VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/4 api 7-11
  • Te mauruururaa i te mau vahine e ta ratou ohipa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mauruururaa i te mau vahine e ta ratou ohipa
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau vahine e imiraa ta ratou
  • Mau metua vahine e mau orometua haapii
  • E titau-rahi-hia te aroha
  • “A horoa ˈtu i te haamaitairaa e tia no ˈna”
  • ‘Te mau vahine o te rohi nei i roto i te ohipa a te Fatu’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
  • Te tiaraa o te vahine i roto i te mau Papai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/4 api 7-11

Te mauruururaa i te mau vahine e ta ratou ohipa

E TORU tausani matahiti i teie nei, ua papai te hoê tane o Lemuela te iˈoa i te hoê faataaraa mahanahana no nia i te vahine maitai. Ua papaihia te reira i roto i te Bibilia i te Maseli pene 31. Mea papu ua haa rahi te vahine o ta ˈna i arue no to ˈna mau maitai. Ua haapao o ˈna i to ˈna utuafare, ua hoo i te matete, ua hoo mai e ua hoo atu i te fenua, ua hamani oia i te ahu no to ˈna utuafare, e ua ohipa i roto i te faaapu.

Aita teie vahine i haafaufaa-ore-hia. ‘Ua haamaitai ta ˈna mau tamarii ia ˈna, e ua arue ta ˈna tane ia ˈna.’ E taoˈa rahi teie huru vahine. Te parau ra te Bibilia e, “E hau aˈe oia i te maitai i te adama.”—Maseli 31:10-28, New International Version.

Mai te tau mai â o Lemuela, ua riro mai te ohipa a te mau vahine ei mea fifi roa ˈtu. E pinepine to ratou tiaraa no teie 20raa o te senekele i te titau e ia riro ratou ei vahine faaipoipo, ei metua vahine, ei utuutu maˈi, ei orometua haapii, ei vahine e imiraa ta ˈna, e ei vahine faaapu—pauroa i te hoê â taime. Mea rahi te mau vahine o te faatusia ia ratou iho no te haapapu roa e e ravai te maa no ta ratou mau tamarii. Eita anei pauroa teie mau vahine e tia ia haamauruuruhia e ia aruehia?

Te mau vahine e imiraa ta ratou

I teie mahana, hau atu i tahito ra e tia i te mau vahine ia rave i te ohipa i rapae i te fare no te tautururaa i te turu i to ratou utuafare aore ra o ratou anaˈe te turu o to ratou utuafare. Te tapao ra te buka ra Te mau vahine e te ati i te pae faanavairaa faufaa o te ao (Beretane) i te hoê parau faataa e na ô ra e: “E ere noa te ohipa i te fare o ta te mau vahine e rave. E mea varavara te mau vahine no te mau vahi atoa o te ao nei o te nehenehe e parau e ‘e vahine oia o te faaea noa i te fare.’” E mea varavara te ohipa a te mau vahine i te mea faahiahia. Noa ˈtu e te faaite ra te mau vea e te mau aamu tatuhaahia a te afata teata i te mau vahine ei mau paoti i roto i te mau piha ohiparaa faahiahia, e mea taa ê noa râ te tupuraa mau. No te rahiraa o te mau vahine o te ao e pau ïa e rave rahi hora no te hoê tino moni haihai roa.

E mau hanere mirioni vahine e faaapu ra i te fenua, e tanu ra i te maa, e tiai ra i te mau tuhaa fenua iti a te utuafare, aore ra e haapao ra i te mau puaatoro. Na teie ohipa—moni haihai roa aore ra aufau-ore-hia te mea matauhia—e faaamu ra i te afaraa o te ao. “I Afirika, na te mau vahine e tanu e 70 % o te maa, i Asia e 50-60 % te numera e i Marite Latino e 30 % ïa,” o ta te buka ra Te mau vahine e te mau mea e haaati ra ia ratou (Beretane) e tapao ra.

Ia noaa anaˈe i te mau vahine te mau ohipa moni avaˈe, e aufau-noa-hia ratou iti aˈe i ta te mau tane rave ohipa, no te mea noa e e mau vahine ratou. E mea fifi roa ia farii i teie huru faataa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine no te hoê metua vahine e o ˈna anaˈe te faaamu i te utuafare, te hoê tiaraa o te haamata ra i te ite-pinepine-hia. Te horoa ra te hoê faataaraa a te mau Nunaa Amui i te manaˈo e i rotopu e 30 e e 50 % o te mau utuafare no Afirika, no Caraïbes, e no Marite Latino tei te hoê ïa vahine te ora no te faaamuraa ia ratou. E i roto atoa i te mau fenua ravai, ua riro te hoê numera o te mau vahine o te maraa noa ra ei taata faaamu matamua.

