Te uiui nei te mau taurearea . . .
E nafea vau ia here-rahi-aˈe-hia te tahi ia ˈu nei?
“E piti matahiti iti aˈe to to ˈu tuahine i to ˈu e mea haapao-roa ˈˈe-hia o ˈna. . . . E au ra e ere i te mea tano.”—Rebecca.a
RAHI noa ˈtu to outou taeae aore ra tuahine i te haapaohia, rahi noa ˈtu paha outou i te manaˈo e aita outou e tâuˈahia ra. E mai te peu e e taeae aore ra e tuahine to outou, e mea aravihi roa oia, te faaruru ra oia i te mau fifi rahi, aore ra hoê â ta ˈna mau mea e anaanatae e ta to outou mau metua aore ra hoê â to ratou huru, e imi paha ïa outou i te mau ravea atoa e ia haapao-rii-hia mai outou! Rahi noa ˈtu outou i te manaˈonaˈo i te reira, rahi noa ˈtu paha outou i te mauiui e i te riri.b
Teie râ, te aˈo maira te Bibilia e: “E mǎtaˈu outou eiaha râ e rave i te hara: a feafea na to outou aau i nia i to outou mau roi, a faaea noa ˈi.” (Salamo 4:4) Ia inoino e ia riri outou, e parau paha outou aore ra e rave paha i te tahi mea o ta outou e tatarahapa i muri iho. A haamanaˈo e mea nafea to Kaina ririraa i te tiaraa farii maitai i fanaˈohia e to ˈna taeae ra o Abela e te Atua. Ua faaara te Atua ia ˈna e: “Te vai ra te [“hara,” MN] i te uputa na. E auraro râ oia ia oe, e ei nia ˈˈe oe ia ˈna.” (Genese 4:3-16) Aita o Kaina i haavî i to ˈna mau manaˈo horuhoru, e ua tupu te mau faahopearaa peapea!
Parau mau, eita outou e riro mai ei taparahi taata mai ia Kaina. Noa ˈtu râ, e nehenehe te here-rahi-aˈe-raa te tahi i te tahi e faatupu i te mau manaˈo horuhoru e te mau huru au ore. E nehenehe te mau fifi e vai i to outou uputa! Eaha vetahi o teie mau fifi? E nafea outou e nehenehe ai e haavî i teie huru tupuraa?
A tapea i to outou arero!
I te 13raa o to Beth matahiti, ua manaˈo oia e mea here aˈe na to ˈna nau metua i to ˈna taeae e e ere i te mea tano ta raua huru raveraa i nia ia ˈna. Te haamanaˈo ra oia e: “E pinepine mâua to ˈu mama i te tatamaˈi, aita râ hoi te reira i haamaitai i te mau mea. Aita vau i faaroo i ta ˈna parau, e aita o ˈna i faaroo mai i ta ˈu parau, aita ïa te fifi i afaro.” Peneiaˈe, ua ite atoa outou e e faarahi noa ˈtu te tatamaˈiraa i te fifi. Te na ô ra te Ephesia 4:31 e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.”
Aita e faufaa ia tutuô no te faaite i to outou manaˈo. Mea maitai aˈe ia tauaparau ma te mǎrû. Te na ô ra te Maseli 25:15 e: “E mǎrû mai te tavana i te faaoromai; e fatifati te ivi i te arero mǎrû.” No reira, mai te peu e e au ra e mea here aˈe na to outou mau metua te tahi tamarii ia outou, eiaha e tutuô e e faahapa. A tiai i te hoê taime tano, e a paraparau atu ia raua ma te mǎrû e te faatura.—A faaau e te Maseli 15:23.
Mai te peu e e hiˈo noa outou i te mau paruparu o to outou mau metua aore ra e faahapa outou ia raua no ta raua huru raveraa “tano ore,” e atea ê noa ïa raua ia outou aore ra e riri ohie mai. A hiˈo râ e mea nafea ta raua mau ohipa i te haapeapearaa ia outou. (‘Mea mauiui mau â no ˈu ia ore orua ia tâuˈa mai ia ˈu.’) E turaihia ïa raua ia hiˈopoa maitai i to outou mau manaˈo hohonu. Oia atoa, ‘ia ru i te faaroo.’ (Iakobo 1:19) Te vai ra paha te mau tumu papu e haapao rahi aˈe ai to outou mau metua i to outou taeae aore ra tuahine. Peneiaˈe e fifi to ˈna e aita outou i ite.
Teie râ, eaha ïa mai te peu e e riri ohie noa outou e e paraparau outou ma te feruri ore ia riri anaˈe outou? Te faaau ra te Maseli 25:28 te hoê “taata aore i aˈo i to ˈna iho aau” i te hoê oire “aua ore”; e topa oioi noa oia i to ˈna iho mau hinaaro tia ore. I te tahi aˈe pae, e riro te neheneheraa e haavî i to outou mau manaˈo hohonu ei tapao o te puai mau! (Maseli 16:32) No te aha ïa e ore ai e tiai e mǎrû noa ˈtu ai outou, na mua ˈˈe outou e faaite ai i to outou mau manaˈo, peneiaˈe atoa e tiai i te mahana i muri iho? E ite atoa paha outou e mea faufaa ia rave i te tahi atu mea, mai te hahaereraa aore ra te faaetaetaraa i te tino. (Maseli 17:14) Na roto i te haavî-noa-raa i to outou arero, e ape ïa outou i te faahiti i te hoê parau mauiui aore ra maamaa.—Maseli 10:19; 13:3; 17:27.
Te faaroo-ore-raa haavarevare
Te tahi atu marei e tia ia ape, o te faaroo-ore-raa ïa. Ua ite o Marie, 16 matahiti, e aita roa ˈtu to ˈna taeae apî aˈe e faautuahia ra ia faahuehue anaˈe oia i te haapiiraa Bibilia a te utuafare. No to ˈna inoino i teie huru e au ra e huru paetahi, ua “faaea [oia] i te haapiiraa,” ma te patoi i te apiti mai. Ua mamû ê na anei outou aore ra ua opua ê na anei outou eiaha e rave amui i te ohipa, i to outou manaˈoraa e ere i te mea tano te huru raveraa i nia ia outou?
Mai te peu e e, ia taa ïa ia outou e aita teie mau ravea haavarevare e tu ra e te faaueraa a te Bibilia ia faatura e ia auraro i to outou mau metua. (Ephesia 6:1, 2) Hau atu, e faaino te faaroo-ore-raa i to outou mau taairaa e to outou mau metua. Mea maitai aˈe ia tauaparau i to outou mau fifi e to outou mau metua. Te faaite maira te Maseli 24:26 e te taata “tei parau atu i te parau maitai ra,” e faaturahia ïa oia e vetahi ê. I to Marie tauaparauraa i to ˈna fifi e to ˈna metua vahine, ua nehenehe raua e taa i to te tahi e to te tahi manaˈo, e ua haamata te mau mea i te maitai mai.
Mea atâta ia faataa ê mai ia ˈna
Te tahi atu ravea ino no te faaruru i te here-rahi-aˈe-raa te tahi i te tahi, o te faataa-ê-raa mai ïa ia outou i to outou utuafare aore ra ia imi i te ara-maite-raa o te feia aita i roto i te parau mau. O ta Cassandra ïa i rave: “Ua faataa ê mai au i to ˈu utuafare, e ua huri tia ˈtu vau i nia i te mau hoa haapiiraa o teie nei ao. E mau hoa tamaroa atoa to ˈu, e aita to ˈu mau metua i ite. I muri iho, ua hepohepo roa vau e ua hauti noa to ˈu haava manaˈo, no te mea ua ite au e mea ino te ohipa ta ˈu e rave ra. Ua hinaaro vau e matara mai i teie fifi, tera râ, aita i itehia ia ˈu te ravea no te faaite atu i to ˈu mau metua.”
E mea atâta ia faataa ê mai ia outou i to outou utuafare e i te mau hoa faaroo—i te mau taime iho â râ outou e inoino ai e e tafifi ai te feruriraa. Te faaara maira te Maseli 18:1 e: “O tei faataa ê ia ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” Mai te peu e mea fifi no outou e paraparau atu i to outou mau metua i taua taime ra, a imi i te hoê hoa kerisetiano mai tei faataahia i roto i te Maseli 17:17 e: “E aroha mai â te taua [“mau,” MN] i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” E pinepine, o teie huru “taua mau” te ite-ohie-roa ˈˈe-hia i rotopu i te mau melo feruriraa paari o te amuiraa.
Ua itehia e Cassandra “te taua mau” i te taime oia i hinaaro ai: “I to te tiaau haaati [tavini ratere] haereraa mai i roto i ta matou amuiraa, ua faaitoito mai to ˈu na metua ia poro na muri iho ia ˈna. E feia manaˈo maitai roa raua ta ˈna vahine, e ua anaanatae mau â raua ia ˈu. Ua nehenehe mau â vau e paraparau ia raua. Aita vau i manaˈo e e faahapa mai raua ia ˈu. Ua taa ia raua e e ere no te mea e ua paari mai oe ei Kerisetiano, e taata tia roa ïa oe.” Ta raua mau faaitoitoraa e mau aˈoraa paari, o ta Cassandra iho â ïa i hinaaro!—Maseli 13:20.
Mea atâta te faahinaaroraa
Te faaara maira te Maseli 27:4 e: “Hamani ino to te tairoiro, e te riri ra mai te ûa hahau ïa, o vai râ te taata e mau i te [“pohehae,” MN]?” No to ratou faahinaaroraa e to ratou pohehae i to ratou taeae aore ra tuahine here-rahi-aˈe-hia, ua turaihia vetahi mau taurearea ia rave i te mau mea ma te feruri ore. Ua faˈi te hoê vahine e: “I to ˈu nainairaa, aita i rahi to ˈu rouru, e mea rairai e te mauteute, area to to ˈu tuahine ra, e rouru roa to ˈna, meumeu, haviti, peni auro, e haere roa i to ˈna tauupu. E faateniteni noa na to ˈu metua tane i to ˈna rouru. E pii na oia ia ˈna ta ˈna ‘Rapunzel,’ te iˈoa o te hoê tamahine rouru haviti i roto i te hoê aai. I te hoê po, te taoto ra to ˈu tuahine, ua rave au i te paoti ahu a to ˈu metua vahine, haere mǎrû noa ˈtura vau i to ˈna roˈi, e tâpû atura vau i to ˈna rouru.”−Siblings Without Rivalry, a Adele Faber e a Elaine Mazlish.
Eita e maerehia i faataahia ˈi te faahinaaroraa i roto i te Bibilia mai te hoê ohipa ino “ta te tino e rave nei.” (Galatia 5:19-21; Roma 1:28-32) Teie râ, te vai ra te “faahinaaroraa” i roto ia tatou paatoa. (Iakobo 4:5, MN) Mai te peu e te opua ino nei outou e ia faautuahia to outou taeae aore ra tuahine, ia ore o ˈna e auhia mai, aore ra e faahaehaa ia ˈna, peneiaˈe “te vai ra” te faahinaaroraa “i te uputa na,” e tamata ra i te haavî ia outou!
Eaha te tia ia outou ia rave mai te peu e te opua ino nei outou i teie mau huru manaˈo haamauiui? Na mua, a tutava i te pure i te Atua no te ani i to ˈna varua. Te na ô ra te Galatia 5:16 e: “E haapao i ta te [v]arua ra, e eiaha e faatupu i to te tino ra hinaaro.” (A faaau e te Tito 3:3-5.) E nehenehe atoa te feruriraa i nia i to outou mau manaˈo mau no to outou taeae aore ra tuahine e tauturu ia outou. E nehenehe mau anei outou e parau e aita outou e here rii ra ia ˈna—noa ˈtu to outou inoino? Te na ô maira te mau Papai ia tatou e “e ore te [here] e [“pohehae,” MN].” (Korinetia 1, 13:4) No reira, eiaha ia onoono i nia i te mau manaˈo iino, o te faatupu i te faahinaaroraa. A tamata i te oaoa e o ˈna mai te peu e te haapao-rahi-hia ra oia e to outou mau metua.—A faaau e te Roma 12:15.
E faufaa-atoa-hia ta outou mau aparauraa e to outou mau metua i roto i teie tuhaa. Mai te peu e e taa ia raua i te faufaaraa ia haapao hau atu â ia outou, e riro ïa ei tauturu rahi no outou ia haavî i te mau manaˈo faahinaaroraa i nia i to outou mau taeae aore ra tuahine. Teie râ, e nafea ïa mai te peu e aita te mau mea e maitai mai i te fare e e vai noa te here-rahi-aˈe-raa te tahi i te tahi? Eiaha e riri, e tutuô, aore ra e patoi atu i to outou mau metua. A tutava râ i te tapea i te hoê haerea maitai tauturu e te auraro. Mai te peu e e titauhia, a imi i te turu a te feia feruriraa paari i roto i te amuiraa kerisetiano. Hau atu â, a haafatata ˈtu i te Atua ra o Iehova. A haamanaˈo i ta te papai salamo i parau: “Faarue noâ tau metua tane e tau metua vahine ia ˈu, ei reira Iehova e rave mai ai ia ˈu.”—Salamo 27:10.
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
b A hiˈo i te tumu parau ra “No te aha to ˈu taeae e haapao-rahi-hia ˈi?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1997.
[Hohoˈa i te api 29]
E nehenehe te faataaraa e te inoino ra outou e faatitiaifaro i te fifi