VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/1 api 26-27
  • Nafea ia mǎtaˈu i te hoê Atua here?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia mǎtaˈu i te hoê Atua here?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau raˈi e te tiaraa teitei o te Atua
  • E Atua o te faaore i te hara
  • Te mǎtaˈuraa i te haavaraa a te Atua
  • A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • No te aha e haapii ai i te Bibilia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua, eiaha râ te taata?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/1 api 26-27

Ia au i te Bibilia

Nafea ia mǎtaˈu i te hoê Atua here?

“E AO TO TE TAATA I MǍTAˈU IA IEHOVA RA.”—Salamo 112:1.

MAI te peu e “e [here] te Atua,” mai ta te Bibilia e parau ra, no te aha ïa e mǎtaˈu ai ia ˈna? (Ioane 1, 4:16) Te manaˈohia ra e eita te here e tuati e te mǎtaˈu. No reira, eaha te tuhaa a te mǎtaˈu i roto i to tatou mau taairaa e te Atua? No te aha e mǎtaˈu ai i te hoê Atua here? E nehenehe te hiˈopoa-maitai-raa e mea nafea te Bibilia ia faaohipa i te taˈo ra “mǎtaˈu,” e tauturu ia tatou ia papu maitai aˈe i teie nei tumu parau.

I roto i te rahiraa o te mau reo, e nehenehe te hoê noa taˈo e faataa e rave rau mau auraa, ia au i te tumu parau e faahitihia ra. Te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi no nia i te puairaa e te huru o tera e tera here. Oia atoa, te faahiti ra te Bibilia i te mau huru mǎtaˈu taa ê. Ia faaohipa oia i teie taˈo no nia i te haamoriraa i te Atua, aita ïa te Bibilia e faahiti ra i te parau no te riaria rahi, te mehameha, aore ra te tiairaa ia topa mai te utua. Area râ, e tuatihia te mǎtaˈu i te Atua i te mau manaˈo maitatai roa—te mǎtaˈu tia, te haapopou, e te faatura hohonu. Ua apitihia teie mau huru hohonu teitei e te here no te Atua e te hiaairaa ia ˈna, eiaha râ e te hinaaro e horo ê aore ra e tapuni ia ˈna.

Te faaore nei te mǎtaˈu i te Atua i te mǎtaˈu ino e te haaparuparu. No nia i te taata i mǎtaˈu i te Atua, te na ô ra te papai salamo e: “E ore oia e mǎtaˈu i te roo ino ra: ua mau to ˈna aau i te tiaturiraa ia Iehova.” (Salamo 112:7) Aita hoê haamǎtaˈuraa no ǒ mai i te mau taata iino aore ra no ǒ mai ia Satani iho, e nehenehe e tupohe i to tatou faatura hohonu e to tatou haapopou ia Iehova. (Luka 12:4, 5) Eiaha atoa tatou e taiâ i te haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure. Maoti râ, i roto i teie nei tupuraa, “e pee te mǎtaˈu i te [here].”—Ioane 1, 4:18.

Te mau raˈi e te tiaraa teitei o te Atua

E taata mǎtaˈu i te Atua te Arii no tahito ra o Davida. Ua roohia oia i te mǎtaˈu tia i to ˈna feruriraa i te nehenehe e te hamaniraa fifi mau o te poieteraa. Ua pii hua oia e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.” (Salamo 139:14) I to ˈna mataitairaa ˈtu i te raˈi i te po, ua pii hua oia e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua!” (Salamo 19:1) I to outou manaˈoraa, ua mehameha roa anei Davida i teie mau tupuraa? Aita roa ˈtu, inaha, ua turai te reira ia ˈna ia himene i te mau arueraa ia Iehova.

Te horoa mai nei te ite rahi atu â i noaa mai i teie nei tau no nia i te mau raˈi, i te tumu puai roa ˈtu â no te faaite i te mǎtaˈu tia. Aita i maoro iho nei, ma te faaohipa i te Taoˈa hiˈo reva Hubble, ua hiˈopoa hohonu atu â te feia tuatapapa reva teitei i roto i te mau raˈi, hau atu i ta te tahi atu taata na mua ˈˈe ia ratou i rave. Ua maiti ratou i te hoê tuhaa o te raˈi e au ra e aita hoê aˈe mea to reira i te hiˈopoaraahia na roto i te mau taoˈa hiˈo reva tamauhia i nia i te fenua nei, e ua faatano ratou i te Hubble i nia i te hoê tuhaa mai te hoê huˈa one tapeahia i te atearaa o te hoê rima, te rahi. E te hohoˈa i noaa mai, ua î roa ïa, eiaha i te mau fetia noa, i te mau haapueraa fetia taatoa râ—te mau faanahoraa e mau miria rahiraa fetia to roto—tei ore i itehia aˈenei e te taata!

Te faatupu nei te aano, te huru itea-ore-hia, e te faahiahia o te reva teitei, i te mǎtaˈu tia i roto i te taata mataitai. Teie râ, ua riro teie mau ohipa faahiahia ei hiˈoraa noa no te hanahana e te puai o te Poiete. Te pii ra te Bibilia i te Atua ra o Iehova “te Metua o te maramarama [“o te raˈi,” MN]” e te faaite maira e “ua hope te mau fetia i te taiohia e ana; e na ˈna i mairi i to ratou iˈoa.”—Iakobo 1:17; Salamo 147:4.

Te ite-atoa-hia ra te aano faito ore o te reva teitei na roto i te mau area tau i rotopu i te mau ohipa e tupu nei i roto i te raˈi. Ua ratere mai te maramarama o te mau haapueraa fetia i patahia e te Taoˈa hiˈo reva Hubble, na roto i te reva teitei tau miria matahiti te maoro! Eita anei to tatou fa-apî-raa mai e to tatou nainai ia faaauhia i te vairaa mai o te mau raˈi mai te tau e te tau mai â, e faatupu i roto ia tatou te mǎtaˈu tia e te haapopou hohonu no Tei hamani i te mau fetia? (Isaia 40:22, 26) Ia feruri anaˈe tatou e, te Atua o tei poiete i teie mau mea atoa, ‘te haamanaˈo ra oia i te taata nei e te haapao maira ia ˈna,’ e faahohonu te reira i to tatou manaˈo haafaahiahia i to tatou Poiete e te turai nei ia tatou ia hinaaro e ite ia ˈna e e faaoaoa ia ˈna. (Salamo 8:3, 4) Taua faatura e taua mauruuru faahanahana ra, o ta te Bibilia ïa e pii ra, te mǎtaˈu i te Atua.

E Atua o te faaore i te hara

E feia tia ore anaˈe tatou. Noa ˈtu e e tamata tatou i te rave i te mea tia, e hara tatou ma te opua ore. E ia hara anaˈe tatou, e tia anei ia tatou ia riaria ia ore te Atua e farii faahou mai ia tatou? Ua parau te papai salamo e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau? Tei ia oe râ te faaore i te hara, ia mǎtaˈuhia hoi oe ra.” (Salamo 130:3, 4) No te maitai rahi e te huru faaore hara o “Tei hamani” ia tatou, e tupu ai te mauruuru hohonu e te haapopou i roto i te feia e haamori ra ia ˈna.—Isaia 54:5-8.

E turai te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia rave i te maitai e ia haapae atoa i te rave i te mea ta te Atua e parau ra e mea ino. E nehenehe to tatou mau taairaa e to tatou Metua i te raˈi e faaauhia i to te hoê metua tane maitai e ta ˈna mau tamarii. I te tahi mau taime, e nehenehe e moehia i te mau tamarii e no te aha to ratou metua tane e opani ai ia ratou ia hauti i nia i te purumu. Tera râ, ia hinaaro noa ˈtu ratou e tue i te popo i nia i te purumu e terehia e te pereoo, e tapea te haamanaˈoraa i te opaniraa a to ratou metua tane ia ratou—peneiaˈe e paruru te reira ia ratou i te pohe. Oia atoa, e nehenehe te mǎtaˈu o te hoê taata paari ia Iehova e tapea ia ˈna ia rave i te hoê ohipa o te nehenehe e faaino roa i te mau oraraa—to ˈna iho e to vetahi ê.—Maseli 14:27.

Te mǎtaˈuraa i te haavaraa a te Atua

I te tahi aˈe pae, te taata eita to ˈna haava manaˈo e tapea ia ˈna ia rave i te mea au-ore-hia e te Atua, e tumu ïa to ˈna no te mǎtaˈu i roto i te tahi atu auraa. Mai ta te mau hau faatere taata e faautua nei i te feia ohipa ino, e tiaraa atoa to te Atua no te faautua i te feia tatarahapa ore e rave i te hara ma te hinaaro mau. I to te Atua faatiaraa i te ino no te hoê area tau, ua faaetaeta ˈtu â vetahi i roto i te haerea ino. Tera râ, te faaite papu ra te Bibilia e, i te hoê mahana e fatata maira, e tatara oia i te feia iino atoa mai nia mai i te fenua nei. (Salamo 37:9, 10; Koheleta 8:11; Timoteo 1, 5:24) E tumu to te taata ino tatarahapa ore no te mǎtaˈu i te utua no ǒ mai i te Atua ra. Teie râ, e ere teie mǎtaˈu i te huru mǎtaˈu e faauehia ra e te Bibilia ia faatupu.

Area râ, te faatuati ra te Bibilia i te mǎtaˈu ia Iehova i te mau mea nehenehe o te oraraa—te himene, te oaoa, te tiaturi, te paari, te oraraa maoro, te haapuraa, te ruperuperaa, te tiairaa, e te hau, vetahi noa ïa huru teie.a Mai te peu e e tamau noa tatou i te haere ma te mǎtaˈu ia Iehova, e fanaˈo ïa tatou i taua mau haamaitairaa ra e a muri noa ˈtu.—Deuteronomi 10:12-14.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te Exodo 15:11; Salamo 34:11, 12; 40:3; 111:10; Maseli 10:27; 14:26; 22:4; 23:17, 18; Ohipa 9:31.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Courtesy of Anglo-Australian Observatory, photograph by David Malin

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono