VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/1 api 28-29
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Inuraa ava i Mexiko
  • Te tahi mau ravea tauturu i te feia ratere na nia i te manureva
  • Te mau oreba e rere haere nei i Tokyo
  • Te fifihia ra te mau faufaa natura
  • O Maria anei tei ite matamua i te Mesia i faatiahia mai?
  • Te atâtaraa o te tau veavea i te Afa fenua Apatoa
  • “Haamauiuiraa” i te vahi raveraa ohipa
  • Faaararaa no te tau toetoe
  • E tamau anei outou i te hoê matini faataui mataˈi?
    A ara mai na! 1991
  • Te mou atura te mau animala oviri o te fenua nei
    A ara mai na! 1997
A ara mai na! 1998
g98 8/1 api 28-29

Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Inuraa ava i Mexiko

Ua faaite te mau maimiraa i ravehia e te Pu Turuutaa no Mexiko e ua hau atu i te maha mirioni feia inu ava i Mexiko i te matahiti 1991. Tera râ, i te matahiti 1997, ua tataipiti taua numera nei, o ta te vea ra El Universal no te oire no Mexiko ïa e faaite ra. Te faahiti ra oia i te parau a te taatiraa Arairaa i te Inu ava oia hoi, i nia e vau mirioni feia inu ava i te fenua Mexiko, e toru ïa mirioni i te oire no Mexiko. Ia au i te vea ra El Universal, te rahiraa o te mau ohipa iino i Mexiko, na te feia tei taero i te ava ïa e rave nei. No te inu-hua-raa i te ava, e mairi te taata i te ohipa e eita te mau taurearea e rave maitai i te ohipa i te fare haapiiraa. Te na ô ra o José Manuel Castrejón, auvaha no te Apooraa a te Hau no te Patoi i te mau Peu faatîtî, e “e 50 % o te mau ohipa haavî i roto i te utuafare e 1 i nia i te 5 o te mau ati e tupu nei i te vahi raveraa ohipa, ua taaihia ïa i te inuraa ava.”

Te tahi mau ravea tauturu i te feia ratere na nia i te manureva

Te haafifi nei te mau tere manureva roa i te feruriraa e te tino, e te pûpû nei te vea ra The Times no Lonedona i te tahi mau ravea tauturu no te tamǎrû i teie mau hepoheporaa. Teie te tahi, “eiaha e inu i te ava, a inu rahi râ i te mau inu aita e ava to roto, a amu noa i te maa topa ohie, e a manaˈonaˈo e tei roto outou i te hoê vahi au mau.” E nehenehe te avae e oru i te parahi-maoro-raa e e nehenehe te ahu e vî. No reira, o ta te vea ra The Times ïa e parau ra, “te faaue nei te mau taote ia oomo i te ahu rarahi rii, ia tatara i te tiaa e ia ani i te hoê parahiraa i pihai iho i te eˈa haereraa taata ia nehenehe outou e haere pinepine i te vahi haumitiraa.” E tauturu atoa te faaetaetaraa i to outou rima e to outou avae i te roaraa o te tere, ia arai i te mau fifi o te tereraa toto. No te arai i te tauiraa o te hora, “i te tahi mau taime, e faatanotano atea te feia ratere pinepine i ta ratou mau peu matauhia. Te feia e ratere atu i te pae hitia o te râ, e tia oioi aˈe ïa ratou i nia i te poipoi hoê hebedoma te maoro na mua ˈˈe i te tere, area te feia e ratere atu i te pae tooa o te râ ra, eita ïa ratou e haere oioi e taoto.”

Te mau oreba e rere haere nei i Tokyo

Ua matau te mau oreba no Tokyo, i Tapone, i te rere haere i rotopu i te mau tuhaa oire e te oire pu i te mau mahana atoa, o ta te vea ra The Daily Yomiuri ïa e faaite ra. Te parau nei te feia tuatapapa manu e ua haamata teie nei peu tau matahiti i teie nei, i te taime i rahi roa ˈi te mau oreba i roto i te mau aua e te mau mahora o te mau hiero no Tokyo, e ua tia ˈtura i te mau oreba ia haere e ofaa i te vahi ê. I reira to te mau manu iteraa e mea maitai roa te oraraa i te tuhaa oire. Hoê râ mea tei erehia e ratou, o te maa faahiahia roa ïa o te oire—no roto i te mau faarueraa pehu e te mau toetoea maa faaruehia. Ua faatitiaifaro ratou i teie fifi na roto i te peeraa i “te peu a te mau rave ohipa aufauhia e tere haere nei i te oire. E rere atu ratou i te oire i te poipoi no te imi i te maa,” o ta te vea ra The Daily Yomiuri ïa e parau ra, “e i te ahiahi ra, e hoˈi atu ïa ratou i te tuhaa oire.”

