Te upootiaraa e te ati
“E nehenehe te aamu o te maˈi tutoo i roto i na matahiti e 30 i mairi aˈenei, e faaauhia i te upootiaraa e te ati—te upootiaraa a te mau aivanaa o tei horoa mai i te ravea no te arai e i te pae hopea, no te haamou roa i taua maˈi ra, e te ati o te manuïa ore rahi no te mea aita ta ratou mau ravea i faaohipa-maitai-hia.”—J. R. Bignall, 1982.
TE TUTOO, mai te tau mai â to teie maˈi haapoheraa i te taata. Ua tairi na oia i te nunaa Inca no Peru na mua roa ˈˈe to Europa fanoraa ˈtu i Marite Apatoa. Ua roohia na to Aiphiti i taua maˈi ra i te tau o te faatereraa hanahana a te mau pharao. Te faaite ra te mau papairaa tahito e ua haapohe na te maˈi tutoo i te feia teitei e te feia riirii no tahito ra, i Babulonia, i Heleni, e i te fenua Taina.
Mai te senekele 18 mai â e tae roa mai i te omuaraa o te senekele 20, o te maˈi tutoo te tumu matamua i pohe ai te taata i te mau pae fenua Tooa o te râ ma. I muri aˈe, i te matahiti 1882 ra, ua faaite te taote Helemani ra o Robert Koch e ua itea mai ia ˈna te bateria na ˈna e faatupu ra i teie maˈi. Ahuru ma toru matahiti i muri iho, ua itea mai ia Wilhelm Röntgen te pataraa radio, e ravea ïa no te hiˈopoa i te mahaha o te mau taata ora ia itehia mai te mau tapao o te mau pepe o te tutoo. I muri iho, i te matahiti 1921, ua hamani te mau aivanaa Farani i te hoê patia no te arai i te tutoo. Ua topahia ˈtura teie patia arai i te iˈoa o na aivanaa i ite mai i te reira, oia hoi te BCG (Bacille Calmette-Guérin), o tei riro noâ ei patia otahi roa no te arai i te maˈi tutoo. Noa ˈtu râ, ua tamau noa te tutoo i te haapohe rahi i te taata.
Inaha, ua itehia mai te ravea!
E tono na te mau taote i te feia maˈi tutoo i te mau fare maˈi parauhia sanatorium. Tei nia ïa te rahiraa o teie mau fare maˈi i te mouˈa, i reira te feia maˈi e nehenehe ai e faafaaea e e huti i te mataˈi viivii ore. I muri iho, i te matahiti 1944, ua itea mai i te mau taote no te fenua Marite i te raau parauhia streptomycine, te raau aro maˈi matamua i manuïa i te rapaau i te tutoo. I muri iho, ua ite-oioi-hia maira te tahi atu mau raau aro tutoo. Inaha, e nehenehe atura te feia maˈi tutoo e rapaauhia, i to ratou iho fare atoa.
A iti noa ˈi te feia i maˈihia, ua topa atoa ˈtura te hau. Ua opanihia te mau fare sanatorium, e aita te moni i horoa-faahou-hia no te mau maimiraa no nia i te tutoo. Ua vaiihohia ˈtura te mau porotarama arairaa, e ua imi te mau aivanaa e te mau taote i te mau tautooraa apî no te arai i te pae rapaauraa.
Noa ˈtu e mea rahi â te taata e pohe ra i roto i te mau fenua ravai ore, ua tiaturihia e e maitai atu te mau ohipa. Ua hope ïa te parau no te tutoo. O ta te taata ïa i manaˈo, ua hape râ ratou.
Ua hoˈi mai oia ma te haapohe atu â
I te afaraa o te mau matahiti 1980, ua hoˈi mai te maˈi tutoo ma te riaria e te haapohe atu â. I muri iho, i te avaˈe Eperera 1993, ua faaite te Faanahonahoraa no te Oraora-maitai-raa na te Ao nei (OMS) e, ua riro te maˈi tutoo “ei fifi ru ati aˈe te ao nei,” ma te parau atoa e “e haapohe teie maˈi hau atu i te 30 mirioni taata i roto i te ahuru matahiti i mua nei, mai te peu e eita e imi-oioi-hia te ravea no te tapea i to ˈna parareraa.” A tahi ra ïa te OMS e haapuroro ai i teie huru faaararaa ru.
Mai reira mai, aita i “imi-oioi-hia te ravea” no te haavî i te parareraa o te maˈi. Inaha, ua ino roa ˈtu â te huru tupuraa. Aita i maoro iho nei, ua faaite te OMS e ua hau atu te taata i pohe i te maˈi tutoo i te matahiti 1995 ra i te tahi atu matahiti o te aamu. Ua faaara atoa te OMS e tae atu i te 500 mirioni taata o te pohehia i te maˈi tutoo i roto i na matahiti e 50 i mua nei. E rahi noa ˈtu te taata o te roohia i te maˈi tutoo e pinepine o te ore e ora e o te ore e pohe faahou i te mau raau huru rau.
No te aha teie maˈi haapohe i hoˈi mai ai?
Hoê tumu, oia ïa, i roto i na matahiti e 20 i mairi aˈenei, ua iti aore ra ua faaea roa te mau porotarama arairaa i te maˈi tutoo i roto e rave rahi mau tuhaa o te ao nei. No reira, ua taerehia te iteraa i te maˈi e te rapaauraa i te feia i maˈihia. E i muri iho, ua rahi roa ˈtura te mau taata i pohe e ua parare noa ˈtura te maˈi.
Te tahi atu tumu i fa faahou mai ai te maˈi tutoo, o te maraa-noa-raa ïa te feia veve o te ore e paia maitai nei, i roto i te mau oire tei apǐ roa i te taata, i roto iho â râ i te mau oire mirioni taata o te mau fenua ravai ore. Noa ˈtu e e ere te mau huiraatira veve anaˈe te roohia ra i te maˈi tutoo—e nehenehe hoi te mau huru taata atoa e roohia i teie maˈi—te faaohie nei te mau vahi oraraa reporepo e tei apǐ roa i te taata i te peeraa o te maˈi. Te haamaraa atoa nei teie mau huru oraraa i te atâtaraa ia paruparuhia te mau ravea parururaa o te tino no te patoi atu i te maˈi.
Te VIH e te tutoo—E piti fifi amuihia
Te tahi atu fifi rahi, oia ïa ua apiti atu te maˈi tutoo i te VIH, te tirotiro o te SIDA. I nia i te hoê mirioni taata i pohe i te mau maˈi taaihia i te SIDA i te matahiti 1995 ra, peneiaˈe hoê taata i nia i te toru o tei pohe i te tutoo. No te mea ïa e e haaparuparu te tirotiro VIH i te ravea o te tino no te patoi atu i te tutoo.
I roto i te rahiraa o te mau taata, eita te tutoo e rahi roa e tae atu i te faito e tupu roa ˈi te maˈi. No te aha? No te mea e tapeahia te mau bateria o te tutoo i roto i te mau taoˈa tahi piihia macrophage. I reira, e ponaohia ratou na te ravea parururaa o te tino o te taata, e te mau taoˈa tahi T iho â râ, parau-atoa-hia lymphocyte T.
E nehenehe te mau bateria o te tutoo e faaauhia i te mau ophi i roto i te mau ete tei tamau-maitai-hia te tapoˈi. Taua mau ete ra, o te mau macrophage ïa, e te mau tapoˈi ra, o te mau taoˈa tahi T ïa. Ia tomo mai râ te tirotiro SIDA, na ˈna e tatara i te mau tapoˈi o taua mau ete ra. I reira ïa te mau bateria e mahuti mai ai e e ora ˈi no te faaino i te tahi tuhaa o te tino.
No reira, mea atâta aˈe ïa no te feia e SIDA to ratou ia roohia i te maˈi tutoo i te feia mea oraora maitai te ravea parururaa o to ratou tino. “Mea atâta rahi roa no te feia e SIDA to ratou,” o ta te hoê taote maimi tutoo aravihi no Ekosia ïa i parau. “E piti taata maˈi SIDA i roto i te hoê fare maˈi no Lonedona, tei roohia i te [tutoo] i muri aˈe i to raua parahiraa i te hoê vahi haereraa taata e ua turaihia te hoê taata e tutoo to ˈna na nia i te parahiraa huira na mua mai ia raua.”
No reira, ua turu te SIDA i te parareraa o te maˈi tutoo. Ia au i te hoê numeraraa, ia naeahia te matahiti 2000, e tauturu te maˈi SIDA ia tupu 1,4 mirioni maˈi tutoo o te ore roa ˈtu hoi e tupu ahiri e aita te SIDA. Te tahi atu tumu faufaa roa i roto i te maraaraa o te tutoo, e ere noa ïa e e nehenehe te feia e SIDA to ratou e roo-ohie-hia i te tutoo, oia atoa râ e nehenehe e pee atu i nia i te tahi atu mau taata, e tae noa ˈtu te feia aita to ratou e SIDA.
Te tutoo o te ore e pohe i te mau raau huru rau
Te tumu hopea e haafifi nei i te aroraa i te tutoo, o te faraa mai te mau huru tutoo o te ore e pohe i te raau. No teie mau huru tutoo puai, peneiaˈe e riro faahou te tutoo ei maˈi ora ore, mai tei itehia na i te tau hou a itehia mai ai te mau raau aro maˈi.
Te vahi maamaa, o te hiˈopoaraa haapaoraa ore o te mau raau aro tutoo, te tumu matamua i fa mai ai te tutoo pohe ore i te raau huru rau. E titauhia e ono aˈe avaˈe e manuïa ˈi te rapaauraa i te tutoo e e tia atoa i te feia maˈi ia rave tamau e maha raau. E tia paha i te taata maˈi ia momi tau ahuru huero raau i te mahana. Mai te peu e eita te feia maˈi e rave tamau i ta ratou mau raau aore ra eita ratou e rave faahope roa i te rapaauraa, e fa mai te mau huru tutoo fifi roa ia tupohe aore ra o te ore roa ˈtu e pohe. Te patoi nei vetahi mau huru tutoo tau hitu huru raau tutoo e vai nei.
E ere noa i te mea fifi ia rapaau i te feia maˈi i roohia i te tutoo pohe ore i te mau raau huru rau, e mea moni atoa râ. E nehenehe e naeahia fatata 100 taime hau atu i te moni no te rapaau i te tahi atu feia tutoo. Ei hiˈoraa, i te fenua Marite, e nehenehe te moni rapaauraa no te hoê noa taata e hau atu i te 250 000 dala Marite!
Te manaˈo nei te OMS e tau 100 mirioni taata na te ao nei o tei roohia i te mau huru tutoo pohe ore i te raau, vetahi o te ore e ora i te tahi raau aro tutoo matauhia. E mea pee roa atoa teie mau huru tutoo atâta, mai te tahi atu mau tutoo matauhia.
Te arairaa e te rapaauraa
Eaha te ravehia nei no te faaruru atu i teie fifi ru ati aˈe te ao nei? Te ravea maitai aˈe no te haavî i te maˈi, o te ite-oioi-raa ïa e te rapaauraa i te mau tupuraa haapê i te haamataraa ra iho. Eita noa te reira e tauturu i te feia i roo-ê-na-hia i te maˈi, e tapea atoa râ i te parareraa o te maˈi i nia i te tahi atu taata.
Mai te peu e e vaiiho-noa-hia te tutoo ma te rapaau-ore-hia, e haapohe oia hau atu i te afaraa o te feia maˈi. Ia rapaau-maitai-hia râ, e ora fatata te mau taata maˈi tutoo atoa, mai te peu e e ere i te hoê huru tutoo o te ore e pohe i te mau raau e rave rau.
Mai ta tatou i ite mai nei, e manuïa te rapaauraa mai te peu noa e e rave faahope roa te feia maˈi i te mau raau. E pinepine râ, eita ratou e haapao. No te aha? Inaha, i te rahiraa o te taime, e ore te hota, te fiva, e vetahi atu mau tapao o te maˈi, tau hebedoma i muri aˈe i te haamataraa o te rapaauraa. No reira, e rave rahi feia maˈi o te manaˈo nei e ua ora ratou e e faaea ratou i te rave i te raau.
No te arai i teie fifi, te rave nei te OMS i te hoê porotarama piihia DOTS, mau reta haapoto o te hoê pereota Beretane teie to ˈna auraa, “rapaauraa hiˈopoa-maite-hia, raveraa raau no te hoê tau.” Mai ta te tatararaa e faaite ra, na te mau rave ohipa i te pae rapaauraa e hiˈopoa e te rave maitai ra ta ratou feia maˈi i ta ratou mau raau atoa, i roto i na avaˈe matamua e piti o te tau rapaauraa. Teie râ, e ere noa i te mea ohie ia rave, no te mea e rave rahi feia maˈi tutoo o te faataa ê nei ia ratou i te totaiete. No te mea e ua huenane roa to ratou oraraa—e rave rahi aita to ratou e faaearaa—mea fifi roa ia hiˈopoa tamau e te rave ra anei ratou i ta ratou mau raau.
E nehenehe anei ïa e tiaturi e e faaore-roa-hia teie maˈi e tairi nei i te huitaata?
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Haamaramaramaraa no nia i te maˈi tutoo
To ˈna huru: E maˈi teie o te hauti pinepine nei e o te faaino mǎrû noa i te mau mahaha, tera râ, e nehenehe atoa oia e parare i te tahi atu mau vahi o te tino, te roro iho â râ, e te mau mape, e te mau ivi.
To ˈna mau tapao: E nehenehe te tutoo o te mahaha e faatupu i te hota, te pararairaa e te poia ore, te tahe-rahi-raa te hou i te po, te paruparu, te paupau te aho, e te mauiui ouma.
Nafea e itehia ˈi: E nehenehe te hoê hiˈopoaraa e ravehia i nia i te iri e faaite mai e ua roohia anei te taata i te bateria. E nehenehe te radio o te ouma e faaite mai e ua ino anei te mau mahaha, te auraa ra, ua haapê ïa te tutoo. O te hiˈopoaraa i te tare o te taata maˈi i roto i te vahi maimiraa, te ravea papu roa ˈˈe e itehia ˈi te bateria o te tutoo.
O vai te tia ia hiˈopoahia: Te feia i roohia i te mau tapao o te maˈi tutoo aore ra o tei piri pinepine atu i te hoê taata maˈi tutoo—i roto iho â râ i te mau piha aita i haapuvaivai-maitai-hia.
Te patia arai: Hoê anaˈe iho patia arai—te BCG ïa. Te paruru nei oia i te mau tamarii i te mau tupuraa puai o te tutoo, aita râ to ˈna e parururaa i nia i te mau taurearea e te mau taata paari. Te mea maitai aˈe, e nehenehe te patia arai e paruru i te area 15 matahiti. E paruru noa te BCG i te feia o tei ore i roohia i te maˈi; eita râ oia e paruru aˈe i te feia o tei roo-ê-na-hia i te maˈi.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Ua haafaahiahiahia na te tutoo
Noa ˈtu e mea huru ê roa te reira manaˈo, i te senekele 19 ra, ua faanehenehehia te parau no te tutoo, no te mea e tiaturi na te taata e e faarahi atu â te mau tapao o te maˈi i te hiaai e te anaanatae i te pae no te peu aravihi.
Ua papai te taata Farani i papai i te aamu e te mau hautiraa teata ra o Alexandre Dumas i te omuaraa o te mau matahiti 1820 i roto i ta ˈna buka Mémoires e: “E haafaahiahiahia na te mau maˈi o te ouma; e tutoo to te taata atoa, to te mau rohipehe iho â râ; inaha, e peu faahiahia roa ia pohe hou te 30raa o te matahiti.”
Te na ôhia ra e ua parau te rohipehe Beretane ra o Lord Byron e: “Te hinaaro nei au e pohe i te maˈi tutoo . . . no te mea e parau ïa te mau vahine e, ‘A hiˈo na ia Byron iti e, auê te anaanatae e ia hiˈo ia ˈna ia pohe!’”
Ua papai te taata papai Marite ra o Henry David Thoreau, e au ra e ua pohe oia i te maˈi tutoo, e: “E pinepine, mea nehenehe roa te paruparuraa e te maˈi, mai . . . te fiva uˈana o te maˈi tutoo.”
No nia i teie anaanatae rahi no te maˈi tutoo, ua faataa te hoê tumu parau i roto i te hoê vea taote Marite (The Journal of the American Medical Association) e: “Ua itehia teie here huru ê roa no te maˈi i roto i te mau huru peu atoa i haafaahiahiahia na; ua tutava te mau vahine ia noaa ia ratou te hoê huru pohepohe e te paruparu, e faauouo na ratou i to ratou mata, e e oomo na ratou i te mau ahu vavai tei haapararai roa ia ratou—mai te hohoˈa e imihia ra e te mau vahine faaiteite ahu pararai roa no teie nei tau.”
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
E mea ohie anei ia peehia i te maˈi tutoo?
“Eita e nehenehe e tapuni i te bateria o te tutoo,” o ta te Taote Arata Kochi ïa e faaara ra, e raatira oia no te Porotarama no te Tutoo ati aˈe te Ao nei a te OMS. “E nehenehe te mau huru taata atoa e peehia i te tutoo na roto noa i te hutiraa i te mataˈi i viiviihia i te manumanu o te tutoo na roto anei i te hota aore ra i te maitiheraa. E nehenehe teie mau manumanu e vai noa i roto i te mataˈi e tau hora noa ˈtu; e mau matahiti noa ˈtu. E nehenehe tatou paatoa e viiviihia.”
Hou râ te hoê taata e tupuhia ˈi i te maˈi tutoo, e titauhia e piti mea. A tahi, e tia ia ˈna ia viiviihia i te bateria o te tutoo. A piti, e tia i teie viiviiraa ia rahi roa e maˈi-roa-hia ˈtu ai te taata.
Noa ˈtu e e nehenehe e viiviihia na roto i te piri-noa-raa ˈtu i te hoê taata i roohia i teie maˈi pee, e parare te tutoo na roto i te tapiri-pinepine-raa, ei hiˈoraa i rotopu i te mau melo utuafare e ora i roto i te hoê vahi apǐapǐ roa.
E parare roa ˈtu te bateria i hutihia e te taata i viiviihia, i roto i te ouma. I roto râ e 9 taata i nia i te 10, na te ravea parururaa o te tino e tapea i te parareraa o te haaviiviiraa, e eita te taata i viiviihia e pohehia i te maˈi. Tera râ, i te tahi mau taime, e nehenehe te bateria tei vai ohipa ore noa ra e ara mai, mai te peu e e haaparuparu-roa-hia te ravea parururaa o te tino na roto i te tirotiro VIH, te omaha tihota, te mau raau rapaauraa i te mariri ai taata, aore ra vetahi atu mau tumu.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]
New Jersey Medical School—National Tuberculosis Center
[Hohoˈa i te api 7]
E au te mau bateria o te tutoo i mahuti mai na roto i te tirotiro o te SIDA, i te mau ophi i mahuti mai roto mai i te ete