O te veve o te mau mataeinaa e itehia ra i roto i te rahiraa o te ao ravai ore teie e haamaraa oioi ra i teie huru. E nehenehe paha te hoê tane faaipoipo o te fifi tamau ra no te faaamu i to ˈna utuafare e faaoti e reva i te hoê oire tapiri aore i te tahi atu fenua ia noaa ia ˈna te ohipa. E vaiiho oia i ta ˈna vahine no te haapao i te utuafare. Mai te peu e e fanaˈo o ˈna i te noaaraa te hoê ohipa, e hapono ïa o ˈna i te moni parau i te fare. Noa ˈtu râ ta ˈna mau opuaraa maitatai, eita te reira e tamau noa. E topa paha te utuafare o ta ˈna i vaiiho i muri i roto i te veve rahi roa ˈtu, e tei te metua vahine ïa i teie nei to ratou ora-maitai-raa.

Te tuu ra teie tupuraa hopea ore, o tei faataahia ma te tano mai te “haavahineraa i te veve,” i te hoê hopoia rahi roa i nia i te mau mirioni vahine. “Te mau utuafare faaterehia e te mau vahine, o tei manaˈohia e hoê i nia i te toru o te taatoaraa o te ao, e rave rahi taime e topa ohie ïa i roto i te veve i te mau utuafare e faaterehia ra e te mau tane, e te maraa noa ˈtura teie mau huru utuafare,” o ta te buka ra Te mau vahine e te oraora-maitai-raa (Beretane) e faataa ra. Noa ˈtu te rahi o te fifi i te tuuraa i te maa i nia i te airaa maa e ere te reira anaˈe te tautooraa e faaruruhia ra e te mau vahine.

Mau metua vahine e mau orometua haapii

E haapao atoa te hoê metua vahine i te maitairaa o te manaˈo hohonu o ta ˈna mau tamarii. E tuhaa faufaa roa ta ˈna i te tautururaa i te hoê tamarii ia ite i te here e te aroha—mau haapiiraa faufaa mai te haamâharaa i to ˈna mau hinaaro o te tino. Ia nehenehe oia e riro ei taata paari aifaito maitai, e hinaaro te hoê tamarii i te mahanahana e te hau a paari ai oia. E mea faufaa mau â te tiaraa o te hoê metua vahine.

I roto i te buka ra Te tamarii e paari ra (Beretane), te papai ra o Helen Bee e: “E aupuru te hoê metua here i ta ˈna tamarii, e faaite oia i te aroha, e pinepine aore ra e peu na ˈna te tuuraa na mua i te mau hinaaro o te tamarii, e anaanatae oia i te mau ohipa a te tamarii, e e pahono ma te putapû e ma te au maitai i te mau manaˈo hohonu o te tamarii.” Mea papu e faaite te mau tamarii o tei noaa teie huru mahanahana no ǒ mai i te hoê metua vahine haapao maitai i to ratou mauruuru.—Maseli 23:22.

Na roto i te oteraa i te û mama, te horoa ra e rave rahi metua vahine i te mahanahana no ta ratou tamarii mai te fanauraa mai â. I roto iho â râ i te mau utuafare veve, ua riro te û mama ei ô faufaa roa o ta ˈna e nehenehe e horoa no ta ˈna aiû fanau apî. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia o te mau api 10-11.) Ma te anaanatae, te faaite ra te Bibilia e ua faaau te aposetolo Paulo i to ˈna aroha mahanahana no te mau Kerisetiano no Tesalonia mai te “[m]etua [vahine] i poihere i ta ˈna ra tamarii.”—Tesalonia 1, 2:7, 8; MN.

Hau atu i te faaamuraa e te poihereraa i ta ˈna mau tamarii, ua riro pinepine te metua vahine ei orometua haapii matamua. “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra,” o ta te Bibilia e aˈo ra, ma te faahiti i te tuhaa rahi a te mau metua vahine i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii. (Maseli 1:8) I te rahiraa o te taime o te metua vahine e aore ra te tupuna vahine te haapii ma te faaoromai i te tamarii ia paraparau, ia haere, ia rave i te ohipa o te fare e te vai atu â te mau mea.

E titau-rahi-hia te aroha

Te ô rahi roa ˈˈe o ta te mau vahine e nehenehe e horoa no to ratou mau utuafare, o te aroha ïa. Ia maˈihia te hoê melo o te utuafare, e riro ïa te metua vahine ei utuutu maˈi, ma te haapao noa râ i te taatoaraa o ta ˈna mau hopoia. “I te mea mau, o te mau vahine te horoa ra i te rahiraa o te rapaauraa i te ao nei,” o ta te buka ra Te mau vahine e te oraora-maitai-raa e faataa ra.

E nehenehe te aroha o te hoê metua vahine e turai ia ˈna ia amu rii noa ia ore ta ˈna mau tamarii ia haere ma te maa ore. Ua ite te feia maimi e te manaˈo ra vetahi mau vahine e mea ravai te maa o ta ratou e amu ra noa ˈtu e aita ratou e tamaa maitai ra. Ua matau roa ratou i te horoa i te tuhaa rahi na ta ratou mau tane e mau tamarii, e ia nehenehe ratou e rave tamau i te ohipa, e manaˈo ïa ratou e te tamaa maitai ra ratou.

I te tahi mau taime, e itehia te aroha o te hoê vahine ia haapeapea oia no te natura e haaati ra ia ˈna. E mea faufaa no ˈna te natura, no te mea e atihia o ˈna ia ino anaˈe te fenua i te paˈurâ, te riroraa te fenua ei medebara, e te faaoreraahia te ururaau. I roto i te hoê oire no Inidia, ua inoino roa te mau vahine i to ratou iteraa e e tâpû te hoê taiete raau tapoˈi fare fatata e 2 500 tumu raau o te ururaau tapiri. E hinaaro teie mau vahine i teie mau tumu raau no te maa, no te auahi, e no te maa animala. I te taeraa mai te feia tâpû raau, tei reira aˈena te mau vahine, o te tapea ra i te rima te tahi i te tahi i te parururaa ma te haaati i te mau tumu raau. ‘E tia ia outou ia tâpû i to matou upoo mai te peu e e hinaaro outou e tâpû i te mau tumu raau,’ o te parau ïa a te mau vahine i te feia tâpû. Ua faaorahia ïa te ururaau.

“A horoa ˈtu i te haamaitairaa e tia no ˈna”

Noa ˈtu e tei roto o ˈna i te tiaraa vahine e imiraa, e metua vahine, e orometua haapii, e pu aroharaa, mea faufaa ia faaturahia e ia haapao-taa-ê-hia te hoê vahine, ia au i ta ˈna ohipa. Ua haafaufaa te taata paari ra o Lemuela, o tei arue i te vahine maitai ra, i te ohipa a te hoê vahine e ta ˈna mau aˈoraa. Te faataa ra hoi te Bibilia e no ǒ mai te rahiraa o ta ˈna poroi i te haapiiraa i horoahia mai e to ˈna metua vahine. (Maseli 31:1) Ua papu ia Lemuela e eita e tano ia haafaufaa-ore-hia te hoê vahine faaipoipo e metua vahine maitai. “A horoa ˈtu i te haamaitairaa e tia no ˈna,” o ta ˈna i papai. “E aruehia o ˈna no ta ˈna mau ohipa.”—Maseli 31:31, NIV.

I to Lemuela râ papairaa i teie huru hiˈoraa, e ere ïa i te hoê noa manaˈo taata. Ua papaihia te reira i roto i te Bibilia, te Parau a te Atua. “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16) Te faaite ra teie mau manaˈo hohonu i te huru hiˈoraa o te Atua Mana hope no nia i te mau vahine, i te mea hoi e na te Atua i faaurua i teie mau tuhaa o te Bibilia no te haapii ia tatou.

Hau atu, te faˈi ra te Parau faauruahia a te Atua e e tia i te mau tane i te “faaturaraa ˈtu i [ta ratou mau] vahine.” (Petero 1, 3:7) E i te Ephesia 5:33, te na ôhia ra i te mau tane e: “E [here] râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te [here] ia ˈna ihora.” Oia mau te na ô ra te Ephesia 5:25 e: “E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” Oia, te faaite ra te Mesia i teie huru here no ta ˈna mau pǐpǐ i ineine ai oia i te pohe no ratou. Auê ïa hiˈoraa maitai e te miimii ore o ta ˈna i haamau no te mau tane! Te faaite ra te mau ture o ta Iesu i haapii e i pee atu i te mau ture a te Atua, o tei papaihia i roto i te Bibilia no to tatou maitai.

Noa ˈtu hoi ta ratou mau ohipa teimaha i roto e rave rahi mau tuhaa, e mea varavara te mau vahine i te haapopouhia no ta ratou ohipa. Nafea hoi ratou e haamaitai ai i teie nei â i to ratou oraraa? E te vai atoa ra anei te hoê ravea e taui ai te mau huru raveraa i nia ia ratou? Eaha to mua i te mau vahine a muri aˈe?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10, 11]

E toru ravea e nehenehe ai te hoê vahine e haamaitai i to ˈna oraraa

Haapiiraa. Te vai ra fatata e 600 mirioni vahine ite ore i te taio e te papai i roto i te ao—te rahiraa aita ïa i fanaˈo i te haere i te haapiiraa. Peneiaˈe ua haapii rii noa oe, e ere ïa i te auraa e eita oe e nehenehe e haapii ia oe iho. E ere i te mea ohie, ua manuïa râ e rave rahi vahine. “E nehenehe te mau tumu faaroo e turai rahi i te mau taata paari ia noaa ia ratou te aravihi i te taio e te papai,” o ta te buka ra Te mau vahine e te iteraa i te taio e te papai (Beretane) e faataa ra. E utua maitai mau ia nehenehe oe iho e taio i te Bibilia i muri aˈe i to oe haapiiraa i te taio. Te vai nei râ e rave rahi atu â mau faufaa.

E ere noa e e noaa ohie aˈe i te metua vahine o te ite i te taio e te papai te mau ravea i te pae faanavairaa faufaa, e nehenehe atoa râ o ˈna e haapii i te mau peu maitatai o te oraora-maitai-raa. Te faahohoˈa maitai ra te hau Inidia no Kerala i te faufaaraa o te iteraa i te taio e te papai. Noa ˈtu e tei raro roa oia i te faito au no nia i te moni e noaahia, e 87 % o ta ˈna mau vahine ua ite ïa i te taio e te papai. Ma te anaanatae, i roto i teie â hau tei raro roa e pae taime te rahiraa tamarii pohe i to te toea no Inidia; i te faito au noa, e ora te mau vahine 15 matahiti hau atu; e e haere pauroa te mau tamahine i te fare haapiiraa.

Parau mau, e faaitoito te metua vahine ite i te taio e te papai i te ravea no te haapiiraa i roto i ta ˈna mau tamarii—e ere ïa i te ohipa maere. E faufaaraa maitai roa te haapiiraa i te mau tamahine. Aita e vai ra te tahi puai ê atu no te haamaitai i te oraora-maitai-raa o te utuafare e te oraraa o te mau vahine iho, e tapaohia ra e te buka ra Te tiaraa o te mau tamarii o te ao 1991 (Beretane) a te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii (UNICEF). Aita e feaaraa, e tauturu te aravihiraa i te taio e te papai ia riro oe ei metua vahine e e vahine faaamu maitai aˈe.a

Oraora-maitai-raa. Ei metua vahine, e tia ia oe ia haapao ia oe iho, mai te peu iho â râ e ua hapû oe aore ra te faaote ra oe i te titi. E nehenehe anei oe e haamaitai i ta oe maa? Fatata e piti i nia i te toru o te mau vahine no Afirika e no Asia apatoa e tooa o te râ atoa ua itehia e te taote e e maˈi anemia to ratou. Taa ê i te haaparuparu i to oe puai, e faarahi te anemia i te ati i taaihia i te fanauraa i te tamarii e e ohie te peehia i te maˈi malaria. Noa ˈtu e mea moni aore ra aita rea e iˈo puaatoro aore ra e iˈa, te vai ra paha te huero moa e te mau maa hotu aore ra te mau pota î i te auri. Eiaha e faatia i te mau peu varua ino ia tapea ia oe ia amu i te maa maitai, e eiaha e vaiiho i te mau peu o te vahi ia faaere ia oe i ta oe tuhaa maa o te utuafare.b

Mea maitai te faaoteraa i te titi no oe e no ta oe tamarii. Mea mâmâ aˈe te û mama, hau aˈe i te mâ, e hau aˈe i te maitai i te tahi noa ˈtu mono. Ua numera te UNICEF e e nehenehe e araihia te pohe no te hoê mirioni tamarii ahiri e e e faaote te mau metua vahine i ta ratou mau aiû i na avaˈe matamua e maha e tae atu i te ono avaˈe o to ratou oraraa. Parau mau, ahiri e e maˈi to te metua vahine o te itehia e pee na roto i to ˈna û, i reira e tia ia ravehia te hoê monoraa maitai no te faaamu.

A ara e mataˈi apî tano ia tunu anaˈe oe i te maa i nia i te auahi i roto i te fare. “Te vairaa i te vahi auauahi e te mau mǎhu taero i te tunuraa i te maa peneiaˈe o te ati rahi roa ˈˈe ïa no te oraora-maitai-raa i te pae no te ohipa e itehia ra i teie nei mahana,” e na ô ra te buka ra Te mau vahine e te oraora-maitai-raa.

Eiaha e puhipuhi i te avaava, noa ˈtu te mau faaheporaa. No te mau vahine iho â râ o te ao ravai ore te mau faatianianiraa aravihi o te avaava, ma te tamataraa i te turai ia ratou ia manaˈo e te puhipuhiraa i te avaava e peu nehenehe roa ïa. E ere roa ˈtu te reira i te parau mau. E faaino te puhipuhiraa i te avaava i ta oe mau tamarii e e haapohe te reira ia oe. Ua numerahia e fatata hoê i nia i te maha feia atoa e puhipuhi ra i te avaava ua pohe ïa i ta ratou peu ino. Hau atu â, te faaara ra te feia ite e mea rahi roa te taata e puhipuhi ra i te avaava matamua e riro i te hiaai tamau i te avaava.

Vai-mâ-raa. E mea faufaa roa to oe hiˈoraa e ta oe mau aˈoraa no nia i te vai-mâ-raa no te oraora-maitai-raa o to oe utuafare. Te horoa ra te buka ra Te mau mea no te oraraa (Beretane) i te mau taahiraa matamua i muri nei no te hoê vai-mâ-raa maitai:

• A horoi i to oe rima e te puˈa i muri aˈe i te tahi noa tapearaa i te tutae e hou e tapea ˈi i te maa. A ara papu e ua horoi ta oe mau tamarii i to ratou mau rima hou e tamaa ˈi.

• A faaohipa i te vahi haumitiraa, e ia vai mâ noa e ia tapoˈihia. Ahiri e aita e vai ra, a titio i te hoê vahi atea roa i to oe fare, e a tapoˈi oioi i te tutae i te repo.—A faaau e te Deuteronomi 23:12, 13.

• A tutava i te rave i te pape mâ na to oe utuafare. No te reira, a tapoˈi i te vairaa pape e a rave i te mau farii mâ no te tie i te pape.

• Ahiri e eita e noaa te pape inu mâ, a haapihaa i te pape e a vaiiho ia haumǎrû mai hou a inu ai i te reira. Noa ˈtu e ia hiˈohia e pape mâ, e nehenehe â e viiviihia.

• A haamanaˈo e ohie te maa tunu-ore-hia i te horoa i te hoê maˈi. E tia ia tamâhia te maa e amu-ota-hia hou e tamaa ˈi e a amu i te reira ma te ore e tiai. E tia ia tunu-maitai-hia te tahi atu mau maa, te iˈo e te moa iho â râ.

• Ia vai mâ noa te maa ma te tapoˈihia ia ore te mau manumanu aore ra vetahi atu mau animala e haaviivii i te reira.

• A tutui i te auahi e aore ra a tapoˈi i te repo te mau para a te utuafare.c

[Nota i raro i te api]

a * Te faanaho ra te mau Ite no Iehova i te mau haapiiraa tamoni ore no te ite i te taio e te papai ei tuhaa hau no ta ratou porotarama haapiiraa Bibilia.

b * I vetahi mau fenua, te onoono ra te mau peu varua ino e eiaha te mau vahine ia amu i te iˈa, te huero moa aore ra te moa ia hapû anaˈe, no te mǎtaˈuraa e inohia te aiû i roto i te opu. I te tahi mau taime e titau te mau peu e ia amu te vahine i te toea maa, ia oti te mau tane e te mau tamaroa i te tamaa.

c * A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Eperera 1995, mau api 6-11, no te mau haamaramaramaraa hau atu.

[Hohoˈa i te api 8]

E rave rahi vahine i te pae Tooa o te râ o te ao nei e haa ra i roto i te mau piha ohiparaa

[Hohoˈa i te api 8, 9]

E rave rahi vahine o te tia ia rave i te ohipa i te mau vahi veuveu

[Faaiteraa i te tumu]

Godo-foto

[Hohoˈa i te api 9]

E mau orometua haapii te mau metua vahine i te fare

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono