Te manuïa-ore-raa i te aro i te ohipa ino
“E NEHENEHE te ohipa ino e arai-oioi-hia ahiri e e ineine te taatoaraa i te rave i te tutavaraa,” o ta te hoê raatira tahito no te pǔpǔ mutoi ra Metropolitan Police ïa i parau i roto i te vea Beretane ra te Liverpool Daily Post. Oia mau, ahiri e e auraro te taatoaraa i te ture, e ore ïa te ohipa ino.
Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau fenua, te maraa nei te ohipa ino. Ua tano roa teie mau parau i faahitihia e mau tausani matahiti i teie nei, no to tatou nei tau: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te [“haavîraa uˈana,” MN].” (Genese 6:11)—A hiˈo i te tumu parau i nia i te tahi atu api.
E haamataraa iti haihai roa to te ohipa ino
Na roto i te ofatiraa i te ture i roto i te mau mea iti haihai, e nehenehe te hoê taata e ofati atoa i roto i te mau mea rahi atu â. No te haapapu i teie manaˈo i roto i ta ˈna mau taurearea haapii, ua parau te hoê orometua haapii e: “E haamata te feia eiâ fare moni na roto i te eiâraa i te mau penitara i te fare haapiiraa.”
I muri iho, eaha te tupu pinepine nei i te vahi raveraa ohipa? E faaea te taata i te fare, eita ratou e haere i te ohipa no te haavare maˈi, e i muri iho, e farii ratou i te mau tino moni tauturu o te ore hoi e tia ia ratou ia fanaˈo. Ua rahi roa hoi teie huru peu tia ore i tei manaˈo-noa-hia. Ei hiˈoraa, i Helemani, e 6 % o te mau faaearaa ohipa no te maˈi anihia e te mau rave ohipa, e topa nei i te Mahana toru, 10 % i te Mahana piti, e 16 % i te Mahana maha, e maraa taue roa râ i nia i te 31 % i te Monire, e e naea-roa-hia e 37 % i te Mahana pae! I te parau mau, e pinepine aˈe anei te taata i te maˈihia i te Monire e te Mahana pae, aore ra e huru eiâraa noa teie?
O vai ma te feia ohipa ino?
Parau mau, te mau ohipa iino e ravehia e te mau taata huiraatira noa, e ere ïa hoê â faahopearaa e tei ravehia e te feia mana. I te omuaraa o te mau matahiti 1970, ua aueue te fenua Marite i te hoê ohipa ino politita e no to ˈna haama rahi, ua riro roa mai to ˈna iˈoa ei taˈo no te reo Beretane.
“Watergate,” ia au i te hoê titionare Beretane (Barnhart Dictionary of New English), o “te hoê [ïa] ohipa hairiiri, o te ravehia iho â râ no te tamata i te huna i te mau haamaramaramaraa haama aore ra i te mau ohipa opanihia e te ture.”a Te na ô ra teie titionare i muri iho e: “Ua faataui roa te fifi o te Watergate i te reo [Beretane] o te mau matahiti 1970. E rave rahi mau taˈo o tei hamanihia i muri iho ia au i teie taˈo matamua, e ua anoihia te hopea o te taˈo ra -gate i te tahi atu iˈoa ei tapao no te hoê ohipa hairiiri aore ra te hoê ohipa tia ore.”
Mai taua tau maira, e rave rahi mau ohipa haama o tei faaite e ua parare roa te ohipa ino, e tae noa ˈtu i rotopu i te feia o ratou te tia ia horoa i te hiˈoraa i te pae no te auraroraa i te ture. I Tapone, no te parare rahi o te peu tia ore i roto i te ohipa politita, ua titauhia ia haamau i te mau ture apî i te omuaraa o te mau matahiti 1990 no te aro i te reira. I te matahiti 1992, ua vaiihohia te peretiteni o te fenua Beresilia ma te pariraa e ua rave oia i te mau ohipa tia ore.
E ere anei i te mea papu e, na roto i te ohipa ino ta ratou e rave ra, te faaitoito atoa nei te feia mana, e tae noa ˈtu te mau metua, te mau orometua haapii, e te mau tia faaauraro i te ture, i te ohipa ino e ravehia e te huiraatira?
Eita te mau opuaraa maitatai e navai
E farii te rahiraa o te taata e te hinaaro nei te mau hau faatere e faaore i te ohipa ino. Teie râ, ua parau te hoê tia faatuhaahia no nia i to ˈna fenua e: “Mea iti roa tei ravehia e te hau faatere no te faaoioi e no te haamanuïa i te tereraa o te haavaraa. Aita i navai te mau haava, e no reira, ua rahi roa te ohipa a te pǔpǔ haava iti e vai ra. Aita i navai te mau mutoi e aita i navai ta ratou mau ravea. I te tahi mau taime, eita te mau mutoi e aufauhia i te taime aufauraa, no reira, e hema ohie noa ratou i te farii i te mau moni peta.”
Te autâ ra te vea Italia ra La Civiltà Cattolica i “te paruparu o te Hau i mua i te ohipa ino faanahohia” e te na ô atoa ra oia e: “Te fariihia nei te tutavaraa a te mau pu faaauraro i te ture e te mau haavaraaadjustment [agencies and the judiciary in] no te aro i te ohipa ino, tera râ, te itehia ra e aita te ohipa ino faanahohia e mǎtaˈu ra; area râ, te rahi noa ˈtura to ˈna mana e to ˈna puai.”
Oia mau, aita te mau opuaraa maitatai a te mau hau faatere no te aro i te ohipa ino e navai ra. Ma te tano roa, ua parau o Anita Gradin, tomitera Europa no te mau ohipa ratere e te mau haavaraa, e: “Te hinaaro nei tatou i te mau ravea ohipa maitai aˈe e te aravihi aˈe, no te tahoê i roto i te aroraa i te faaô-huna-raa e te hooraa i te raau taero, te faaô-huna-raa i te mau taata ěê e te feia ratere opanihia, te ohipa ino faanahohia, te ohipa taviri e te ohipa tia ore.”
Mai te aha te tutavaraa a te mau tia a te ture?
Te uiui nei vetahi no nia i te faito tutavaraa e ravehia nei e te mau tia mana no te aro i te ohipa ino. Te na ô ra te hoê raatira mutoi tahito no te hoê fenua e, i mua i te taata, “te faahapa nei [te taatoaraa] i te ohipa tia ore e te mau ohipa ino i te pae moni.” Tera râ, o ta ˈna ïa e parau ra, aita e vai mau ra te hinaaro i roto i te taatoaraa e faaore roa i te ohipa ino e te ohipa tia ore. Te rahi noa ˈtura te mau taata—e tae noa ˈtu te mau tia a te ture—o te faariro nei i te petaraa, te ohipa taviri, e te eiâ mai te mau ravea fariihia no te fanaˈo i te hoê tiaraa maitai aˈe.
Mea papu maitai e hoê tumu i maraa ˈi te ohipa ino, no te mea ïa e e rave rahi “o te rave nei i te mau ohipa iino e aita ratou e haapeapeahia ra,” mai ta te hoê tuanie i parau. Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê papai Rusia “e mea ohie roa no te feia ohipa ino ia ape i te utua.” Te na ô râ teie papai e, “e au ra e te turai ra [te reira] i te feia tivila ia rave i te mau ohipa iino taehae roa ˈˈe.” O ta te taata papai Bibilia atoa i parau e tau 3 000 matahiti i teie nei: “No te mea aore te utua no te [ohipa] ino ra i tuu-vave-hia ˈtu, i haapapuhia ˈi te aau o te taata nei i te rave i te [ohipa] ino ra.”—Koheleta 8:11; MN.
E ere i te mea hape ia parau e aita te mau hau faatere e manuïa ra i te aro i te ohipa ino. Te faataa ra te vea Helemani ra Rheinischer Merkur e: “Mea puai te mǎtaˈu o te taata i te maraaraa o te mau ohipa iino haavî uˈana, e eita oia e iti mai na roto i te mau tatamaˈiraa matauhia i rotopu i te mau pǔpǔ politita aore ra na roto i te mau numera e faaite ra e e ere te huru tupuraa i te mea ino roa mai tei nehenehe e manaˈohia.”
Eita hoi e nehenehe e parau e e ere te ohipa ino i te mea ino roa mai tei nehenehe e manaˈohia, mea tano aˈe râ ia parau e ua ino roa. Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e tiaturi e e maitai atu te mau ohipa. Te fatata roa maira hoi te hoê ao aita e ohipa ino faahou, e e nehenehe outou e ora no te ite atu i te reira. Na te tumu parau i muri nei e faaite mai e no te aha matou e na reira ˈi i te parau.
[Nota i raro i te api]
a Ua topahia teie nei iˈoa o Watergate no te mea ua tomohia te hoê fare teitei o Watergate te iˈoa, e mea na reira te ite-tahaa-raahia te ohipa haama i ravehia. Ua aratai atura teie ohipa i te vaiihoraa te Peretiteni Marite ra o Richard Nixon i to ˈna toroa, e i te tapearaahia e rave rahi o to ˈna mau taata aˈo teitei i te fare auri.
[Parau iti faaôhia i te api 6]
E rave rahi mau taata o te faariro nei i te ohipa ino mai te hoê ravea fariihia no te fanaˈo i te hoê tiaraa maitai aˈe
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Ua î te fenua i te haavîraa uˈana
AFIRIKA APATOA: “Te haamǎtaˈu nei te haavîraa uˈana otia ore e te vî ore ia tatou paatoa, e i te mau mea atoa ta tatou e rave nei—e e tia ia ravehia te hoê ohipa arairaa etaeta.”—The Star.
BERESILIA: “Ei pahonoraa i te hoê maraaraa taue o te haavîraa uˈana, e mau hanere tausani taata o tei haere na roto i te mau aroâ o te oire [no Rio de Janeiro], no te faaite i to ratou mǎtaˈu e to ratou riri i te ohipa ino o tei ruuruu i to ratou oire.”—International Herald Tribune.
BERETANE: “Ua maraa te tupu-taue-raa o te haavîraa uˈana, e mea pinepine roa te hoê taata hamani-ino-hia i te faaohipa i te haavîraa uˈana ei ravea patoiraa matamua.”—The Independent.
FENUA MARITE: “O te fenua Marite te nunaa haavî uˈana roa ˈˈe o te ao tapihaa. . . . Aita ˈtu nunaa tapihaa o tei piri ia ˈna.”—Time.
HELEMANI: “Ua iti roa mai te area i rotopu i te faaohipa-vave-raa i te haavîraa uˈana e te tupuraa e turai i te hoê taata ia na reira. No reira, eita e maerehia e te tupu nei te mau ohipa haavî uˈana i te mau mahana atoa.”—Rheinischer Merkur.
IRELANE: “Ua mau papu roa te mau amuitahiraa ohipa ino mai te Mafia ra te huru, i roto i te pu o te oire no Dublin e to ˈna mau tuhaa veve roa ˈˈe i te pae tooa o te râ. Te rahi noa ˈtura te mau mauhaa a te mau pǔpǔ ohipa ino.”—The Economist.
MEXIKO: “No te maraa-oioi-raa te ohipa ino i roto i te hoê area taime poto roa, e mea riaria mau â.”—The Wall Street Journal.
NIGERIA: “Aita te utuafare fetii, te mau ekalesia, te mau fare haamoriraa Mahometa, te mau fare haapiiraa, e te mau aupǔpǔ i manuïa i te amo i ta ratou hopoia e tapea i te mau taurearea ia ore ratou ia rave i te ohipa ino, ia au i te parau a te auvaha mutoi ra o Frank Odita Tane.”—Daily Champion.
PHILIPINO: “E 6 utuafare i nia i te 10 i Philipino o te parau nei e te mǎtaˈu nei ratou i roto i to ratou fare aore ra i nia i te mau aroâ.”—Asiaweek.
RUSIA: “Ua faariro te mau pǔpǔ ohipa ino mai te Mafia ra te huru, i te hoê oire o tei riro na i te tau o te hau faatere tahito, ei hoê o te mau oire maitai roa ˈˈe i te ao nei, ei oire ohipa ino roa ˈˈe. . . . ‘I roto i na matahiti 17 o to ˈu toroa mutoi,’ o ta te raatira mutoi tapao piti ra o Gennadi Groshikov ïa e parau ra, ‘aitâ vau i ite aˈenei i teie rahiraa ohipa ino i Moscou nei, aita atoa vau i ite aˈenei i te tahi mea mai teie te taehae.’”—Time.
TAINA: “Te fa faahou maira te feia ohipa ino i te fenua Taina e e au ra e aita te mau ohipa iino rarahi e vî ra. . . . Te parau nei te feia tuatapapa Tinito e, te maraa oioi aˈe ra te numera o te mau pǔpǔ ohipa iino e ‘te mau totaiete huna’ i ta te mau mutoi e nehenehe e taio.”—The New York Times.
TAIWAN: “I Taiwan, . . . te maraa noa ˈtura te mau faito eiâraa, haruraa e taparahiraa taata i roto i te totaiete . . . Oia mau, te haere noa ra te mau ohipa iino i nia e i roto i te tahi mau tupuraa, ua rahi atu i te faito o te mau fenua no te pae Tooa o te râ ma.”—The New York Times.