Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau ia ore au ia faahape-noa-hia i te mau taime atoa?
“E faahape-noa-hia vau no te mau mea atoa. Mai te peu e aita te fare i ponaohia aore ra aita te umu i tupohehia aore ra aita te tahi mau mea i faanahohia aore ra aita i oti, na Ramon te hape!”—Ramon.
MAI te peu e e taurearea outou, e au ra paha i te tahi mau taime e e faahapehia outou no te mau mea hape atoa. I roto i te hoê tumu parau na mua ˈtu, ua ite tatou e i te tahi mau taime e faahape oioi te mau metua i ta ratou mau tamarii.a No te mea te tapitapi ra ratou e te hepohepo rahi atoa ra ratou. Noa ˈtu eaha te tumu, e mea mauiui e mea haama ia faahapehia outou no te mau mea e ere na outou te hape.
Parau mau, no te mea e taata tia ore outou, e hape iho â outou i tera e tera taime. (Roma 3:23) Hau atu, i te mea e mea apî outou, e ere outou i te mea aravihi. (Maseli 1:4) E nehenehe ta outou mau faaotiraa e hape i te tahi mau taime. No reira, ia hape anaˈe outou, e mea tano e mea tia ia faahapehia outou.—Koheleta 11:9.
Eaha ïa to outou huru ia faahapehia outou no te tahi mea ta outou iho â i rave? E tamata vetahi mau taurearea i te faaite i te hoê huru e mai te mea ra e aita roa ˈtu i tano to ratou faahaperaahia. E riri e e maniania ratou i te mea e te faahape noa ra to ratou mau metua ia ratou no te mau mea atoa. Eaha te faahopearaa? E rave te mau metua tei peapea i te mau faanahoraa etaeta aˈe no te haamaramarama i ta ratou mau tamarii. Te horoa nei râ te Bibilia i teie aˈoraa e: “O te paari mau ra e te aˈo ra, o tei vahavahahia ïa e te maamaa. E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te [“ture,” MN] a to metua vahine ra.” (Maseli 1:7, 8) Ia farii anaˈe outou e ua hape outou e ia rave outou i te mau tauiraa e titauhia, e nehenehe outou e huti mai i te haapiiraa i ta outou mau hape.—Hebera 12:11.
A “paraparau” atu i te mau metua
Mea taa ê râ te tupuraa ia faahapehia outou no te mau mea e ere na outou te hape aore ra mea pinepine te faahaperaa. Papu maitai e e riri e e inoino outou. E riro atoa paha outou i te rave i te tahi ohipa ino, ma te manaˈo e e faahapehia iho â outou. (Koheleta 7:7) Tera râ, e haamauiui te mau ohipa iino i te taatoaraa. (A faaau e te Ioba 36:18.) Te faaite ra te Maseli 15:22 i te hoê ravea maitai aˈe no te faatitiaifaro i te mau fifi, oia hoi: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu.” Oia, te hoê ravea no te taui i te huru raveraa a to outou mau metua i nia ia outou, o te faaiteraa ˈtu ïa ia raua i to outou manaˈo.
Na mua ˈˈe râ, a imi i te mea o ta te Bibilia e pii ra te “taime e au.” (Maseli 15:23, MN) Teie ta te taata papai ra o Clayton Barbeau e faaite ra: “A maiti i te hoê taime e i te hoê vahi no te paraparau ia mǎrû anaˈe na pae e piti e ia maitai roa anaˈe outou.” Te faaara atoa ra te Bibilia e: “Te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” (Maseli 15:1) No reira, a tamata i te faaite i te maitai e te faatura ia paraparau outou, eiaha râ te imi peapea. A ape i te riri vave. (Maseli 29:11) Maoti i te faahapa ˈtu i to outou mau metua (‘Te faahape noa ra orua ia ˈu no te mau mea atoa!’), a tamata i te faataa ˈtu ia raua i to outou manaˈo ia faahape noa anaˈe raua ia outou. (‘E peapea vau ia faahapehia vau no te mau mea e ere na ˈu te hape.’)—A faaau e te Genese 30:1, 2.
E tano atoa te reira no te mau taime e riri to outou mau metua no te tahi mau mea aita raua i taa maitai. I te hoê taime, ua haapeapea te mau metua o te taurearea ra o Iesu i to ˈna moeraa. Aita râ o Iesu i amuamu aore ra i mutamuta. Ma te mǎrû, ua haamaramarama oia i te tupuraa. (Luka 2:49) No te aha e ore ai e tamata i te paraparau atu i to outou mau metua mai te hoê taata paari ia peapea noa ˈtu outou? Ia taa ia outou e te haapeapea nei raua no te mea te tapitapi nei raua no outou! A faaroo atu ia raua ma te faatura. (Maseli 4:1) A tiai e ia mǎrû mai to raua riri hou a faataa ˈtu ai i ta outou faatiaraa i te mau mea.
‘A hiˈopoa maite i ta outou iho ohipa’
Tera râ, no te aha vetahi mau metua e rave oioi ai i te mau faaotiraa hape no nia i ta ratou mau tamarii? I te tanoraa mau, na te mau taurearea iho â i te tahi mau taime e imi ra e ia feaa te manaˈo o to ratou mau metua. Te na ô ra te Maseli 20:11, e: “E tae noa ˈtu i te tamarii te itearaahia i ta ratou ra mau ravea, i te maitairaa e te tiaraa i tana [“ohipa,” MN].” Eaha to outou roo i mua i to outou mau metua? Ua faaite anei ta outou “mau ravea” e mea ‘tia’ e mea haapao maitai outou, aore ra mea haapao ore e mea tâuˈa ore anei? Mai te peu e mea tâuˈa ore outou, eiaha ïa e maere e ia rave pinepine to outou mau metua i te mau faaotiraa hape no nia ia outou. “Ua tia ia ˈu ia ore e haavare ia ˈu iho,” o ta Ramon ïa, te taurearea tane i faahitihia aˈenei i faˈi no nia i te mau faahaparaa a to ˈna nau metua. “I te tahi mau taime, ua tano rii iho â te feaaraa to raua manaˈo.”
Mai te peu e e mai te reira atoa no outou, a tamata i te haamoe i te ohipa i tupu i mutaa ra, o te mea noa ïa ta outou e nehenehe e rave. Na roto i te faaiteraa i te hoê haerea o te nehenehe e tiaturihia e te haapao maitai, e nehenehe outou e haapapu mǎrû noa i to outou mau metua e ua taui outou e e nehenehe raua e tiaturi ia outou.
Te faataa ra te hiˈoraa o Ramon i teie manaˈo. E pii na to ˈna mau hoa e to ˈna utuafare ia ˈna te orometua nevaneva no te mea e moehia na ia ˈna i te mau mea. Ua faahiti anei to outou mau metua i te mau parau faaino oia hoi e taata “paari ore” aore ra “tâuˈa ore” outou? Mai ta te vahine papai ra o Kathleen McCoy e tapao ra, e manaˈo paha te mau metua e e riro teie mau huru parau faaino i te “haamatara i te hape ia nehenehe te taurearea e ite e e taui.” I te tupuraa mau râ, te faatupu pinepine nei teie mau huru parau faaino i te inoino rahi. Noa ˈtu râ, ua taa ia Ramon e ua faaite mai te iˈoa pii i te hoê manaˈo faufaa. “E mau noa to ˈu feruriraa i nia i te hoê ohipa, no reira e moehia ˈi ia ˈu te tahi atu mau mea, mai te taviri aore ra ta ˈu ohipa haapiiraa e i te rave i te ohipa i te fare,” o ta ˈna ïa e faˈi ra.
No reira, ua rave o Ramon i te mau tauiraa. “Ua haamata vau i te haapii no nia i te mau hopoia e te mau fa faufaa roa ˈˈe,” o ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua hamani au i te hoê tabula ohipa e ua haamata vau i te haapii maite atu â i te Bibilia. Ua haapii au e te haafaufaa ra o Iehova i te mau mea haihai mai te mau mea rarahi atoa.” (Luka 16:10) Na roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, aita oia i riro faahou ei taata e moe haere noa ia ˈna te mau mea. No te aha ïa e ore ai e tamata i te na reira atoa? E mai te peu e te haapeapea mau ra te hoê parau faaino aore ra te hoê iˈoa pii ia outou, a paraparau atu i to outou mau metua no te reira. Peneiaˈe, e taa ia raua i to outou mauiui.
Mai te peu e e au ra e mea here-aˈe-hia te tahi i te tahi
I te tahi mau taime, e au ra e mea here-aˈe-hia te tahi i te tahi, no reira outou e faahapehia ˈi. Te haamanaˈo ra o Ramon e: “E hoˈi maoro mai na to ˈu mau tuaane aore ra mau tuaana i te fare e eita ratou e tamaˈihia. Ahiri râ o vau, e tamaˈihia ïa vau.” Te haamanaˈo ra te hoê taata no Guiana, o Albert to ˈna iˈoa, e mai te reira atoa no ˈna i to ˈna paariraa mai. E au ra ia ˈna e mea etaeta roa ˈˈe ia aˈo mai to ˈna mama ia ˈna i to ˈna taeae.
