tauturu i ta outou tamarii. I roto i te Bibilia, ua faahoa te taurearea ra o Timoteo i te aposetolo Paulo. Ua faufaa-mau-hia Timoteo i te hiˈoraa o Paulo, e o Paulo, i te auhoaraa o Timoteo.—Philipi 2:20, 22.

I te mau matahiti i mairi, e rave rahi utuafare tei atea ê i te tahi e te tahi mero utuafare. Te ora ra paha te papa aore ra mama ruau, te tonton, te tati i te tahi atu fenua. Mai te peu tera to outou tupuraa, a faaitoito i ta outou tamarii ia faahoa i te taata paari o te faatupu ra i te mau huru maitatai ta outou e hinaaro ia faaite atoa ta outou tamarii.

a Na roto i tera hiˈopoaraa, ua itehia e fatata e iva hora i te mau mahana atoa, tei nia te feia apî i te matini roro uira no te mataitai i te afata teata, no te faaroo i te upaupa, no te hauti video e te vai ra ˈtu â.

Te faaite ra te tahi vahine i ta ˈna mau hohoˈa tahito i te hoê tamahine apî

A HAAPII I TE TAMARII I TEIE NEI Â

Te tamarii o te imi i te aratairaa i te feia paari, e paari atoa mai to ˈna feruriraa i muri mai

A haapii na roto i te hiˈoraa

  • E hiˈoraa maitai anei au no ta ˈu tamarii?

  • Te ite ra anei ta ˈu tamarii ia ˈu ia ani i te tauturu a te tahi atu taata paari?

  • Te faaite ra anei au mea faufaa ta ˈu tamarii ma te horoa i te taime no ratou?

Te parau ra te tahi mau metua . . .

“I te tahi taime, te ohipa ra vau a haere mai ai ta ˈu tamahine e parau te hinaaro ra o ˈna e paraparau ia ˈu. Noa ˈtu e ani atu vau ia tiai maa taime, e ineine noa iho â vau i te faaroo maite ia ˈna. E tutava atoa mâua ta ˈu vahine i te horoa i te hiˈoraa maitai ia ite ta mâua tamahine, te mea ta mâua e haapii ra ia ˈna, o ta mâua atoa ïa e haapao ra.”​—David.

“I te fanauraahia mai ta mâua tamahine, ua faaoti mâua ta ˈu tane eiaha vau ia rave i te ohipa no te faaea i te fare ia aupuru vau ta mâua tamahine. Aita vau e tatarahapa ra i tera faaotiraa. Mea faufaa roa ia horoa i te rahiraa o to tatou taime no te tamarii ia fanaˈo oia i te aˈoraa e te aratairaa papu. Te mea faufaa roa ˈtu, e taa i te tamarii mea here na outou ia ˈna.”​—Lisa.

TE AMUIMUIRAA I TE FEIA PAARI

“Ua paari ta ˈu mau tamarii i rotopu i te mau taata paari e tupuraa rau. Ua tauturu te reira ia ratou ia ite i te oraraa na roto i teie feia paari. Ei hiˈoraa, ua maere roa ratou i te parauraa ˈtu to ˈu mama ruau, i to ˈna tamariiraa, o ratou te utuafare matamua tei fanaˈo i te uira. Ua faatia ˈtu o ˈna e haere mai na te feia tapiri i te fare no te hiˈo noa ia faaamahia e ia tupohehia te mori i roto i te fare utuutu. Na roto i te mau aamu a to ratou mama ruau, ua tauturuhia te tamarii ia faatura ia ˈna e i te tahi atu mau ruhiruhia. Ia amuimui rahi aˈe te tamarii i te taata paari, mea rahi ta ratou e haapii mai i te oraraa.”​—Maranda.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono