VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/12 api 21-23
  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia ora ma te metua ore?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia ora ma te metua ore?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E ere no outou te hape
  • Te hoê tupuraa mauiui
  • Te imiraa i te tauturu
  • A faaoaoa na i te mafatu o ta outou mau metua
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E te mau metua, a tauturu i ta outou mau tamarii ia here ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Te faaturaraa i to tatou mau metua ruhiruhia
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/12 api 21-23

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e tia ˈi ia ˈu ia ora ma te metua ore?

“Eaha te huru o te oraraa ma te metua ore? E nehenehe ta ˈu e parau e mea mauiui roa no te mau tumu e rave rahi. Mea fifi roa ia paari mai aita anaˈe te aroha e te here o to oe nau metua.”—Joaquín.

“Te tautooraa rahi roa ˈˈe o ta ˈu i faaruru, o te mau mahana ïa e haere mai ai te mau metua i te fare haapiiraa no te tarimaraa i te mau tabula nota. E oto roa e e moemoe roa vau. Te reira noâ to ˈu huru i te tahi taime.”—Abelina, 16 matahiti.

E PEAPEA rahi no to tatou nei tau—e mau mirioni taurearea o te paari ra ma te metua ore. I Europa Hitia o te râ, e mau tausani tamarii tei riro ei otare no te tamaˈi. I Afirika, ua faatupu te maˈi SIDA i te hoê â faahopearaa. Ua faarue-noa-hia te tahi mau tamarii na to ratou mau metua. Ua faataa-ê-hia te mau utuafare na te tamaˈi aore ra na te hoê ati o te natura.

E mau tupuraa pinepine atoa te reira i te mau tau Bibilia. Ei hiˈoraa, mea pinepine i te faahitihia te huru oto mau o te mau otare i roto i te mau Papai. (Salamo 94:6; Malaki 3:5) Ua faataa ê atoa te mau tamaˈi e te tahi atu mau tupuraa peapea i te mau utuafare no tera ra tau. Inaha, te faahiti ra te Bibilia i te parau o te hoê tamahine iti o tei faataa-ê-hia i to ˈna mau metua i to ˈna hopoi-ê-raa-hia e te hoê pǔpǔ eiâ no Arama.—Te mau arii 2, 5:2.

Peneiaˈe tei roto outou i teie mau mirioni taurearea o tei ere-atoa-hia i to ratou mau metua. Mai te peu e te reira iho â, ua ite ïa outou e e nehenehe teie huru tupuraa e riro ei hepoheporaa. No te aha outou i roohia ˈi i te reira?

E ere no outou te hape

Te manaˈo ra anei outou e te faautua ra te Atua ia outou na roto i teie ravea? Aore ra ua inoino roa paha outou i to outou nau metua no te mea ua pohe raua—mai te huru ra e ua opua raua i te reira. Na mua roa, ia papu ia outou e aita te Atua i riri ia outou. Aita atoa to outou nau metua i opua e faarue ia outou. E farerei iho â te huitaata hara nei i te ati o te pohe, e i te tahi taime e roohia te mau metua i te reira a vai apî noa ˈi to ratou mau tamarii. (Roma 5:12; 6:23) Papu maitai, ua faaruru atoa o Iesu Mesia iho i te poheraa o to ˈna papa faaamu here roa, o Iosepha.a Papu maitai, e ere no te mea ua rave o Iesu i te hoê noa ˈˈe hara.

A haamanaˈo atoa e te ora nei tatou i te “anotau ahoaho e te fifi ia faaoromai.” (Timoteo 2, 3:1-5, MN) Ma te ore e faataa ê, ua haapohe te haavîraa uˈana, te tamaˈi, e te taparahiraa taata e rave rahi mirioni taata i teie nei senekele. Area te tahi ra, ua roohia ïa ratou e te “taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia,” o te nehenehe e tupu i nia ia tatou taitahi. (Koheleta 9:11, MN) Noa ˈtu te mauiui rahi o te poheraa o to outou nau metua, e ere roa ˈtu ïa no outou te hape. Maoti i te haamauiui ia outou iho ma te faahapa ia outou iho aore ra ia î roa outou i te riri, a tamahanahana ia outou na roto i te tǎpǔ a te Atua no nia i te tia-faahou-raa.b Ua faaite atea o Iesu e: “Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Teie ta Abelina, tei faahitihia i nia ˈˈe, i parau: “Ua riro to ˈu here ia Iehova e to ˈu tiaturiraa i te tia-faahou-raa ei tauturu rahi.”

