VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/5 api 20-24
  • Ta matou aroraa no te tiaraa e poro

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ta matou aroraa no te tiaraa e poro
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To ˈu tururaa i te parau mau a te Bibilia
  • Tapeahia e rave-ino-hia
  • Te haavaraa
  • Te hoê tuhaa pororaa apî
  • Tapea-faahou-hia e tuuhia i roto i te fare auri
  • Te faaoti ra te Tiribuna Teitei
  • Te hoê aroraa tamau
  • E tia ˈtu te feia poro i mua i te tiripuna
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Te parururaa i te parau apî maitai i mua i te ture
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Aroraa no te tiamâraa e haamori ia Iehova
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Te mau Ite no Iehova ‘tuuhia i mua i te mau tiribuna’
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/5 api 20-24

Ta matou aroraa no te tiaraa e poro

Faatiahia e Grace Marsh

Tau matahiti i teie nei, ua uiui mai te Orometua haapii ra o Newton, no te Fare haapiiraa tuatoru Huntingdon no Montgomery, i Alabama, ia ˈu no nia i te mau mea i tupu na hau atu i te 50 matahiti i teie nei. I te matahiti 1946, na te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite i rave i te faaotiraa no nia i ta ˈu haavaraa no ta ˈu ohipa ei tavini Ite no Iehova. No te anaanatae o te Orometua haapii ra o Newton i te mau ohipa i tupu na, ua hoˈi faahou maira e rave rahi mau haamanaˈoraa. A vaiiho na ia ˈu ia haamata mai to ˈu nainairaa mai â.

UA FANAUHIA vau i te matahiti 1906, i Randolph, i Alabama, i te mau Hau Amui no Marite, ei Taata Haapii Bibilia, oia hoi Ite no Iehova i taua tau ra, o te maharaa o te ui. Ua bapetizohia te papa o to ˈu papa ruau, o Lewis Waldrop e to ˈu papa ruau, o Sim Waldrop, ei Feia Haapii Bibilia i te hopea o te mau matahiti 1800.

O Joseph, te tamaiti a Sim Waldrop, to ˈu papa. Ua haaputapû o Joseph i te hoê tamahine o Belle te iˈoa, na roto i te horoaraa na ˈna i te hoê buka iti o te faaite tahaa ra i te haapiiraa o te po auahi a te ekalesia. Ua oaoa roa o Belle i te mea o ta ˈna i taio, ua faaite atura oia i te buka iti i to ˈna metua tane, o tei anaanatae atoa. I muri iho, ua faaipoipo o Joseph ia Belle, e e ono tamarii ta raua. O vau te teina.

I te mau po atoa, e haaputuputu na o Papa i pihai iho i te hoê haapupuraa auahi, e e taio haapuai na oia i te Bibilia e te vea o Te Pare Tiairaa. Ia oti anaˈe ta ˈna taioraa, e tuturi na matou pauroa a faaoti ai o Papa i te hoê pure haavare ore. I te mau hebedoma atoa, e haere na matou e rave rahi kilometera te atea na nia i te hoê pereoo iti hutihia e te puaahorofenua, i te fare o Papa ruau Sim no te hoê putuputuraa e te Feia Haapii Bibilia.

I te fare haapiiraa, e faaooo pinepine mai na to matou mau hoa haapiiraa ia matou, ma te pii mai te Feia no Russell. Te auraa o ta ratou faaoooraa, e ere ïa i te parau ino, no te mea e faatura rahi na vau ia Charles Taze Russell, te peretiteni matamua o te Watch Tower Bible and Tract Society. Auê au i te oaoa i to ˈu iteraa ia ˈna i te hoê rururaa i Birmingham, i Alabama, i te matahiti 1914! Te haamanaˈo noa ra vau i to ˈna tia-noa-raa i nia i te tahua no te faataa i te pataraa hohoˈa tei piihia te “Hohoˈa-Darama o te poieteraa.”

I te matahiti 1920, ua haere to matou utuafare i Robertsdale, te hoê oire iti i te pae hitia o te râ no Mobile, i Alabama. E pae matahiti i muri iho, ua faaipoipo atura vau ia Herbert Marsh. Ua haere atura mâua Herbert i Chicago, i Illinois, e ua fanauhia ta mâua tamaroa, o Joseph Harold, i reira i muri iti noa ˈˈe. Te vahi peapea, ua faarue au i te haapaoraa o to ˈu nainairaa, tei roto noa râ te reira i to ˈu mafatu.

To ˈu tururaa i te parau mau a te Bibilia

I te hoê mahana i te matahiti 1930, ua huru ê roa vau i to ˈu iteraa i te fatu o to mâua piha i te turai-uˈana-raa i te hoê Taata Haapii Bibilia na nia mai i te eˈa. Ua riri au e ua paraparau atura vau i taua fatu ra no nia i to ˈna haerea. Ua faaara maira oia ia ˈu e ia titau manihini noa ˈtu vau i teie taata i roto i to mâua piha, eita ïa mâua ta ˈu tane e nehenehe faahou e faaea i reira. Aita e faufaa ia parau, ua ani oioi atura vau i te Taata Haapii Bibilia ia haere mai e inu i te ti.

Ua haere mâua ta ˈu tane i te hoê putuputuraa a te Feia Haapii Bibilia i te Sabati i muri iho e ua oaoa mâua i te farereiraa ia Joseph F. Rutherford, o tei riro mai ei peretiteni o te Taiete Watch Tower i muri aˈe i te poheraa o Russell. Mea haere noa mai o Rutherford i Chicago i taua taime ra. Ua turai teie mau ohipa i tupu ia ˈu ia rohi faahou i roto i te taviniraa kerisetiano. I muri iti noa ˈˈe, ua hoˈi atura mâua i Robertsdale, i Alabama.

I te hoê tairururaa i tupu i Columbus, i Ohio, i te matahiti 1937, ua opua aˈera vau e riro ei pionie, piihia tavini Ite no Iehova ma te taime taatoa i teie nei. I muri iho, ua bapetizohia ta ˈu tane, o Herbert, e aita i maoro, ua tavini atura oia ei tiaau peretiteni i roto i te Amuiraa no Robertsdale. E pinepine, o ta mâua tamaroa, o Harold, to ˈu hoa i roto i te taviniraa na te mau fare.

I te matahiti 1941, ua tae mai ta ˈu titau-manihini-raa e tavini ei pionie taa ê i Brookhaven, i Mississippi. O Violet Babin, te hoê tuahine kerisetiano no Nouvelle-Orléans, to ˈu hoa. Ua farii mâua i taua tautooraa ra, e ua rave mâua i to mâua pereoo nohoraa e ta mâua nau tamarii na muri iho ia mâua no te haere e faaea i Brookhaven. I muri iho ta mâua nau tane e haere mai ai.

I te omuaraa, ua manuïa ta mâua taviniraa, e e rave maitai na te tamahine a Violet e o Harold i te ohipa i te fare haapiiraa. Tera râ, i muri aˈe i te topitaraahia o Pearl Harbor e te mau Tapone i te avaˈe Titema 1941 e i to te mau Hau Amui no Marite faatupuraa i te tamaˈi, ua taui rahi te huru o te taata i nia i ta mâua ohipa. Ua tupu mai te hoê huru feruriraa here aiˈa hau ê e te mǎtaˈu ia tupu te orureraa hau. No to mâua tiaraa anoi ore i roto i te politita, ua manaˈo ino aˈera te taata ia mâua, ma te pari atoa mai e e mau vahine tamoemoe Helemani mâua.

Ua tiavaruhia o Harold i rapaeau i te fare haapiiraa no to ˈna patoiraa i te apiti i roto i te oroa o te reva. Ua parau mai ta ˈna orometua haapii ia ˈu e e tamaiti maramarama o Harold e te ite i te peu, ua manaˈo râ te taata faatere e e hiˈoraa ino to ˈna no te mea aita oia e aroha i te reva. Ua inoino roa te taata rahi haapao i te fare haapiiraa i te taata faatere e ua faaoti atura te tino faatere haapiiraa e ia faahoˈi oia i to ˈna toroa e ia aufau oia i te mau haamâuˈaraa no te afai ia Harold i te hoê fare haapiiraa taa ê!

E haamǎtaˈu mai na te mau taata haavî uˈana ia mâua i te mau mahana atoa. I te hoê taime, ua tiahi te mau mutoi ia mâua mai te uputa o te hoê vahine, ua taora ˈtura ratou i ta mâua mau matini faataˈi pehe i nia i te hoê tumu raau, ua vavahi atura i ta mâua mau haruharuraa o te mau oreroraa parau Bibilia, ua tumutu atura i ta mâua mau Bibilia e mau papai, e i te pae hopea, ua tutui atura ratou i te auahi i te mau mea atoa ta ratou i haru. Ua parau maira ratou ia mâua ia faarue mai i te oire hou te rui, ia ore anaˈe na te hoê pǔpǔ taata ïa e tiahi ia mâua. Ua papai oioi atura mâua i te mau rata e ua afai atura i te mau tia o te oire, no te ani i te paruru. Aita râ ratou i farii. Ua pii atoa vau i te Piha Maimiraa a te Hau i Jackson, i Mississippi, e ua ani au i te tauturu. Ua faaue atoa mai ratou ia mâua ia faarue i te oire.

I taua rui ra, fatata hoê hanere tane iria tei haaati i to mâua pereoo nohoraa. E piti noa hoi mâua vahine e ta mâua nau tamarii. Ua ponao atura matou i te mau opani, ua tupohe i te mori, e ua pure atura ma te tuutuu ore ia Iehova. I te pae hopea, ua purara ˈtura te nahoa ma te ore e haamauiui ia matou.

No teie mau ohipa i tupu, ua opua aˈera o Herbert e haere oioi mai ia matou ra i Brookhaven. Ua afai atura mâua ia Harold i to ˈna mau metua tupuna i Robertsdale, ua haapapu mai te taata faatere haapiiraa no reira ia mâua e e fanaˈo o Harold i te hoê haapiiraa. I to mâua hoˈiraa ˈtu i Brookhaven, ua tuinohia te pereoo nohoraa e ua patitihia te hoê parau faaueraa i nia i te hoê pǎpai i roto i te pereoo e e tapeahia mâua. Noa ˈtu teie patoiraa, ua vai papu noa mâua e ua tamau noa i ta mâua taviniraa.

Tapeahia e rave-ino-hia

I te avaˈe Febuare 1942, ua tapeahia mâua Herbert a faatere ai mâua i te hoê haapiiraa Bibilia i roto i te hoê fare nainai au noa. No te riri rahi o te taata fare i te huru raveraa i nia ia mâua, ua haru maira oia i ta ˈna pupuhi i nia i te pǎpai e ua haamǎtaˈu maira e e pupuhi oia i te mutoi! Ua parihia e ua tomo noa mâua i roto i te aua o te taata e ua faahapehia mâua i to mâua haavaraahia i te mahana i muri iho.

Ua tuuhia ˈtura mâua i roto i te hoê piha mau auri hairiiri e te toetoe 11 mahana te maoro. Ua haere maira te hoê tia Baptiste no reira e hiˈo ia mâua a vai ai mâua i reira, no te haapapu ia mâua e mai te peu e e farii mâua i te faarue i te oire, e faaohipa ïa o ˈna i to ˈna mana no te tuu ia mâua. Ua manaˈo aˈera mâua e e parau tâhitohito tera, i te mea hoi e na to ˈna mana na mua i tuu ia mâua i reira.

Ua faaohipa-aˈena-hia te hoê poro o to mâua piha ei vahi haumitiraa. Ua î taua vahi ra i te utu raau. E taipuhia na te maa i roto i te mau farii punu reporepo. Ei faahopearaa o teie mau huru tupuraa, ua roohia vau i te maˈi mahaha. Ua anihia ˈtura i te hoê taote no te haere mai e hiˈo ia ˈu, e ua tuuhia ˈtura mâua. I taua po ra, ua haere maira te hoê nahoa i to mâua pereoo nohoraa, no reira, hoˈi atura mâua i te fare i Robertsdale no te tiai i ta mâua haavaraa.

Te haavaraa

Ua haere mai te feia faaroo Baptiste ati aˈe i te hau i Brookhaven no ta mâua haavaraa, no te turu i te tia Baptiste, o ˈna hoi te tumu i tapeahia ˈi mâua. Ua turai te reira ia ˈu ia papai i te rata i to ˈu taoete ra o Oscar Skooglund, te hoê diakono Baptiste haapao maitai. E rata putapû mau e e ere atoa i te mea aravihi roa. Noa ˈtu râ, mea papu e ua ohipa maitai te huru raveraa o ta ˈu i faaruru e ta ˈu mau rata i nia ia Oscar, no te mea i roto i te hoê taime poto, ua riro mai oia ei Ite no Iehova itoito.

Ua tiaturi papu to mâua mau auvaha paruru, o G. C. Clark e o Victor Blackwell, e mau hoa Ite no Iehova, e eita mâua e fanaˈo i te hoê haavaraa tia i Brookhaven. No reira, ua opua aˈera raua e patoi i te tupuraa i mua i te tiribuna. I te mau taime atoa e haamǎmǎ ˈi te auvaha ture i to ˈna vaha, e patoi atu te hoê o to mâua nau auvaha paruru. E 50 aˈe taime to raua patoiraa. I te pae hopea, ua faaore te haava i te mau pariraa atoa.

Te hoê tuhaa pororaa apî

I muri aˈe i te haamâharaa i te rohirohi e to ˈu afaro-faahou-raa mai, ua riro mai â vau ei pionie, e ta ˈu tamaiti ra o Harold. I te matahiti 1943, ua horoahia mai na mâua te hoê tuhaa taviniraa piri roa i to matou fare, te mau mataeinaa iti ra o Whistler e o Chickasaw, i pihai iho ia Mobile, i Alabama. Ua manaˈo vau e ere teie mau tuhaa fenua apî i te mea atâta roa, i te mea hoi e ua rave iho nei te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite e rave rahi mau faatureraa no te turu i te mau Ite no Iehova e ua maitai mai te huru o te taata i nia i ta mâua ohipa.

Aita i maoro, ua faatupu mâua i te hoê pǔpǔ feia haapii i te Bibilia i Whistler, e ua hinaaro mâua e haamau i ta matou iho vahi putuputuraa. Te taata atoa i ite i te patiti i te naero, ua rave ïa i te ohipa i nia i te paturaa i ta matou Piha nainai no te Basileia, e ua tae mai 16 taata i ta matou putuputuraa matamua. E mea taa ê râ te tupuraa i Chickasaw, no te mea e oire taiete teie, fatuhia e te Taiete Hamaniraa pahi o te Ooa. Tera râ, e au oia i te tahi atu oire iti, e tuhaa tapihooraa ta ˈna, e afata rata, e e mau fare toa.

I te hoê mahana i te avaˈe Titema 1943, te opere ra mâua Aileen Stephens, te hoê hoa pionie, i ta mâua mau vea Bibilia hopea na te taata i Chickasaw, ua parau maira te Tepute ra Chatham ia mâua e aita to mâua e tiaraa e poro, i te mea e tei nia mâua i te hoê vahi o te taata. Ua faataa ˈtura mâua e aita mâua e hoo atu ra i te mau taoˈa, e e ohipa faaroo ta mâua e tei paruruhia e te Tauiraa Matamua o te Pǎpǎ ture no te mau Hau Amui no Marite.

Tapea-faahou-hia e tuuhia i roto i te fare auri

I te hebedoma i muri iho, ua farerei mâua Aileen ia E. B. Peebles, te mono peretiteni o te Hamaniraa pahi o te Ooa, e ua faataa mâua i te faufaaraa o ta mâua ohipa faaroo. Ua faaara maira oia ia mâua e eita te ohipa a te mau Ite no Iehova e faatiahia i Chickasaw. Ua faataa ˈtura mâua e ua farii popou mai te taata ia mâua i ǒ ratou ra. E nehenehe anei o ˈna e faaere ia ratou i te tiaraa e haapii i te Bibilia? Haamata ˈtura oia i te au ore e haamǎtaˈu maira oia e e tuu oia ia mâua i roto i te fare auri no te tomo-noa-raa i roto i te aua o te taata.

Ua hoˈi pinepine atura vau i Chickasaw e ua tapeahia vau i te mau taime atoa. I taua mau taime atoa ra râ, ua matara mai au na roto i te aufauraa i te hoê tuhaa moni. I te pae hopea, ua maraa rahi roa te tuhaa moni e aufau, e ua faaea maoro atu â vau i roto i te fare auri e tae noa ˈtu i te taime i pee ai ia mâua te moni e titauhia. E mea ino te mau huru tupuraa i roto i te fare auri—aita e fare pape, mea repo te mau mǎrû roˈi aita e tapoˈi roˈi, e hoê ahu taoto reporepo. I te pae hopea, ua maˈi-faahou-hia vau.

I te 27 no Tenuare 1944, ua haava-amui-hia e ono Ite tei tapeahia i te 24 no Titema 1943, ua faarirohia ta ˈu faaiteraa ei hiˈoraa no te tahi atu feia faahapahia. Noa ˈtu e ua faaite te haavaraa i te rave-ino-raa mahora i nia i te mau Ite no Iehova, ua faahapahia vau. Ua horo mâua i te faaotiraa.

I te 15 no Tenuare 1945, ua faaara maira te tiribuna hororaa i ta ˈna faaotiraa: Ua faahapahia vau i te tomo-noa-raa i roto i te aua o te taata. Hau atu, aita te Tiribuna Teitei no Alabama i hinaaro e faaroo i ta ˈu hororaa. I te 3 no Me 1945, ua ani o Hayden Covington, te hoê Ite no Iehova e e auvaha paruru mǎtaˈu ore e te itoito atoa, e horo i te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite.

A tiai noa ˈi mâua o Aileen i ta mâua haavaraa i te Tiribuna Teitei, ua fariu atura mâua i nia i te feia i pari ia mâua na roto i te faaîraa i te hoê parau hororaa tivila ia E. B. Peebles e to ˈna mau hoa i roto i te mataeinaa o te raatira mutoi, no te ani e ia aufau ratou i te mau haamâuˈaraa. Ua tamata te feia i pari ia mâua i te taui i te pariraa ta ratou i faaohipa i nia ia mâua, e ere atura e ua tomo noa mâua i roto i te aua o te taata, tera râ, ua faaapǐapǐ mâua i te purumu, i to ˈu râ mauraa i te fare auri, ua rave-huna-mai au i te hoê papie i tarimahia e te Tepute ra Chatham, o te pari ra e ua tomo noa mâua i roto i te aua o te taata. I te faaiteraahia teie haapapuraa i te haavaraa, tia taue maira te Raatira mutoi ra Holcombe i nia e ua fatata i te horomii i ta ˈna avaava tita! Ua oti atura te haavaraa i te avaˈe Febuare 1945, e ua feaa te pǔpǔ tia haava.

Te faaoti ra te Tiribuna Teitei

Ua anaanatae te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite i to ˈu tupuraa, no te mea ua faaô mai te tomo-noa-raa i roto i te aua o te taata i te hoê tuhaa apî o te uiraa o te tiamâraa i te pae faaroo. Ua haapapu o Covington e ua ofati te ture a Chickasaw i te mau tiamâraa eiaha noa o te feia faahapahia, o te taatoaraa atoa râ o te mataeinaa.

I te 7 no Tenuare 1946, ua faaore te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite i te faaotiraa a te tiribuna haihai e ua rave i te hoê faaotiraa tuiroo i roto i te aamu no te turu ia mâua. Teie te tahi mau parau i roto i te faaotiraa i horoahia e te Haava ra Black: “I te mea e ua tamata te Hau [no Alabama] i te faautua ino i te vahine ra [Grace Marsh] o tei horo i te haavaraa, no te opereraa i te mau papai faaroo i roto i te hoê oire taiete, eita ïa ta ˈna ohipa e tamau noa.”

Te hoê aroraa tamau

Ua faaea ˈtura mâua Herbert i Fairhope, i Alabama, e ua tamau noa mâua i te rave i te ohipa no te mau faufaa a te Basileia i te roaraa o te mau matahiti. Ua pohe atura o Herbert i te matahiti 1981, e rave rahi râ mau mea oaoa o ta mâua toopiti i fanaˈo. Ua faaea ta ˈu tamaiti ra o Harold i te tavini ia Iehova i muri iho e ua pohe oia i muri iti noa ˈˈe, i te matahiti 1984. Teie te hoê o to ˈu mau oto rahi roa ˈˈe o to ˈu oraraa.

Te mauruuru nei râ vau e ua horoa mai o Harold e ta ˈna vahine ra o Elsie, e toru mootua tamahine nehenehe mau, e i teie nei, e hina atoa ta ˈu, e mau Ite bapetizo ratou. Te ora noa ra e toru o to ˈu mau tuahine, oia hoi o Margaret, Ellen Jo, e o Crystal e e mau tavini haapao maitai noa ratou no Iehova. Ua faaipoipo o Crystal ia Lyman Swingle, e melo hoi no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova. Te faaea ra raua i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Brooklyn, i New York. Noa ˈtu to ˈna mau maˈi ino e tau matahiti i teie nei, ua riro noa o Crystal ei hiˈoraa faahiahia e ei faaitoitoraa no ˈu.

I te roaraa e 90 tiahapa o to ˈu matahiti, ua haapii au e eiaha roa ˈtu e mǎtaˈu i ta te taata e nehenehe e rave, no te mea mea puai aˈe o Iehova i te tahi noa ˈˈe raatira mutoi, haava, e taata. A feruri noa ˈi au i teie mau ohipa i tupu i mutaa iho, te haafaahiahia rahi nei au i te haamaitairaa taa ê e apiti atoa i roto i te ‘parururaa i te parau apî maitai e ia ite-papu-hia i mua i te ture’!—Philipi 1:7, MN.

[Tumu parau tarenihia i te api 22]

Paruruhia e te Pǎpǎ ture

I te matahiti 1995, ua papai o Merlin Owen Newton i te hoê buka, Paruruhia e te Pǎpǎ ture (Beretane), o te faataa ra i te tiaraa o te mau Ite no Iehova ma te haamaramarama i te faaohiparaa i te Tauiraa Matamua o te Pǎpǎ ture no te mau Hau Amui no Marite. I taua taime ra, e orometua haapii tuatoru o Newton Vahine, no te aamu e no te ite aivanaa politita i te Fare haapiiraa tuatoru Huntingdon no Montgomery, i Alabama. Te faahaamanaˈo ra ta ˈna buka maimi-maite-hia e te faataa-maitai-hia, e piti haavaraa i Alabama o tei horohia ma te manuïa i te Tiribuna Teitei no te mau Hau Amui no Marite.

Tei roto atoa o Grace Marsh i te hoê o teie nau haavaraa i te Tiribuna Teitei, tei vai ra hoi to ˈna aamu i roto i te tumu parau apiti. Te tahi atu haavaraa, o Jones e te Oire no Opelika, no nia ïa i te tiaraa e haaparare i te mau tiaturiraa faaroo na roto i te opereraa i te mau papai. E mau tavini Ite no Iehova ma te taime taatoa o Rosco e o Thel­ma Jones, na hoa faaipoipo ereere.

I roto i te faaineineraa i ta ˈna buka, ua faaohipa te Orometua haapii ra o Newton i te mau vea no teie nei tau e tei haamanahia e te ture, te mau aamu e te mau rata a te mau Ite no Iehova, te mau uiuiraa e te mau tumu parau tei neneihia e te mau Ite iho, e te mau maimiraa i te pae ite aivanaa no nia i te mau ohipa a te mau Ite. Ua faaite mai te mau tuhaa iti faahiahia e te mau manaˈo iho o te feia faautuahia, te mau auvaha paruru, e te mau haava i roto i te buka ra Paruruhia e te Pǎpǎ ture, i te hoê tuhaa o te aamu tei haamanahia e te ture o te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 20]

E to ˈu papa ruau o Sim Waldrop

[Hohoˈa i te api 23]

O Grace Marsh i teie mahana

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono