Te farereiraa i rotopu e piti ihotumu
TAU pae hanere matahiti i teie nei, i roto i te hoê oire iti no te fenua Castille, ua aimârô te mau tia Paniora e te mau tia Potiti. I te 7 no tiunu 1494, ua afaro aˈera to ratou mau peapea, e ua tarimahia ˈtura te tahi parau faaau—te Parau faaau no Tordesillas. I teie mahana, e mau hanere mirioni feia i roto i te Afa fenua Tooa o te râ o te paraparau nei i te reo Paniora aore ra te reo Potiti maoti taua parau faaau ra.
Ua haapapu teie parau faaau i te mau faaotiraa a te pâpa o te matahiti na mua ˈtu e faataa ê ra i te ao tei ore i itehia ˈtura i rotopu i na nunaa toopiti nei. Ua hutihia te hoê reni mai te pae apatoerau e tae atu i te pae apatoa i nia e “1 110 maile i te pae tooa o te râ o te mau motu Cape Verde.” Na te fenua Paniora e fatu e e afai i te evanelia i te mau fenua e itehia mai i te pae tooa o te râ o taua reni ra (Marite Apatoerau e Apatoa, eiaha râ o Beresilia) area te fenua Potiti ra, na ˈna ïa te fenua taatoa i te pae hitia o te râ (Beresilia, Afirika, e Asia).
Ma te parau faatia a te pâpa, ua opua aˈera o Paniora e o Potiti—ma te apeehia e te tahi atu mau nunaa no Europa—e aratai i te mau ohipa i nia i te mau moana, e mea na reira ratou e faatere ai i te ao nei. E pae ahuru matahiti i muri aˈe i te tarimaraahia te parau faaau, ua haamauhia te mau eˈa miti na roto i te mau moana, ua tuatihia te mau fenua rarahi, e ua fa maira te mau hau emepera aihuaraau rahi.—A hiˈo i te tumu parau, api 8.
Mea rahi mau â te mau faahopearaa o taua ohipa maimiraa uˈana ra. Ua taui roa te mau faanahoraa i te pae tapihooraa e i te pae no te faaapu, e ua taui atoa te mau amahamaharaa i te pae no te nunaa taata e i te pae faaroo. Na te auro râ i faahaere i te mau ohipa i mua.
Te tereraa o te ohipa hooraa taoˈa
Ua tano o Colomb. Te vai ra te auro, noa ˈtu e mea iti roa tei itea mai ia ˈna. Aita i maoro, ua haamata aˈera te mau pahi i te uta ˈtu i Paniora i te mau pueraa auro e te ario faito ore tei haruhia i Marite. Mea poto râ te tau o te ona. Ua faatupu te tae-rahi-raa mai te taoˈa faufaa i te maraaraa atâta o te hoo, e ua faaino te moni hau i noaa ohie mai i te ohipa tapihaa a te fenua Paniora. I te tahi aˈe pae, ua faahaere te auro no ǒ mai ia Marite i te tereraa o te pae faanavairaa faufaa o te ao nei i mua. Te vai ra hoi te moni no te hoo mai i te mau taoˈa no te fenua ěê, ta te mau pahi i faauta haere na roto i te mau fenua atoa o te ao nei.
I te pae hopea o te senekele 17, e noaa mai te ario no Perou mai i Manille, te tirita tinito i te oire no Mexico, te auro afirika i Lisbonne, e te mau huruhuru animala no Marite Apatoerau i Lonedona. I muri aˈe i to te mau taoˈa moni iritiraa i te eˈa, ua haamata ihora te mau taoˈa matauhia mai te tihota, te tî, te taofe, e te vavai i te faautahia mai na nia i te mau moana Ataranitita e Inidia i roto i te mau faito rahi aˈe. Ua haamata ˈtura te huru maa e amuhia i te taui.
Maa tanuhia apî, maa amuhia apî
E tia ia haamauruuruhia te feia faaapu Inca e Aztèque no te totora no Helevetia, te umara putete no Irelane, te pizza no Italia. Ua riro hoi te totora, te umara putete, e te tomati ei maa tootoru i rotopu i te mau hotu apî tei tae mai i Europa. Mea pinepine, ua mairi te taime hou te taata e matau ai i te mau maa, te mau hotu, e te mau maa tupu apî, noa ˈtu e mai te omuaraa mai â, ua au roa o Colomb e to ˈna mau taata i te mau painapo e te mau umara monamona.—A hiˈo i te tumu parau, api 9.
Ua riro maira te tahi mau hotu no te pae Hitia o te râ mai, mai te vavai e te tô, ei taoˈa au-roa-hia i roto i te Ao Apî [Marite], area te umara putete no Marite Apatoa ra, ua riro ïa ei maa faufaa roa i roto i te tabula maa a te mau utuafare no Europa. Aita noa teie mau tauiraa i rotopu i te mau hotu i faataui i te maa o te mau fenua; ua haamaitai atoa râ te reira i te huru tamaaraa o tei faaitoito i te maraaraa rahi o te huiraatira o te ao nei i te mau senekele 19 e te 20. Teie râ, te vai atoa râ te hoê paeau atâta i roto i te tauiraa rahi i te pae no te faaapu.
Te au-ore-raa i te nunaa ěê e te haavîraa
E nehenehe te mau fatu o te mau fenua aihuaraau e monihia na roto i te mau hotu apî e hoohia, mai te vavai, te tihota, e te avaava, maoti te mau rave ohipa mama roa o te rave i te ohipa i nia i ta ratou mau fenua. E te mau rave ohipa i faaohipahia, o te feia tumu iho ïa o taua mau fenua ra.
Ua faariro to Europa e fatu ra i te mau fenua aihuaraau i te mau taata tumu no taua mau fenua ra mai te mau animala ra te huru e nehenehe ta ratou e paraparau, te hoê manaˈo teie o tei faaohipahia no te turu i to ratou faatîtîraahia. Noa ˈtu te hoê parau a te pâpa no te matahiti 1537 o tei faaoti e ua riro te mau “Inidia” ei “mau taata mau e nephe to ratou,” aita te reira i haamarirau i te haavîraa. Mai ta te hoê papai apî a te Vaticana i haapapu, “ua haamata te au-ore-raa i te tahi atu nunaa i te tau a itehia mai ai o Marite.”
Ua pau roa te nunaa tumu no Marite na roto i te mau hamani-ino-raa, e tae noa ˈtu te parareraa o te mau “maˈi no Europa mai.” I roto i tau hanere matahiti, ua iti roa oia i nia i te faito e 90% ia au i te tahi numera i tapaohia mai. I te mau motu Caraïbes, fatata te huiraatira tumu atoa i te tumâ-roa-hia. I te taime e eita faahou te mau taata no te fenua iho e nehenehe faahou e tihepuhia, ua imi aˈera te mau fatu fenua i te mau rave ohipa puai e te oraora maitai i te vahi ê. Ua faatitiaifaro aˈera to Potiti, o tei parahi i Afirika, i te reira na roto i te hoê ravea hairiiri mau: te hooraa i te taata ei tîtî.
I reirâ, ua faatupu te au-ore-raa i te nunaa e te nounou moni i te mauiui rahi. I te pae hopea o te senekele 19, eita e ore e ua afai atu te mau pahi uta tîtî (no Beretane, Holane, Farani, e Potiti te rahiraa) hau atu i te 15 mirioni tîtî Afirika i na pae Marite!
Maoti teie manaˈo ahoaho no nia i te au-ore-raa i te nunaa ěê, eita e maerehia i te mea e e inoino rahi to te mau Marite tumu i to te feia no Europa iteraa mai ia Marite. Te na ô ra te hoê Inidia no Marite Apatoerau e: “E ere na Colomb i ite i te mau Inidia. Na matou i ite atu ia ˈna.” Te patoi atoa ra te mau Inidia Mapuche o te fenua Tireni e ‘eita e nehenehe e parau e ua itehia mai to ratou fenua aore ra ua afaihia ˈtu te evanelia, ua riro râ te reira ei haruraa haavî i to ratou fenua tupuna.’ Mai ta teie parau e faaite ra, e hapa atoa ta te haapaoraa.
Te haruraa fenua i te pae faaroo
Ua haere apipiti noa te haruraa fenua i te pae faaroo e to te pae politita.a Ia haru-anaˈe-hia te hoê vahi, e faahepohia na te huiraatira tumu i te riro ei katolika. Te faataa ra te perepitero katolika e taata tuatapapa aamu atoa o Humberto Bronx e: “I te omuaraa, e bapetizo na ratou ma te ore e horoa i te tahi haapiiraa, na roto râ i te puai. . . . Ua faarirohia te mau hiero etene ei fare pure aore ra ei fare monahi kerisetiano; ua mono te mau satauro i te mau idolo.” Eita e maerehia i te mea e ua faatupu teie “faatauiraa i te faaroo” faahepohia i te hoê anoiraa huru ê o te faaroo katolika e te haamoriraa tumu o tei tamau noa e tae roa mai i teie nei mahana.
I muri aˈe i te haruraa fenua e te faatauiraa i te faaroo, ua faahepo-etaeta-hia te auraroraa i te ekalesia e to ˈna mau tia, i Mexico e i Perou iho â râ, i reira te Tiribuna haava i te hairesi i te haamauraahia. Ua patoi vetahi mau ekalesiatiko aau mehara i taua mau ravea tuea ore e te kerisetianoraa. Ua faaite te hoê melo no te pǔpǔ dominicain o Pedro de Córdoba, tei ite mata i te faainoraahia te motu Hispaniola ei fenua aihuaraau, e: “E teie nunaa maitai, te auraro, e te haehaa, ahiri e ua tomo atu te feia poro i rotopu ia ratou ma te ore e faaohipa i te puai e te haavîraa o taua mau kerisetiano hairiiri ra, te manaˈo nei au e e nehenehe e haamauhia te hoê ekalesia hoê â to ˈna maitai e to te ekalesia matamua ra.”
Mea taa ê, e ere râ i te mea apî
Te faaau nei vetahi i te iteraahia mai, te faariroraahia ei fenua aihuaraau, e te faakerisetianoraa ia Marite mai te hoê “farereiraa i rotopu e piti ihotumu.” Te faariro nei vetahi i te reira mai te hoê “haavîraa,” area te tahi pae ra, te faahapa nei ïa ratou ei ohipa “hamani ino.” Noa ˈtu eaha te haavaraa e horoahia, ua riro mau â te reira ei omuaraa no te hoê anotau apî, te hoê anotau tauiraa i te pae faanavairaa faufaa e te haereraa i mua i te pae o te mau ravea aravihi, noa ˈtu e ua faainohia te mau tiaraa o te taata.
Na te horo pahi Italia ra o Amerigo Vespucci o tei faahiti i te parau ra “Ao Apî” i te matahiti 1505 ra no te faataa i taua fenua apî ra. Ma te feaa ore, e rave rahi mau tuhaa o tei riro ei ohipa apî, tera râ, ua parare atoa te mau fifi rahi o te Ao Tahito i roto i teie Ao Apî. Te faaite ra te mau tamataraa manuïa ore o te feia haru Paniora e rave rahi no te maimi i te vahi o te aai ra o te El Dorado, te hoê vahi tei î i te auro e te ona, e aita te mau hiaairaa a te taata i mâha na roto i te iteraahia mai te hoê fenua apî. E mâha anei râ?
[Nota i raro i te api]
a Ua faaohipahia te hinaaro e afai i te evanelia i te Ao Apî ei faatiamâraa i te nuu faehau. Ua turu o Francisco de Vitoria, te hoê taata tuatapapa faaroo rahi Paniora no taua tau ra, e i te mea e ua faatia te pâpa ia Paniora ia poro i te evanelia i roto i te Ao Apî, ua tano atoa ïa ratou ia tamaˈi atu e te mau Inidia no te paruru e no te haapapu i taua tiaraa ra.
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
Colomb, te taata o tei na mua ˈtu i te Anotau o te ohipa apî
I ROTO i na matahiti e 50 i muri aˈe i to Colomb iteraa mai ia Marite, ua faaapîhia ˈtura te hohoˈa fenua o te ao nei. Ua itea mai i te mau ihitai no Paniora, Potiti, Italia, Farani, Holane, e Beretane, o tei maimi haere i te mau eˈa apî e tae atu ai i te pae Hitia o te râ, i te mau moana apî e te mau fenua apî. I te matahiti 1542, o te fenua Auteralia e te poro fenua no te pae Apatoa anaˈe o tei ore â i itehia ˈtura.
Marite Apatoa Na Colomb na mua e i muri iho na Ojeda, Vespucci, e Coelho, i papai i te hohoˈa o te pae miti no Marite no Ropu e no Marite Apatoa (1498-1501).
Marite Apatoerau Ua itea mai ia Cabot i te fenua no Terre-Neuve i te matahiti 1497, ua tere matamua o Verrazano i te hiti miti Hitia o te râ no Marite Apatoerau i te matahiti 1524.
Te haaatiraahia te ao nei Na Magellan raua o Elcano i haaati na mua i te fenua, o tei ite atoa i te mau motu Philipino i muri aˈe i te hoê tere faahiahia mau na roto i te Moana Patitifa rahi (1519-1522).
Te Eˈa miti e tae atu ai i Inidia na te Otue atu no Bonne Espérance I muri aˈe i to ˈna haaatiraa i te hiti apatoa no Afirika, ua tapae atu o Vasco da Gama i Inidia i te matahiti 1498.
Te pae Hiti Hitia o te râ Ua tapae atu te mau ihitai potiti i Indonésie i te matahiti 1509, i te fenua Taina i te matahiti 1514, e i Tapone i te matahiti 1542.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]
Te mau maa tupu o tei taui i te maa o te ao nei
UA TAUI roa te iteraahia mai te fenua Marite i te mau peu tamaaraa a te ao nei. Ua taui oioi noa ˈtura te mau hotu i rotopu i te Ao Tahito e te Ao Apî, e e rave rahi mau raau o tei faatupuhia e te mau Incas e te mau Aztèques o tei riro i teie nei ei mau maa faaapuhia faufaa roa ˈˈe o te ao nei.
Te umara putete. I to te mau Paniora tapaeraa ˈtu i Perou, o te umara putete te maa tumu o te tabula faufaa Inca. Ua ruperupe atoa te umara putete i te pae Afa fenua Apatoerau, e i roto e piti senekele, ua riro maira oia ei maa tumu i roto e rave rahi mau fenua no Europa. Te parau nei vetahi feia tuatapapa aamu e maoti teie maa haihai e te paia maitai i tupu ai te maraaraa oioi o te huiraatira o tei apiti i te tauiraa rahi i te pae tapihaa i Europa.
Te umara monamona. Ua itea mai ia Colomb i te umara monamona i to ˈna tere matamua. Te faataa ra oia i teie maa mai te tahi “carotte rarahi” e te “monamona o te maa parauhia chataîgne.” I teie nei, ua riro te umara monamona ei maa tumu a te mau mirioni taata o te fenua nei.
Te to papaa. No te faufaa o te faaapu to papaa no te mau Aztèques, ua faariro roa ratou i teie maa ei taipe no te ora. I teie nei, tei muri noa mai te to papaa i te sitona i te pae no te rahiraa o te fenua faaapuhia i roto i te ao nei.
Te tomati. Ua faatupu te mau Aztèques e te mau Maya i te xitomatle (tei piihia i muri iho tomatl). I te senekele 16, ua faatupuhia te tomati i Paniora e i Italia, i reira te gazpacho, te pâtes e te pizza riroraa mai ei maa au-roa-hia. Aita râ te tahi atu nunaa no Europa i farii ohie i to ˈna mau maitai e tae roa ˈtu i te senekele 19.
Te totora. O te totora te inu au-roa ˈˈe-hia e te arii Aztèque o Montezuma II. I te tau a tae atu ai o Cortés i Mexico, no te faufaa rahi o te mau huero cacao, mea na roto i teie mau huero e hutihia mai ai te totora, ua faaohipahia te reira ei moni. I te senekele 19, a anoihia ˈi te tihota e te û no te haamonamona ˈtu â i te totora, ua riro mai ra oia ei maa hoo-rahi-hia na te ao nei, ei inu e ei maa paari.
[Hohoˈa]
Tapaeraa o Colomb i Bahamas, 1492
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te faatiahia e te Museo Naval, Madrid, (Paniora), e ma te parau faatia a Don Manuel González López
[Hohoˈa i te api 7]
Hohoˈa o te Parau faaau no Tordesillas.
[Faaiteraa i te tumu]
Ma te faatiahia e te Museo de Indias, Seville, Paniora
[Hohoˈa i te api 10]
Te feia no Mexico hamani-ino-hia e te Tiribuna haava hairesi katolika
Papai penihia “Mexico i roto i te mau senekele,” ia au i te peni a Diego Rivera.
[Faaiteraa i te tumu]
National Palace, Mexico City, Federal District, Mexico