Te fifihia ra te mau faufaa natura

◆ I te tuhaa fenua apatoerau hitia o te râ no Inidia, mea rahi hoi te mau raau tupu e te mau animala i teie vahi, ua taiohia i teie nei e 650 huru raau tupu e e 70 huru animala tei fatata roa i te mou. I roto i te hau no Meghalaya, i te otia e te Bangladesh, ua taiohia te faanahoraa natura ino ohie noa, i roto i te mau 18 ‘vahi atâta roa’ no te mau mea ora huru rau. Mai tei faahitihia i roto i te vea ra The Asian Age, ua fifihia te faanahoraa natura na roto i te rave-ino-raa e te eiâraa a te taata, e te tahi atu mau tumu. Te parauhia ra e, i roto e hitu hau Inidia no te pae apatoerau hitia o te râ, te fifi nei e te ino ohie nei te mau mea ora huru rau o te natura, hau atu i te tahi atu mau tuhaa o te fenua.

◆ I Italia, te maraa atoa ra te numera o te mau raau tupu rarahi e te mea nainai, e fifihia ra. I te matahiti 1992, e 458 huru raau tupu o tei parauhia e ua fatata i te mou, tera râ, i te matahiti 1997, ua maraa teie numera i nia i te 1 011. “Fatata 1 i nia i te 7 o te mau huru raau tupu no Italia, tei fatata atoa i te mou, e tau 29 huru raau tupu o tei mou roa i roto i na matahiti i mairi aˈenei,” o ta te vea ra Corriere della Sera ïa e faataa ra. Hau atu i te 120 huru raau tupu o “te nehenehe e mou roa i roto i te tau e piri mai nei,” e fatata 150 te raeahia ˈtu paha i tera faito i te tau i mua nei. Ia au i te taata tuatapapa ihiraau ra o Franco Pedrotti, no te Fare haapiiraa tuatoru no Camerino, “te faaite ra teie mau numera i te hoê huru tupuraa atâta mau.” E parauhia e ua mou te hoê raau tupu i roto i to ˈna vahi natura, ia faarirohia te vahi otahi e tupu ai oia ei tahua tueraa popo.

◆ I Raparata, e 500 o te mau 2 500 huru animala tumu o te fifihia ra, o ta te vea ra Clarín no Buenos Aires ïa e faaite ra. “Noa ˈtu e, o te faaherehereraa i te mau mea ora huru rau, te taviri no te paruru i te maitairaa o te taata no teie nei e no a muri aˈe, e rave rahi mau animala o te nehenehe e mou atu,” ia au ïa i te parau a Claudio Bertonatti, tiaau no te tuhaa faaherehereraa a te pu Wildlife Foundation. I rotopu i te mau animala e fifihia ra i Raparata, te vai nei te mau animala parauhia armadillo, jaguar, vigogne, oia atoa te tohora, e te honu fenua. “Noa ˈtu e ua opanihia ia hoo i teie mau animala,” o ta te tabula parau ïa e tapao ra, i te oire taatoa no Buenos Aires “tau 100 000 honu fenua o te hoohia nei i te mau matahiti atoa.” Ua parau o Bertonatti Tane e: “O te taata, o ˈna hoi te tia ia anaanatae na mua roa i te parururaa i teie pu no te faufaa, o o ˈna ïa te tumu o te rahiraa o te mau haafifiraa o te aratai nei e rave rahi mau huru animala i nia i te eˈa o te haamouraa.”

O Maria anei tei ite matamua i te Mesia i faatiahia mai?

Ua parau te Pâpa Ioane Paulo II e, “e tano ia manaˈo e, o te Metua vahine [o Iesu ra o Maria] iho â paha te vahine matamua ta Iesu tei faatiahia mai i fa mai.” (L’Osservatore Romano) Aita hoê o na Evanelia e maha e faahiti ra e tei reira te metua vahine o Iesu i te iteraahia e aita e tino i roto i to ˈna menema. Teie râ, ua parau atoa te pâpa e: “Mea nafea hoi te Paretenia Haamaitaihia ra, tei roto atoa hoi i te amuiraa matamua o te mau pǐpǐ (hiˈo Ohipa 1:14), e faataa-ê-hia ˈi i te feia i farerei i ta ˈna Tamaiti no ǒ mai i te Atua ra, i muri aˈe i to ˈna tiaraa mai mai te pohe mai?” Ua faaohipa te pâpa e rave rau mau tatararaa no te tamata i te faataa e no te aha aita e faahitihia ra te hoê farereiraa i rotopu ia Iesu e to ˈna metua vahine i roto i te mau Evanelia. Oia mau, aita te varua moˈa i faaurua i te feia papai Evanelia ia faahiti i teie huru farereiraa. E, no nia i teie tupuraa, aita atoa oia e faahitihia ra i roto i te mau rata aposetolo.—Timoteo 2, 3:16.

Te atâtaraa o te tau veavea i te Afa fenua Apatoa

I te Afa fenua Apatoa, o te avaˈe Tenuare te hoê o te mau avaˈe veavea roa ˈˈe o te matahiti. I te taime veavea, e mea faufaa roa ia ara i te veavea-taue-raa, o ta te vea ra FDA Consumer ïa e faataa ra. E mau hanere taata te pohe nei i te veavea-taue-raa i te mau matahiti atoa, tera râ, e nehenehe te reira e araihia, o ta Taote Elizabeth Koller ïa e parau ra, e rapaau oia i te mau puna o te tino. E nehenehe te veavea-taue-raa e tupu i muri aˈe i te faarohirohiraa i te taime veavea, tera râ, e nehenehe atoa e tupu mai i nia i te mau taata paari aˈe aita ta ratou e faatoetoeraa mataˈi e e maˈi atoa to ratou, mai te omaha tihota aore ra te maˈi mafatu. Ia maraa anaˈe te anuvera, te faaue nei te vea ra FDA Consumer ia inu rahi i te pape—hoê litera i te hora mai te peu e te rohi ra outou. I nia i te mahana, a parai i te monoˈi paruru, a tuu i te hoê taupoo pare aano, e a oomo i te ahu vî ore. Mai te peu e aita ta outou e faatoetoeraa mataˈi e e nehenehe te veavea-taue-raa e tupu, “a hopu i te pape toetoe, a pîpî pinepine ia outou i te pape, e a parahi i mua i te hoê haapuaiairaa. Ia taninito te upoo, a taniuniu atu i te feia utuutu ru.” Te faaara ra o Taote Koller e: “Ia veavea roa te hoê taata, tau minuti noa no te faaora ia ˈna.”

“Haamauiuiraa” i te vahi raveraa ohipa

“Mauiui upoo, rohirohi, moehia te tahi mau mea, mohimohihia te mata, taninito te upoo, fifi ia huti i te aho, turiraa te tariˈa, aoaoaraa i roto i te tariˈa, [e] te mau maˈi iri”—e mau faahopearaa anaˈe paha teie no te tahi mau tupuraa iino i roto i te hoê fare, tei parauhia maˈi no te fare mataˈi ino, o ta te taata maimi ra o Jack Rostron no te Fare haapiiraa tuatoru John Moores i Beretane ïa e parau ra. Ua fariihia teie nei maˈi e te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei i te matahiti 1986 ra, e e nehenehe oia “e faariro i te haere-haumani-raa i te ohipa ei peu e au i te haamauiuiraa,” o ta ˈna ïa i parau. E nehenehe te mau pu faatoetoeraa mataˈi i roto i te mau fare i opanihia te mau haamaramarama, e haapue i te mau taoˈa taero i roto i te mataˈi, mai te mau mǎhu e te mau huˈa taero no roto mai i te mau matini tahohoˈa e te mau matini nenei parau, o ta te vea ra The Independent no Lonedona ïa e faaite ra. No te ape i te maˈi no te fare mataˈi ino, e tia ia horoi-maitai-hia e ma te pinepine i te mau faanahoraa faatoetoeraa mataˈi. Te na ô ra o Rostron Tane e: “E maitai atu te faito ohipa ia rave te mau pǔpǔ taata iti i te ohipa i roto i te mau piha ohipa iti e matara te mau haamaramarama.”

Faaararaa no te tau toetoe

Te taata atoa e faaea i rapaeau i te tau toetoe e te mataˈi, e nehenehe to ˈna tino e toetoe-roa-hia, oia e topa te anuvera o te tino ma te atâta, o ta te vea ra The Toronto Star ïa e faaite ra. E tupu te reira “ia pau vitiviti aˈe te faito veavea i ta te tino e nehenehe e hamani,” o ta te tabula parau ïa e tapao ra, ma te parau atoa e “eita e titauhia ia topa roa te anuvera i raro mai i te aore, ia toetoe-roa-hia te tino.” Mea fifi roa no te tino o te feia ruhiruhia ia mono i te veavea e pau. O ratou, e te mau tamarii atoa, te feia e fifi-rahi-hia. Ia “toetoe [te hoê taata], ia rari oia, ia rohirohi, ia poia, ia ruru, ia amuamu oia, [e] eita oia e au i te faaea i rapaeau,” te roohia ra paha oia i te toetoe-roa-raa o te tino, o ta te hoê buka (Wilderness First Aid Handbook) ïa e faaite ra. E tia ia afaihia teie huru taata i roto i te fare, ia faaomonohia i te ahu mǎrô, ia faatamaahia, ia faainuhia eiaha râ i te ava aore ra i te inu e taoˈa taofe to roto. Mai te peu e eita oia e maitai mai, a afai ru atu ïa i te taote.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono