Te SIDA—Nafea ia aro i te reira
NA ROTO i teie nei taime, aita e rapaauraa no te SIDA, e e ere roa ˈtu i te mea papu e e ite-oioi-hia mai hoê e te ite aivanaa i te pae rapaauraa. Noa ˈtu e e faataime te mau rapaauraa apî i te tupuraa o te maˈi, mea hau roa ˈˈe e ape na mua eiaha ia peehia i te reira. Hou râ tatou e tauaparau ai no te parururaa, e tuatapapa anaˈe nafea te tirotiro o te SIDA e pee ai aore ra eita i nia i te tahi taata.
E nehenehe te hoê taata e peehia na roto i na ravea rahi e maha: (1) na roto i te faaohiparaa i te hoê nira patia viivii, (2) na roto i te taatiraa pae tino (i roto i te melo vahine, te ohure, aore ra na roto i te vaha) e te hoê taata i peehia, (3) na roto i te mau pâmuraa toto e te mau taoˈa hamanihia i te toto, noa ˈtu e ua iti mai teie fifi i roto i te mau fenua i haere i mua i reira e titiahia ˈi i teie nei i te mau taoˈa paruru tino o te SIDA i roto i te toto, e (4) na roto i to ˈna metua vahine i peehia i te tirotiro o te SIDA, o te haapee i te maˈi i nia i te aiû na mua ˈˈe anei aore ra i te taime fanauraa aore ra a horoa ˈi oia i to ˈna û.
Ia au i te CDC, te hoê pu tuatapaparaa i te mau maˈi pee i te mau Hau Amui no Marite, te parau nei te ite aivanaa papu no teie nei tau e (1) eita outou e peehia i te SIDA mai ia outou e putahia i te toetoe aore ra e peehia i te maˈi hupe, (2) eita outou e peehia ia parahi noa ˈtu outou i pihai iho i te hoê taata e SIDA to ˈna aore ra ia tapea outou aore ra ia tauahi outou i te hoê taata i peehia, (3) eita outou e peehia ia amu outou i te maa i tapeapeahia, i faaineinehia aore ra i torohia mai e te hoê taata i peehia, e (4) eita outou e peehia ia haere outou i roto i te mau fare haumitiraa, te mau fare taniuniuraa i haerehia e te feia maˈi, ia oomo outou i to ratou mau ahu aore ra ia amu e ia inu outou i roto i ta ratou mau farii maa. Hau atu â, te parau nei te CDC e eita te tirotiro e pee na roto i te mau naonao aore ra te tahi atu â mau manumanu.
Mau ravea no te paruru
E vai noa te tirotiro o te SIDA i roto i te toto o te taata i peehia. Ia patiahia te hoê taata i peehia, e nehenehe te tahi toto e te tahi atoa tirotiro e mau mai i nia i te nira aore ra i roto i te patia. Mai te peu e e patiahia te tahi atu taata i te hoê nira i viivii, e nehenehe te tirotiro e pee atu i nia ia ˈna. Eiaha e mǎtaˈu i te ani i te taote aore ra i te tuati ia feaa outou no nia i te hoê nira aore ra te hoê patia. E tiaraa to outou no te ite; tei te reira hoi to outou ora.
Te vai atoa ra te tirotiro o te SIDA i roto i te tatea aore ra i roto i te heˈa o te feia i peehia. No reira, no nia i te paruru, te faaitoito nei te CDC e: “O te haapaeraa i te taatiraa te paruru papu hoê roa. Mai te peu e e rave iho â outou i te taatiraa, a tiai e ia maoro to orua auhoaraa ma te haapao maitai te tahi i te tahi, mai i roto i te faaipoiporaa e te hoê hoa aita i peehia.”
A tapao na e ia paruruhia outou, e tia ia atuatuhia te hoê “auhoaraa ma te haapao maitai te tahi i te tahi.” Mai te peu e mea haapao maitai outou area to outou hoa ra, eita, eita ïa outou e paruruhia. E pinepine mea fifi roa no te mau vahine e ora nei i roto i te mau totaiete taata i reira te mau tane e mana ˈi i nia ia ratou i te pae taatiraa e te pae faanavairaa faufaa. I roto i te tahi mau fenua, eita te mau vahine e faatiahia ia tauaparau no nia i te taatiraa e te mau tane, eaha ˈtu ïa ia faaau i te mau taatiraa atâta ore.
Teie râ, e ere o te mau vahine atoa i te mea ravea ore. Ua faaite te hoê tuatapaparaa e, i roto i te hoê o te mau fenua no Afirika Tooa o te râ, e nehenehe ta te mau vahine i tiamâ i te pae faanavairaa faufaa e haapae i te taatiraa e ta ratou mau tane i peehia, ma te ore e farerei i te mau faahopearaa uˈana. I New Jersey, i te mau Hau Amui no Marite, ua patoi te tahi mau vahine i te taatiraa ia ore te tane e hinaaro e tamau i te hoê puohu melo tane. Parau mau, noa ˈtu e e paruru te mau puohu melo tane uaua i te tirotiro o te SIDA e te tahi atu mau maˈi purumu, e tia ia faaohipahia te reira ma te tano e te haapao maitai.
Afea e rave ai i te mau hiˈopoaraa
Aita e ravea ta Karen, tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, no te paruru ia ˈna iho i te maˈi. Ua peehia ta ˈna tane tau matahiti hou to raua faaipoiporaa, e ua faaipoipo raua a haamata noa mai ai te maˈi pee e te mau hiˈopoaraa i te tirotiro o te SIDA. I teie nei râ, e ohipa matarohia te hiˈopoaraa i te tirotiro o te SIDA i roto i te tahi mau fenua. No reira, ia feaa te hoê taata no nia i to ˈna huru i te pae o te tirotiro o te SIDA, e haerea paari ia hiˈopoahia oia hou e haamatau ai i te hoa. Teie te manaˈo o Karen: “A maiti i to outou hoa faaipoipo ma te paari. E nehenehe te hoê maitiraa ino e haamauiui rahi ia outou e tae noa ˈtu i te faaere ia outou i te ora.”
E nehenehe te hiˈopoaraa e paruru i te hoê hoa aita i hara ia tupu te faaturi. I te mea e, i te tahi taime, eita e itehia te tirotiro o te SIDA i roto i te hoê hiˈopoaraa hou i te ono avaˈe i muri aˈe a peehia ˈi te hoê taata, e nehenehe e titauhia tau hiˈopoaraa. Mai te peu e e rave-faahou-hia te taatiraa e te hoê hoa faaturi (te auraa ïa e ua faaorehia ta ˈna hara), e nehenehe te faaohiparaa i te hoê puohu melo tane e paruru i te maˈi.
Nafea te haapiiraa e tauturu ai?
Mea faahiahia roa ia ite e noa ˈtu e mea maoro te Bibilia i te papairaahia hou te SIDA a tupu mai ai, e riro te oraraa ia au i ta ˈna mau faaueraa tumu i te paruru mau i te maˈi. Ei hiˈoraa, te opani nei te Bibilia i te taatiraa i rapae i te faaipoiporaa, te titau nei i te haapao maitai i roto i te faaipoiporaa, e te parau nei e e tia i te mau Kerisetiano ia faaipoipo noa i te feia e faaohipa atoa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. (Korinetia 1, 7:39; Hebera 13:4) Te opani atoa nei oia ia rave hua i te mau huru mea atoa e ia amu i te toto, o te tuino i te tino.—Ohipa 15:20; Korinetia 2, 7:1.
E haerea paari ia haapii outou no nia i te atâtaraa e nehenehe e farereihia i pihai iho i te feia i roohia i te tirotiro o te SIDA. E ineine roa te mau taata i haapii maitai no nia i te SIDA i te paruru ia ratou iho i te reira.
Te parau nei te hoê taatiraa no te SIDA e: “I te rahiraa o te taime, e nehenehe te SIDA e apehia. Hou te hoê rapaauraa e itehia mai ai, o te haapiiraa te ravea maitai roa ˈˈe e na roto i teie taime, te ravea hoê roa [a te totaiete taata] no te paruru i te SIDA.” (Na matou e haapapu nei.) Mea maitai ia tauaparau tahaa noa te mau metua te tahi i te tahi e i ta ratou mau tamarii no nia i te SIDA.
Eaha te mau rapaauraa e nehenehe e maitihia?
Eita te mau tapao o te maˈi e faura mai hou te ono e tae atu i te hoê ahuru matahiti i muri aˈe a peehia ˈi te hoê taata i te tirotiro o te SIDA. I te roaraa o taua mau matahiti ra, e tupu puai te hoê aroraa i roto i te tino. E faarahi te mau tirotiro taitahi e e haapohe ratou i te mau taoˈa tahi o te ravea parururaa o te toto. E aro atoa ˈtu te mau taoˈa tahi o te ravea parururaa o te toto. I te pae hopea, a tupu noa ˈi te mau miria tirotiro apî i te mau mahana atoa, e paruparu roa te ravea parururaa o te toto.
Ua hamanihia te mau raau rau no te tamata i te tauturu i te ravea parururaa o te toto, mau raau e iˈoa taa ê to ratou i faataahia na roto i te mau reta—AZT, DDI e DDC. Noa ˈtu e ua tiaturi na te tahi pae e e horoa mai teie mau raau i te mau faahopearaa faahiahia roa e peneiaˈe e e ora te maˈi, ua ore oioi noa taua mau tiairaa ra. Aita noa te reira i faufaa-ore-hia ia maoro rii, ua faatupu atoa râ i te mau faahopearaa ino i nia i te tahi mau taata—ua iti roa te mau toropuru, ua arepurepu roa te haapurupururaa o te toto, e ua ino te mau uaua uira o te rima e o te avae.
I teie nei, te vai ra te hoê huru raau apî: te mau raau e faataupupu i te protéase. E horoa te mau taote i te reira i roto e toru raau anoihia i te tahi atu mau raau tinai i te tirotiro. Ua faaite te mau tamataraa e noa ˈtu e eita teie rapaauraa taitoru e tupohe i te tirotiro, e tapea te reira, aore ra fatata roa i te tapea i to ˈna tupuraa i te rahi i roto i te tino.
Ua horoa mai te rapaauraa taitoru i te mau haamaitairaa faahiahia roa o te oraora-maitai-raa o te feia maˈi. Teie râ, te tiaturi nei te mau aivanaa e e ohipa maitai aˈe te raau ia horoa-oioi-hia i te feia i peehia i te tirotiro o te SIDA, hou te mau tapao o te maˈi e itehia ˈi. Ia oti te reira, e nehenehe paha ïa e tapea roa eiaha te tirotiro ia faatupu roa i te SIDA. I te mea e mea apî roa te rapaauraa, te toe ra ïa i te hiˈo eaha te maororaa e tapea ˈi te rapaauraa i te tupuraa o te maˈi.
Mea moni rahi te rapaauraa taitoru. Te haamâuˈaraa au noa o na raau tinai manumanu e toru e te mau hiˈopoaraa i roto i te mau piha tamatamataraa, 12 000 ïa dala Marite i te matahiti. Hau atu â i te faateimaharaa i te pae moni, e tia i te taata maˈi e rave ra i te rapaauraa taitoru ia haere pinepine noa i roto i te faatoetoe i reira te mau raau e vaiihohia ˈi. Te mea pinepine roa ˈˈe, e rave te hoê taata i te tahi mau raau huero e piti taime i te mahana e i te tahi atu e toru taime i te mahana. E tia ia ravehia te tahi aita anaˈe e maa i roto i te opu, e te tahi atu ia î te opu. E fifi roa ˈtu â te rapaauraa mai te peu e e tia ia amuhia te mau raau hau no te tinai i te tahi atu mau maˈi e rave rahi ta te hoê taata i roohia i te SIDA e nehenehe e faatupu.
Te haapeapearaa rahi o te mau taote, te mea ïa e tupu mai ia faaea te hoê taata i te rapaauraa taitoru. E haamata faahou â te tirotiro i te faarahi, e peneiaˈe e etaetahia taua mau tirotiro ra i ore i pohe i te raau ta te taata i rave na no te tinai atu. E riro ïa te mau tirotiro o te SIDA i etaetahia ei mea fifi roa ˈtu â ia tinaihia. Hau atu â, e nehenehe teie mau tirotiro taa ê e pee i nia i te tahi atu mau taata.
O te mau patia arai maˈi anei te ravea?
Te tiaturi nei te tahi feia maimi i te pae o te SIDA e te ravea no te tapea i te maˈi pee o te ao atoa nei o te SIDA, o te hoê ïa patia arai maˈi papu e te ohipa maitai. Ua hamanihia te mau patia arai maˈi maitatai i te mau tirotiro i haaparuparuhia no te tinai i te fiva rearea, te maˈi puupuu, e te maˈi puupuu huˈa. I roto i te hoê tupuraa au noa, ia patiahia te hoê tirotiro i haaparuparuhia i roto i te tino, eita noa te ravea paruru o te toto e tinai ia ˈna, e hamani atoa râ oia i te mau paruru o te tinai maitai i te tirotiro mau ia pee mai te reira.
Ua faaite mai na tamataraa hopea e piti i nia i te mau urî taata e te fifi o te tirotiro o te SIDA, te mea ïa e e nehenehe atoa te tirotiro i haaparuparuhia e riro ei maˈi pohe. Oia hoi, e nehenehe te patia arai maˈi e faatupu i te maˈi i opuahia e e paruru oia.
Ua faatupu te maimiraa i te hoê patia arai maˈi i te inoino e te taahoa. Taua huru noa râ to te tirotiro o te SIDA noa ˈtu te mau tatini raau tamataraa o te haapohe papu mau ïa i te mau tirotiro nainai aˈe. Hau atu â, e tauiui noa te tirotiro o te SIDA, a riro ai ei tapao o te tapupuni noa. (Na roto i teie nei taime, te vai ra hau atu i te hoê ahuru huru tirotiro o te SIDA na te ao nei.) Ma te faarahi atu â i te fifi, e aro hua ˈtu te tirotiro i te mau taoˈa tahi iho o te ravea parururaa o te toto ta te hoê patia arai maˈi i manaˈohia e e tauturu atu.
E tuhaa atoa to te ohipa faanavairaa faufaa i roto i te maimiraa. Te vai ra te tahi “maa tauturu a te mau taiete tapihaa e ere na te hau,” ta te Washington-based International AIDS Vaccine Initiative ïa i parau. Ua faahapahia ratou i te mea e te mǎtaˈuhia ra e eita teie mau taiete e hoonahia i te patia arai maˈi, no te mea e hoohia te rahiraa o te reira i roto i te mau fenua i haere iti i mua.
Noa ˈtu te mau fifi, te tamau nei te feia maimi i te tamatamata i te mau ravea rau ia itehia mai te hoê patia arai maˈi maitatai. Na roto râ i teie nei taime, e au ra e eita te hoê patia arai maˈi e hamani-oioi-hia. Ia mahiti mai te hoê patia arai maˈi huru maitai rii na roto mai i te mau piha tamataraa, i reira te ohipa fifi, e te moni rahi e te atâta o te tamataraa i te reira i nia i te taata e fa mai ai.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
O vai teie e peehia nei i te tirotiro o te SIDA?
Na te ao atoa nei, fatata 16 000 taata teie e peehia nei i te mahana taitahi. Hau atu i te 90 % o ratou e ora nei i roto i te mau fenua e haere nei i mua. Fatata 1 i nia i te 10, e tamarii i raro mai i te 15 matahiti. E mau taata paari te toea, hau atu i te 40 % o ratou e mau vahine e hau atu i te afaraa, 15 e tae atu i te 24 matahiti to ratou.—World Health Organization and the Joint United Nations Programme on HIV/AIDS.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
Nafea outou e ite ai e o vai tei peehia?
Eita outou e nehenehe e parau e ua peehia anei te hoê taata na roto noa i te hiˈoraa ˈtu ia ˈna. Noa ˈtu e e au ra e mea oraora maitai te mau taata e tirotiro o te SIDA to ratou e aita râ to ratou e tapao no te maˈi, e nehenehe ratou e haapee i te tirotiro i nia ia vetahi ê. E nehenehe anei outou e tiaturi noa i te hoê taata e parau ra e aita oia i peehia? Eita paha. E rave rahi mau taata i peehia i te tirotiro o te SIDA e ore e ite ra e ua peehia ratou. Peneiaˈe e huna te tahi pae i ite, aore ra e haavare paha ratou. Ua faaite te hoê tuatapaparaa i te mau Hau Amui no Marite e e 4 taata i peehia i te tirotiro o te SIDA i nia i te 10 tei ore i faaara i to ratou hoa taatiraa no nia i to ratou huru.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]
Te auraa i rotopu i te tirotiro o te SIDA e te SIDA
E parauhia “te tirotiro e haaparuparu i te ravea parururaa o te taata” te VIH, te tirotiro o te tuino mǎrû noa i te mau tuhaa o te ravea parururaa o te tino o te tinai i te mau maˈi. E parauhia “te maˈi tupu o te paruparuraa o te ravea parururaa” te SIDA. O te tupuraa hopea te reira, te tupuraa pohe ia peehia te hoê i te tirotiro ra VIH. Te faataa ra te iˈoa e ua ino maitai te ravea parururaa i te VIH, a riro ai te taata maˈi ei vahi au no te mau maˈi pee ta te ravea parururaa e tinai ahiri e aita.
[Faaiteraa i te tumu]
CDC, Atlanta, Ga.
[Hohoˈa i te api 7]
E maitiraa paari te hiˈopoaraa e te vai ra anei te tirotiro o te SIDA hou a feruri ai e faaipoipo