Te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto—Te faˈi-rahi-noa-hia ˈtura to ˈna faufaaraa
I TE matahiti 1996, ua nenei te Fare haapiiraa tuatoru no te mau Taote tâpû no te Basileia Beretane i te hoê buka iti, oia hoi te Code of Practice for the Surgical Management of Jehovah’s Witnesses (Mau manaˈo ohie no te tâpûraa i te mau Ite no Iehova). I roto i taua buka iti ra, ua tapao te mau taote tâpû e: “No te huru atâta o te pâmuraa toto, mea au aˈe ia feruri i te tahi atu ravea mai te peu e e nehenehe.”
Ua faataa atoa te AHA NEWS, neneihia e te Taatiraa o te mau Fare maˈi Marite, no te aha i faˈi-rahi-hia ˈi te faufaaraa o te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto. “O tei haamata ei tiaturiraa i te pae faaroo, te riro nei ïa ei maitiraa i te rapaauraa e ei ite aravihi faahiahia roa,” ta te vea tahebedoma ïa i tapao. “Te rapaauraa e te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto, i faaitoitohia i te hoê pae e te mau haapiiraa tumu a te mau Ite no Iehova, te taui nei ïa na nia mai i te mea hinaarohia e te hoê totaiete taata no te pae varua i roto atu i te mau piha tâpûraa o te nunaa taatoa.”
No te aha te mau taote e rave rahi e paturu ai i te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto, o te hoê ïa tumu parau i roto i te numera hau no te hopea matahiti 1997 o te vea ra Time. “Ua riro te mǎtaˈu i te maˈi SIDA ei hoê noa o te mau tumu,” ta te tumu parau ïa i faataa. Ua faataa iho â râ te tumu parau ra i te ohipa e ravehia ra i te Pu Fare maˈi no Englewood no New Jersey no te Haereraa i mua o te Rapaauraa e te Tâpûraa ma te Ore e faaohipa i te toto, i Englewood, i New Jersey.
Te faaite ra te Time e: “Ua riro taua pu ra ei matamua o na fare maˈi hau atu i te 50 i te mau Hau Amui no Marite o te rave i teie nei i te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto. Ma te ore roa ˈtu e faaohipa i te hoê noa ˈˈe taata horoa toto, e pûpû ratou i te hoê anairaa rahi tâpûraa tei matauhia i te rave ma te pâmuraa toto, ma te mau ravea o te faaiti roa, aore ra faaore roa i te ereraa i te toto.”
O te manuïa e te ino ore
Te faataa ra te omuaraa parau o te tumu parau o te Time i tei tupu i nia ia Henry Jackson o tei roohia i te toto mahu ore rahi e 90 % o to ˈna toto tei tahe e ua topa roa to ˈna faito taoˈa peni toto i te faito e nehenehe e pohe 1,7 tarama i nia i te ahuru litera. Ua hopoihia Jackson i te Fare maˈi Englewood mai te tahi atu fare maˈi no Jersey o te ore e rapaau ia ˈna ma te ore e faaohipa i te mau pâmuraa toto.
I te fare maˈi no Englewood, na te Taote Aryeh Shander i haapao ia ˈna, ua horoahia na Jackson “te mau faito rahi raau anoi auri e vitami, e te ‘mau faito rahi’ raau faatupu i te toto, te érythropoïétine hamanihia, o te faaitoito i te puo ivi ia hamani i te mau toropuru uteute. I te pae hopea, ua patiahia te mau raau i roto i to ˈna mau uaua no te faaitoito i te taheraa toto nainai roa e toe râ.”
Ua faatia te Time e, tau mahana i muri aˈe, “ua taniuniu mai te fare maˈi matamua no te ani e ua pohe anei o Jackson. Ma te ore e huna i to ˈna mauruuru, ua parau Shander ia ratou e, ‘E ere noa e aita oia i pohe, mea maitai atoa râ oia e ua ineine oia i te haere i rapae, e fatata roa oia i te rave faahou i ta ˈna ohipa.’”
I roto i te hoê titorotororaa manaˈo i roto i te afata teata i te 28 no Novema 1997, ua faataa te Taote Edwin Deitch, taata faatere i te porotarama faaohipa-ore-raa i te toto i te Fare maˈi Fare haapiiraa tuatoru, i Newark, i New Jersey, nafea te maimiraa i te pae tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto i haere ai i mua: “Ua tutava rahi . . . te mau Ite no Iehova i te imi i te taata e tâpû ma te ore e faaohipa i te toto. Ua faaite mai te tahi o te mau faahopearaa o taua mau maimiraa ra e mea maitai aˈe ratou i tei manaˈohia, [i] te mau taata i pâmuhia i te toto.”
Ua parau faahou Taote Deitch e: “E nehenehe te toto e faaiti i te ravea parururaa o te toto e e faatupu i te mau fifi o te haapê i muri aˈe i te tâpûraa; e nehenehe te reira e haamaraa i te tupu-faahou-raa o te mariri ai taata, no reira, noa ˈtu e mea maitai te toto i te tahi taime, e riro râ ei mea ino i te tahi aˈe pae.” No nia i te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto, te parau ra Taote Deitch i te pae hopea e: “E haamaitai te reira ma te papu mau i te faahopearaa no te taata maˈi, e iti te mau haafifiraa e e iti te haamâuˈaraa. E mea maitai ïa i roto i te mau huru tupuraa atoa.”
No reira, mai ta te Time i parau, “te rahi noa ˈtura te feia maˈi teie e titau nei ma te onoono i te mau rapaauraa ino ore e te manuïa rahi aˈe i te mau pâmuraa toto.” Ua faataa atoa te vea e: “Ia au i te tahi mau manaˈo, e 25 % o te mau pâmuraa toto i te mau Hau Amui no Marite e ere i te mea titauhia. Te vai atoa ra te mau faaiteraa e eita te feia maˈi e haamahu i te mau faito taoˈa peni toto teitei mai tei manaˈohia na mua ˈˈe e te vai ra to te feia apî iho â râ te hoê haapueraa toto oti noa. . . . Ua papu ia [Shander] e mea faahiahia aˈe e mea au aˈe te haapaeraa i te toto no te rahiraa o te feia maˈi.”
Noa ˈtu e te rooraa i te maˈi te mea atâta roa ˈˈe i te pae o te pâmuraa toto, te vai ra atu â te mau mea atâta. “Aita to te toto i haapuehia i muri aˈe a faatoetoehia ˈi e ravea no te taˈitaˈi i te mataˈi ora mai to te toto apî,” ta Taote Shander ïa i faataa. “Te haamata noa ra matou i te taa eaha te tupu ia rave matou i te hoê pâmuraa toto.”
“Te faito auro”
“I te pae hopea,” ta te Time ïa i parau, “te vai ra te haamâuˈaraa fatata e 500 dala Marite hoê pâmuraa toto, amui mai te mau haamâuˈaraa tapiri, e taea roa te taatoaraa i rotopu i te 1 miria e te 2 miria dala Marite i te matahiti, hau atu ïa i te navai no te turai ia feruri i te tahi atu mau ravea.” E au ra e o te moni rahi maere mau o te mau pâmuraa toto te tumu rahi i titau ai te taata i te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto.
No nia i te rapaauraa i te feia maˈi ma te ore e faaohipa i te toto, ua parau o Sharon Vernon, te vahine faatere i te Pu no te Rapaauraa e te Tâpûraa ma te ore e faaohipa i te Toto i te Fare maˈi St Vincent Charity, i Cleveland, i Ohio e: “Te haere atura te reira i mua no te mea te faˈi nei te mau taote e o te rapaauraa ma te ore e faaohipa i te toto te faito auro i te pae o te faaitiraa i te mau haamâuˈaraa. Ua itea ia matou e te tono maira te mau afata paruru o tei ore i matau i te ohipa e o matou, i te taata ia matou ra no te mea e iti mai ta ratou haamâuˈaraa moni.”
Papu maitai, te faˈi-rahi-noa-hia ˈtura e ma te oioi te tâpûraa ma te ore e faaohipa i te toto i roto i te totaiete taote, e no te mau tumu e rave rahi.
[Tumu parau tarenihia i te api 27]
Mau faaotiraa hopea a te mau tiribuna
E piti faaotiraa faahiahia a te tiribuna i ravehia i roto i te tuhaa fenua no Illinois, i te mau Hau Amui no Marite, i Novema e i Titema 1997. I roto i te faaotiraa matamua, ua aufauhia na Mary Jones, te hoê Ite no Iehova, 150 000 dala Marite no te ino i faatupuhia no to ˈna pâmuraahia e piti faito toto i te matahiti 1993 ra noa ˈtu to ˈna patoi-papu-raa i teie huru rapaauraa. O te tino moni rahi roa ˈˈe i noaa aˈenei e te hoê Ite no te ino i roohia i te pae o te mau manaˈo hohonu ei faahopearaa o te hoê pâmuraa toto i ore i hinaarohia.
Te piti o te haavaraa, no te Ite ïa o Darlene Brown, e hapû to ˈna i taua taime ra, o tei pâmuhia i te toto ma te faahepohia no te aiû i roto i to ˈna opu e 34 hebedoma. I te 31 no Titema 1997, ua faataa te Tiribuna Hororaa no Illinois i ta ˈna faaotiraa ma te parau e “ua riro te hoê pâmuraa toto ei rapaauraa faahepo o te faaino i te tino o te hoê taata ua ite i te haapaoraa.” Ua haapoto te Tiribuna Hororaa i ta ˈna faaotiraa ma te parau e “ia au i te ture a teie Tuhaa fenua, . . . eita ta tatou e nehenehe e titau i te hoê parau a te ture no te ume i te hoê vahine hapû ia farii i te hoê rapaauraa faahepo.”
I te 9 no Febuare 1998, ua faaore te Tiribuna Teitei no Tokyo i te faaotiraa a te hoê tiribuna nainai aˈe tei faaoti e ua tia te hoê taote i pâmu ia Misae Takeda i te toto i to ˈna tâpûraahia i te matahiti 1992 ra. Ua parau te Tiribuna Teitei e “e tia ia faaturahia te tiaraa o te taata maˈi no te maiti i te rapaauraa. Aita i au i te ture te pâmuraa ia ˈna i te toto.” Ua horoahia na Misae Takeda e 550 000 yen (4 200 dala Marite) no te ino i faatupuhia.