Ia au i te Bibilia
To outou huru ahuraa e te faanehenehe—Mea faufaa anei no te Atua?
“Mai te tabula tumu parau o te faaite mai i te mau mea i papaihia i roto i te buka, . . . oia atoa te ahu i nia i te hoê tane aore ra vahine, e faaite mai ïa i to ˈna huru feruriraa.”—Te taata papai teata no Beretane, o Philip Massinger.
I TE senekele toru o to tatou tau, ua papai o Titus Clemens, te papai ekalesiatiko, i te hoê tabula roa o te mau ture no nia i te huru ahuraa e te faanehenehe. E opanihia te mau taoˈa unauna e te mau ahu moni rahi aore ra peni rau. Eiaha te mau vahine e peni i to ratou rouru, eiaha atoa e “parai i to ratou mata i te mau taoˈa haavarevare o te faahemaraa,” oia hoi “te faaunaunaraa i te mata.” Area te mau tane ra, ua faauehia ïa ratou ia hahu i to ratou upoo no te mea “te hoê upoo i haapotohia te rouru . . . e faaite ïa i te hohoˈa haapao maitai o te hoê tane,” eita râ te huruhuru taa e hautihia, no te mea “te faaite ra [te reira] i te hohoˈa tura e te tiaraa metua.”a
Tau senekele i muri iho, ua horoa o Ioane Kalavino, te raatira Porotetani, i te mau ture o te faataa ra i te peni e te huru ahu ta ta ˈna mau pǐpǐ e nehenehe e oomo. Eita e fariihia te mau piru e te hitihiti ahu, e e nehenehe te hoê vahine e tapeahia i te fare auri mai te peu e e pahere oia i to ˈna rouru ma te hoê “faito rahi tia ore i te pae morare.”
No teie mau manaˈo etaeta i horoahia e te mau raatira faaroo i te roaraa o te mau matahiti, ua uiui aˈera e rave rahi feia aau rotahi e, Mea faufaa anei no te Atua to ˈu huru ahuraa? Te patoi ra anei o ˈna i te tahi mau huru ahu aore ra faaunaunaraa mata? Eaha ta te Bibilia e haapii ra?
E ohipa na te taata tataitahi
Te vahi anaanatae, ua parau atu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i tei papaihia i roto i te Ioane 8:31, 32, e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, . . . e ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” Oia mau, ua faaite o Iesu i te mau parau mau no te faatiamâ i te taata i te mau faateimaharaa faahepo a te tutuu e a te mau haapiiraa hape. E oia atoa no te tamahanahana i te feia “i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia.” (Mataio 11:28) Aita roa ˈtu o Iesu e to ˈna Metua, te Atua ra o Iehova, i hinaaro e faatere i te oraraa o te taata a ore atu ai ratou e nehenehe faahou e rave i te tahi ohipa e e feruri i nia i ta ratou iho mau ohipa. Te hinaaro ra o Iehova ia riro mai ratou ei feia feruriraa paari ‘no te mataro i [haapiihia ˈi] to ratou [mana o te feruriraa] ia ite i te maitai e te ino.’—Hebera 5:14; MN.
No reira, aita te Bibilia e horoa ra i te mau ture i faataa-maitai-hia no nia i te huru ahuraa e te faanehenehe aore ra te faaohiparaa i te mau taoˈa faaunauna, taa ê atu i te tahi mau titauraa taa ê i roto i te Ture a Mose, i horoahia i te mau ati Iuda ra, no te tauturu ia ratou ia faataa ê mai i te mau nunaa tapiri e to ratou mana tia ore i te pae morare. (Numera 15:38-41; Deuteronomi 22:5) I roto i te faanahoraa kerisetiano, te huru ahuraa e te faanehenehe, e ohipa ïa na te taata tataitahi.
Eiaha râ e manaˈo e aita te Atua e tâuˈa maira i to tatou huru ahuraa aore ra ‘e farii-noa-hia te mau mea atoa.’ Te vai ra i roto i te Bibilia te mau aratairaa e au o te faaite ra i te manaˈo o te Atua i nia i te huru ahuraa e te faanehenehe.
“Ma te faaieie ore, e te feruriraa haapao maitai”
Ua papai te aposetolo Paulo e e tia i te mau vahine kerisetiano ia “faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te [“feruriraa,” MN] haapao maitai; eiaha ma te rouru firi, e te auro, e te poe, e te ahu taoˈa rahi ra.” Te aˈo atoa ra o Petero e eiaha “te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra.”—Timoteo 1, 2:9; Petero 1, 3:3.
Te faaite ra anei o Petero raua o Paulo e eiaha te mau vahine e te mau tane kerisetiano ia faanehenehe ia ratou? Aita roa ˈtu! Inaha, te faahiti ra te Bibilia i te mau tane e te mau vahine haapao maitai o tei faaohipa i te piru aore ra te mau monoˈi faaunauna mata e te faanoˈanoˈa. Hou oia a farerei atu ai i te Arii ra o Ahasueru, ua fanaˈo o Esetera i te tahi faaineineraa rahi apitihia mai e te monoˈi noˈanoˈa e te taurumiraa, no te faanehenehe ia ˈna. E o Iosepha ra, ua faaahuhia ïa oia i te ahu vaivai maitai e te hoê fǐfǐ auro.—Genese 41:42; Exodo 32:2, 3; Esetera 2:7, 12, 15.
Na roto i te pereota ra “feruriraa haapao maitai,” i faahitihia e Paulo, e taa ïa ia tatou i te auraa o te aˈoraa. Te faataa ra te taˈo Heleni matamua i te huru mǎrû e te haavîraa ia ˈna iho. Oia atoa te feruri-maitai-raa o ˈna iho, ma te ore e huti hape mai i te ara-maite-raa. Te huri ra te tahi atu mau tatararaa o te Bibilia i teie taˈo e “ma te omoe,” “ma te au,” “ma te papu maitai,” aore ra “ma te haavî ia ˈna iho.” E huru faufaa teie e titauhia ra i te mau matahiapo kerisetiano ia faatupu.—Timoteo 1, 3:2.
No reira, na roto i te parauraa mai e e tia ia tatou ia faaahu ma te faaieie ore e ma te au, te faaitoito maira ïa te mau Papai ia tatou ia ape i te mau huru ahuraa huru ê o te faaturori ia vetahi ê e o te faaino i to tatou roo e to te amuiraa kerisetiano. Maoti i te huti i te ara-maite-raa i nia i to ratou hohoˈa rapaeau na roto i te faaneheneheraa ia ratou, e tia i te feia e parau nei e te faatura nei ratou i te Atua, ia faaite i te feruriraa haapao maitai e ia haafaufaa i “te taata moe râ o te [“mafatu,” MN] ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu.” No te mea te faaoti ra o Petero e, “o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.”—Petero 1, 3:4.
Ua riro te mau Kerisetiano “ei hiˈoraa na to te ao.” E tia ia ratou ia ara i te huru ta ratou e faaite ra i mua ia vetahi ê, ma te feruri iho â râ i ta ratou hopoia e poro i te parau apî maitai. (Korinetia 1, 4:9; Mataio 24:14) Eita râ ratou e hinaaro e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea, eiaha atoa to ratou hohoˈa rapaeau, ia faaturori ia vetahi ê ia ore ratou ia faaroo i taua poroi faufaa roa ra.—Korinetia 2, 4:2.
Noa ˈtu e mea taa ê te huru ahuraa i tera e tera vahi, te pûpû nei te Bibilia i te mau aratairaa maramarama e te au ia nehenehe te taata e maiti ma te paari. A faaohipa noa ˈi te taata i taua mau faaueraa tumu ra, e faatia te Atua ma te mahora e te here i te taatoaraa ia maiti i te huru ahuraa e te faanehenehe o ta ratou e au.
[Nota i raro i te api]
a Ua tamatahia i te turu i teie mau opaniraa na roto i te taviriraa i te mau Papai. Noa ˈtu e aita te Bibilia e faahiti ra i teie mau opaniraa, ua parau o Tertullien, te taata tuatapapa faaroo e te mana rahi, i te mea hoi e o te hoê vahine te tumu “o te hara matamua, e te haama . . . o te utua a te taata,” e tia ïa i te mau vahine ia haere “mai ia Eva ma te oto e te tatarahapa.” Inaha, ua onoono oia e e tia i te hoê vahine purotu iho â ia huna i to ˈna haviti.—A faaau e te Roma 5:12-14; Timoteo 1, 2:13, 14.