Te hoê paradaiso aita e fifi faahou—E moemoeâ noa anei?
“E VAHI hau mau teie!” Oia mau, e mataitairaa hau mau te ururaau paina i nia ˈˈe i te Roto Redfish i te hau no Idaho, i te fenua Marite. “No ˈu nei, mai te reira te huru o te paradaiso,” o ta te hoê taata ôri haere ïa i parau.
Te anapanapa noa ra te mau hihi o te mahana i nia i te pae miti apatoa o te motu no Kupero i Mediteranea. Te fati mǎrû noa maira te mau are i nia i te pae tahatai. Te parahi noa ra te hoê ratere i roto i te hoê fare tamaaraa i nia i te mato e hiˈo tia ˈtu i taua pae miti ra, e ua pii hua ˈtura oia e: “Teie te paradaiso!”
E rave rahi i rotopu ia tatou o te haamanaˈo ra i te mau vahi faahiahia mai teie te huru. Area te feia e faaea ra i reira, ua ite maitai ïa ratou e e pinepine teie mau vahi paradaiso i te huna i te mau ati matauhia o te oraraa: te mau auahi ururaau i nia i te mau aivi o te mau Mouˈa Rocky, te viiviiraa o te moana e faaino nei i te mau iˈa e i te mau taata atoa—ma te ore e faahiti i te mau aroraa haapohe i rotopu i te mau nunaa e te mau huiraatira.
Eaha mau na te paradaiso?
Eaha mau na te paradaiso no outou? Te horoa nei te hoê titionare (The New Shorter Oxford English Dictionary) i teie auraa matamua: “Te ô i Edene e faahitihia ra i roto i te Gen[ese] 2, 3.” Te vahi ïa i faahitihia i roto i te buka matamua o te Bibilia i reira to te Atua tuuraa ˈtu i te taata matamua ra ia Adamu. I roto i taua Paradaiso matamua ra, ua ruperupe “te mau raau maitatai atoa ia hiˈo, e tei au ei maa.”—Genese 2:9.
Te faatuati ra te piti o te auraa i horoahia e taua titionare nei, te “paradaiso” i te “Raˈi, i roto i te haapiiraa faaroo kerisetiano e mahometa,” te na ô nei râ oia i muri iho e: “E parau pehe[pehe] noa i teie nei.” Area no te taata ôri haere e te ratere i faahitihia i te omuaraa ra, ua riro te paradaiso ei “vahi hau aˈe i te haviti aore ra i te nehenehe,” te toru ïa o te auraa i horoahia e te titionare.
Ua papai o Sir Thomas More, e tia hau Beretane oia no te senekele 16, i te hoê buka piihia Utopia, e faatia ra i te aamu o te hoê fenua feruri-noa-hia i reira e mea tia roa anaˈe te mau ture, te faatereraa, e te oraraa totiale. No te fifi ia tiaturi, ua tae roa te hoê titionare (Webster’s New Collegiate Dictionary) i te vauvau i te “Utopia,” mai “te hoê opuaraa manuïa ore no te haamaitairaa i te paeau totiale.”
No te mau pǐpǐ a Jim Jones, te raatira o te pǔpǔ faaroo amaha ra te Hiero o te Nunaa, ta ratou Utopia, o te hoê ïa vahi marari i ropu i te ururaau oviri no Guiana. Te vahi peapea râ, i te matahiti 1978, ua riro teie paradaiso i tiaturihia na e ratou, ei vahi haapoheraa no e 900 o ratou—e ohipa riaria mau ïa! No reira ˈtura, te faatuati nei te taata i te tahi taime, i te parau no te paradaiso e te tahi mau pǔpǔ faaroo amaha huru ê e rave nei i te mau peu hairiiri e te au ore roa.
I roto i te hoê ao tei î i te ohipa ino e te haavîraa uˈana, i reira te maˈi e tairi ai i te taata paari e te tamarii atoa, e i reira te riri e te mau taa-ê-raa i te pae faaroo e faaamahamaha ˈi i te mau huiraatira, mea pinepine, e vaniti noa ïa te mau vahi haviti mau. Eita e maerehia ia manaˈo te taata e e moemoeâ noa te paradaiso! Aita râ te reira i tapea i te tahi mau taata ia maimi aore ra ia tamata i te hamani i ta ratou iho paradaiso. Ua manuïa anei ratou?