Tera râ, e ere te mau mea mai tei manaˈo-noa-hia. Te horoa pinepine ra te mau metua i te tiamâraa rahi aˈe i te mau tamarii paari aˈe, e ere no te mea mea here-aˈe-hia ratou, no te mea noa râ te manaˈo ra te mau metua e e haapao maitai ratou. Aore ra no te tahi paha mau huru tupuraa taa ê. Te faˈi ra o Albert e eita to ˈna taeae e tairihia no te mea mea “nainai [o ˈna] e te maˈimaˈi.” Ia farii anaˈe te mau metua i te mau hinaaro aore ra i te mau otia taa ê o te hoê tamarii, te auraa anei ïa e mea here-aˈe-hia o ˈna i te tahi?
Parau mau, i te tahi mau taime, mea here aˈe iho â na te mau metua i te tahi mau tamarii. (A faaau e te Genese 37:3.) Te parau ra o Albert no nia i to ˈna taeae maˈimaˈi e: “Mea here taa ê na Mama ia ˈna.” Auaa râ, e mea mahora te here kerisetiano. (Korinetia 2, 6:11-13) No reira, noa ˈtu e “mea here taa ê” na to outou mau metua i te tahi o to outou taeae aore ra tuahine, e ere ïa te auraa e aita outou e herehia ra. Te uiraa mau râ, Mea tano ore anei to raua huru i nia ia outou, ma te faahape ia outou no te tahi here matapo i te hoê taeae aore ra tuahine? Mai te peu e te reira, a faaite atu ia raua na roto i te mau ravea atoa i to outou manaˈo. Ma te mǎrû e te manaˈo tia, a horoa ˈtu i te tahi mau hiˈoraa papu i manaˈo ai outou e mea here aˈe raua te tahi i te tahi. Peneiaˈe e faaroo mai raua ia outou.
Te fifi o te mau utuafare
Parau mau, e ere te mau huru tupuraa atoa i te mea ohie ia taui. No te tahi mau metua, ua riro te faahaamaraa e te faahaperaa ei peu tei aa roa i roto ia ratou. Mai te reira paha te huru i rotopu i te mau metua e fifi nei i te pae o te mau manaˈo horuhoru aore ra e aro nei i te hoê peu ino. I roto i teie mau huru tupuraa, e ere paha i te hoê ravea maitai roa ia tamata i te tauaparau no nia i te mau fifi. Mai te peu e e au ra e te reira mau ta outou e ite ra, ia taa ia outou e eita e afaro ia outou i te mau fifi o to outou mau metua e e afaro paha maoti te tauturu no rapaeau mai. Te mea maitai roa ˈˈe ta outou paha e nehenehe e rave, o te faaiteraa ˈtu ïa i te hanahana e te tura e au ia raua e ia tamata i te ape i te aimârôraa faufaa ore. (Ephesia 6:1, 2) Te na ô ra te Maseli 22:3 e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora.”b
I te hoê â taime, a ani i te tauturu i rapaeau. A tauaparau e te hoê taata paari, peneiaˈe te hoê matahiapo kerisetiano. E nehenehe te ara-maite-raa here o te hoê taata e tauturu rahi ia outou ia faaore i te manaˈo e na outou noa te hape. I te hoê â taime, a “haafatata ˈtu i te Atua.” (Iakobo 4:8) Noa ˈtu e e faahape mai paha vetahi ia outou ma te tano ore, “e ore [te Atua] e tamau i te aˈo mai ia tatou, e ore hoi e vaiiho mârô i to ˈna riri e a muri noa ˈtu. . . . Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, repo tatou nei.” (Salamo 103:9, 14) E nehenehe te iteraa e mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua e tauturu ia outou ia faaoromai i te mau faahaperaa tano ore.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . No te aha e na ˈu noa te hape?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Tiurai 1997.
b A hiˈo i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea ia faaoromai i te mau parau faaino” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Tiunu 1989. A hiˈo atoa i te mau tumu parau “Ia riro te parau haamauiui ei parau tamǎrû,” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 1996.
[Hohoˈa i te api 17]
E tauturu te fariiraa i ta tatou mau hape ia tatou ia huti mai i te haapiiraa i te reira