Nafea ïa, mai te peu e te ora noa râ to outou nau metua e ua faarue râ raua ia outou? Te titau ra te Atua i te mau metua ia haapao e ia horoa i te mea e hinaarohia no ta ratou mau tamarii. (Ephesia 6:4; Timoteo 1, 5:8) Ma te peapea mau râ, ua faaite te tahi mau metua i te hoê “aroha ore” haama i to ratou mau tamarii. (Timoteo 2, 3:3) No te tahi, ua riro te faarueraa ei faahopearaa no te veve rahi, no te rave-hua-raa i te raau taero, no te tapearaahia i te fare tapearaa, aore ra no te inu-hua-raa i te ava. Ua ite te taata e, te vai ra te tahi mau metua o te faarue ra i ta ratou mau tamarii no to ratou noa miimii. Noa ˈtu eaha te tumu, e faahopearaa ino to te taa-ê-raa mai i te mau metua. E ere râ te auraa e ua hape outou aore ra e tia ia outou ia faahapa rahi ia outou iho. Ma te papu maitai na to outou nau metua e tia ˈtu i mua i te Atua no ta ratou huru raveraa ia outou. (Roma 14:12) Parau mau, mai te peu e ua faataa-ê-hia outou i to outou nau metua no te tahi mau huru tupuraa o tei tupu noa mai mai te reira, mai te hoê ati o te natura aore ra te maˈi, aita ïa e taata e nehenehe e faahapahia! E vai noa iho â te tiaturiraa e e tahoê faahou outou, noa ˈtu e mea iti roa teie tiaturiraa i te tahi taime.—A faaau e te Genese 46:29-31.

Te hoê tupuraa mauiui

I te hoê â taime, e faaruru paha outou e rave rahi fifi ino mau. Ua faaite te hoê tuatapaparaa arataihia e te Afata faufaa a te Nunaa Amui no te mau Tamarii, parauhia Te mau tamarii i roto i te tamaˈi (Beretane), e: “Te mau tamarii apee-ore-hia, i raro mai i te 18 matahiti, o ratou te mau tamarii aueue haere noa—o ratou te . . . faaruru i te mau haafifiraa ino roa ˈˈe ia vai ora noa ratou, te erehia i te tauturu no te paari mai ma te au noa e o te rave-ino-hia. E nehenehe te taa-ê-raa mai i te mau metua e riro ei ereraa mauiui roa no te hoê tamarii.” Peneiaˈe te aro atoa ra outou i te hepohepo e te ereraa.

A haamanaˈo na ia Joaquín, o tei faahitihia i nia ˈˈe. Ua taa to ˈna nau metua e faarue atura ia ˈna e i to ˈna mau taeae e mau tuahine. Hoê noa matahiti to ˈna i taua taime ra e na to ˈna mau tuahine paari i haapao ia ˈna. Te faataa ra oia e: “Mea pinepine vau i te uiui no te aha aita to matou e metua mai to to matou mau hoa. E ia ite atu vau i te hoê metua tane o te hauti ra e ta ˈna tamaroa, e hinaaro vau e oia aˈe to ˈu papa.”

Te imiraa i te tauturu

Noa ˈtu e mea fifi roa ia paari mai ma te metua ore, e ere ïa te auraa e eita outou e manuïa. Ma te tauturu e te faaitoito, eita outou e ora noa mai e tutava râ. Peneiaˈe mea fifi roa no outou ia tiaturi i te reira, mai te peu iho â ra tei roto outou i te oto rahi e te mauiui. A haamanaˈo râ e mea tano mau â teie mau manaˈo horuhoru e eita roa ˈtu te reira e haamauiui ia outou e a muri noa ˈtu. I roto i te Koheleta 7:2, 3, te taio nei tatou: “E mea maitai te haere i te fare otoraa, i te haere i te fare amuraa maa; . . . E mea maitai te oto i te ata; e maitai aˈe hoi te aau i te mata oto ra.” Oia mau, mea tano e mea maitai no te feruriraa ia taˈi e ia oto ia tupu mai te hoê ati. E ite atoa outou e, mea tauturu rahi mau te faaiteraa i to outou mau manaˈo horuhoru i te hoê hoa piri roa aore ra i te tahi melo paari o te amuiraa e te tauaparauraa no nia i te mauiui ta outou e faaruru ra.

Parau mau, e hinaaro paha outou e faaea outou anaˈe. Te faaara mai nei râ te Maseli 18:1 e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” Mea au aˈe ia ani i te tauturu i te hoê taata maitai e o te taa ra ia outou. Te parau nei te Maseli 12:25 e: “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” E noaa ia outou teie “parau maitai” mai te peu noa e faaite outou i te tahi atu taata e te “oto” ra outou.

O vai ta outou e nehenehe e paraparau atu? A imi i te tauturu i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua tǎpǔ o Iesu e e nehenehe outou e ite “i te taeae, i te tuahine, i te metua vahine” o te here ia outou e o te tapitapi ia outou. (Mareko 10:30) Te haamanaˈo ra o Joaquín e: “Ua faataui te tapiriraa i pihai iho i te mau taeae Kerisetiano i to ˈu huru hiˈoraa i te oraraa. Ua aratai te apiti-tamau-raa i te mau putuputuraa ia ˈu ia here rahi atu â ia Iehova e ia hinaaro i te tavini ia ˈna. Na te tahi mau taeae paari i horoa i te tauturu e te aˈoraa i te pae varua i to ˈu utuafare. I teie mahana, e tavini ma te taime taatoa te tahi o to ˈu mau taeae e tuahine.”

A haamanaˈo atoa e, o Iehova “te metua o te mau otare.” (Salamo 68:5, 6) I te mau tau Bibilia, ua faaitoito te Atua i to ˈna ra nunaa ia hamani maitai i te mau otare ma te parau-tia. (Deuteronomi 24:19; Maseli 23:10, 11) Hoê â to ˈna haapeapearaa i teie mahana no te mau taurearea aita to ratou e metua. No reira, a fariu tia ˈtu i nia i te Atua na roto i te pure, ma te papu e e tâuˈa e e pahono iho â o ˈna ia outou. Ua papai te Arii o Davida e: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu. Tiai ia Iehova; e faaitoito; e na ˈna e faaitoito mai to aau ra: e tena na, e tiai â outou ia Iehova.”—Salamo 27:10, 14.

Noa ˈtu râ te reira, te faaruru nei te hoê taurearea aita to ˈna e metua e rave rahi fifi i tera e tera mahana. Ihea outou e ora ai? Nafea outou e ora ˈi i te pae faanavairaa faufaa? E faaite te tumu parau i muri iho nafea teie mau fifi e faaruruhia ˈi ma te manuïa maitai.

[Nota i raro i te api]

a Hou oia a pohe ai, ua horoa o Iesu na ta ˈna pǐpǐ o Ioane e haapao i to ˈna metua vahine, eita hoi te reira ohipa e tupu ahiri e te ora noa râ to ˈna papa faaamu, o Iosepha.—Ioane 19:25-27.

b No te tahi haamaramaramaraa no nia i te faarururaa i te poheraa o te hoê metua, a hiˈo i te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . .” i roto i te mau A ara mai na! o te 22 no Atete e te 8 no Setepa 1994 (Farani).

[Parau iti faaôhia i te api 22]

“Ua riro to ˈu here no Iehova e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa ei tauturu rahi”

[Hohoˈa i te api 22]

I te tahi taime, e nehenehe outou e farerei i te moemoe rahi

[Hohoˈa i te api 23]

I roto i te amuiraa, te vai ra te tahi mau hoa o te nehenehe e tauturu e e faaitoito ia outou

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono