Via Egnatia—Te hoê eˈa rahi o tei turu i te parareraa
NA TE PAPAI VEA A A ARA MAI NA! I HELENI
I TE matahiti 50 T.T. ra, a tahi ra te hoê pǔpǔ mitionare kerisetiano i haere ai i Europa. Ua pahono ratou i te hoê titauraa i horoahia i te aposetolo Paulo ra na roto i te hoê orama: “E fano mai i Makedonia nei e tauturu mai ia matou.” (Ohipa 16:9) Ua ohipa puai te poroi no nia ia Iesu Mesia ta Paulo e ta to ˈna mau hoa i afai, i nia ia Europa.
Te hoê mea faufaa i turu i te parareraa o te Kerisetianoraa i Makedonia, o te hoê ïa eˈa rahi Roma tâhia, tei piihia Via Egnatia. I muri aˈe i to ratou tapaeraa i te vahi tapaeraa pahi no Neapoli (Kaválla i teie nei i Heleni) i te pae hopea apatoerau no te Miti Égée, papu maitai e ua na nia ˈtu te mau mitionare i taua eˈa ra no te haere i Philipi, te oire pu o te mataeinaa no Makedonia. E haere tia ˈtu na te eˈa i Amephipoli, i Apolonia, e i Tesalonia, i reira ïa o Paulo e to ˈna mau hoa e faaea ˈi.—Ohipa 16:11–17:1.
Te vai noa ra te tahi mau tuhaa o teie eˈa no tahito ra i teie mahana, e te faaohipa-noa-hia ra te reira i te mau mahana atoa. Te opuahia ra i teie nei e hamani i te hoê purumu rahi apî o te apee i taua eˈa no tahito ra e o te piihia i taua noâ iˈoa ra.
Na vai i hamani i te eˈa rahi matamua? Anafea to ˈna hamaniraahia, e no te aha?
No te aha i hinaarohia ˈi?
A tamau noa ˈi o Roma i ta ˈna haruraa i te pae hitia o te râ, riro maira o Makedonia ei mataeinaa Roma i te matahiti 146 H.T.T. Tera râ, i te noaaraa mai taua mataeinaa ra, ua hinaaro faahou te hau emepera i te tahi atu mea—ia parare oioi te mau nuu faehau i roto i te mau tuhaa fenua apî. Ua faatuati aˈena te Via Appia, aore ra te Eˈa Apia, i te Fenua tuati no Italia, i te oire no Roma e te pae apatoa hitia o te râ no te Pae miti no Aderia. I teie nei râ, ua hinaaro te hau emepera i te hoê â eˈa rahi i te Fenua tuati no Balkan, no reira te Via Egnatia i opuahia ˈi e hamani. Ua mairihia oia i te iˈoa o te taata iite rahi o te opuaraa, te tiaau Roma ra o Gnaius Egnatius.
E haamata na te Via Egnatia mai te oire tapaeraa pahi no Dyrrachium mai i te mataeinaa no Iliriko (Durres i teie nei i Alabania), e tae roa ˈtu i te oire no tahito ra no Byzance (Istanbul i teie nei i Turekia), oia hoi hau atu i te 800 kilometera te atea. Ua haamata te hamaniraa i te matahiti 145 H.T.T. e ua oti tau 44 matahiti i muri iho. Mai tei opuahia, ua riro oioi maira te Via Egnatia ei ravea faufaa roa no te haaparare i te politita a Roma i te pae Hitia o te râ ma.
Te fenua fifi no te hamani i te hoê eˈa
No te huru râ o te fenua, e mea fifi ia hamani i te hoê eˈa rahi. I te tuhaa matamua, ei hiˈoraa, e tuati te eˈa i te Roto Ohrid, o te haere tia ˈtu na te pae hiti apatoerau o te roto. E, i muri aˈe i te tipuupuu-haere-raa na roto i te mau area mouˈa e te haereraa ˈtu i te pae hitia o te râ na nia i te hoê fenua apoopoo, i te mau mouˈa aita e ururaau, e te mau peho e mau roto to reira, e tae atu te eˈa i muri iho i te vahi papu no ropu ia Makedonia.
A fatata noa ˈi te eˈa i te oire no Tesalonia, e na nia ˈtu oia i te fenua parahurahu e te mahora. Area te fenua i te pae hitia o te râ o te oire ra, mea aivi ïa. Ma te tipuupuu na roto i teie mau aivi, e titapou atu te Via Egnatia i te hoê peho e mau roto to reira, ma te mau hiti papu ore e te varivari. E tamau â taua eˈa ra na roto i te mau peho e te mau vahi vari e tapae atu ai i te oire i tahito ra no Neapoli.
Mai reira mai, e haere tia ˈtu te eˈa na te pae miti Égée i te pae hitia o te râ e na roto atu ai i te fenua no Thrace. I te tuhaa hopea, e afaro roa ˈtu te eˈa rahi na nia i te vahi parahurahu e tae noa ˈtu i Byzance.
Te faatupuraa i ta ˈna tapao
Ua riro te Via Egnatia ei eˈa afaro e te ohie roa ˈˈe i rotopu ia Roma e i ta ˈna mau fenua i haru i te pae hitia o te râ o te Miti no Aderia. Ua faaohie oia i te haamauraa o te mau pǔpǔ Roma i roto i te mau oire no Makedonia, e ua ohipa puai i nia i te tupuraa i te pae faanavairaa faufaa, i te pae maraaraa o te taata, e i te pae hiroa tumu i taua vahi ra. Ua faaohie atoa te eˈa i te utaraa i te veo, te tâ, te ario, te iˈa, te hinu, te uaina, te pata paari, e te tahi atu â mau taoˈa.
Na roto i te ruperupe o taua ohipa tapihoo ra, ua riro mai te tahi mau oire na te hiti o te eˈa, mai ia Tesalonia e ia Amephipoli, mai te tahi mau oire pu rahi roa ˈˈe i roto i te mau Balkan. O te oire no Tesalonia iho â râ te pu tapihoo faufaa, e mea rahi ta ˈna mau ohipa aravihi e i te pae hiroa tumu. Parau mau, na te mau mataeinaa, e na reira ˈtu te eˈa, i aufau i te tahi o te mau haamâuˈaraa no te atuaturaa i teie eˈa. Tera râ, ei faahoˈiraa, ua onahia teie mau mataeinaa i te ohipa tapihoo na te ao nei.
To ˈna tiaraa i roto i te parareraa te Kerisetianoraa
Na roto râ i te Via Egnatia, ua fanaˈo te feia e faaea ra na reira i te hoê ohipa faufaa roa ˈtu â i te ruperupe i te pae materia. A rave na i te hiˈoraa o te vahine tapihoo ona ra o Ludia. Ua faaea oia i Philipi—te oire matamua i Europa tei faaroo ia Paulo i te pororaa i te parau apî maitai. I muri aˈe i to ratou tapaeraa i Neapoli i te matahiti 50 T.T., ua na nia ˈtu te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa i te Via Egnatia i te pae apatoerau tooa o te râ e tae atu i Philipi 16 kilometera te atea.
“E tae aˈera i te mahana sabati,” o ta Luka ïa i papai, “haere atura matou i rapae au i taua oire ra i te pae pape, tei reira te hoê vahi haapaohia ei pureraa; parahi ihora matou i raro, ua parau atura i te mau vahine i putuputu mai i reira ra.” Tei rotopu atoa o Ludia i te mau vahine i faaroo ia Paulo. I taua mahana iho ra, ua riro mai oia e to ˈna utuafare ei feia faaroo.—Ohipa 16:13, 14.
Mai Philipi atu, ua haere atura o Paulo e to ˈna mau hoa na nia i te Via Egnatia, na Amephipoli e na Apolonia, e tae atura i Tesalonia, tau 120 kilometera te atea. (Ohipa 17:1) No te poro i te parau apî maitai i Tesalonia, ua haere atu o Paulo i roto i te mau haaputuputuraa a te mau ati Iuda i te mahana Sabati i roto i ta ratou sunago. No reira, ua riro mai vetahi mau ati Iuda e e rave rahi ati Heleni ei feia faaroo.—Ohipa 17:2-4.
I teie mahana atoa, te haere nei te mau Ite no Iehova no Alabania e no Heleni na nia i te mau tuhaa o teie noa eˈa no te farerei i te mau taata i roto i teie mau tuhaa fenua. Ta ratou tapao, o te haaparareraa ïa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, mai ta te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa mitionare i rave atoa. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8) Oia mau, ua turu te Via Egnatia, te eˈa rahi Roma, i te parareraa i te pae varua, i te senekele matamua ra e i teie senekele 20!
[Hohoˈa fenua i te api 12, 13]
(Hiˈo i te papai)
BERETANE
EUROPA
AFIRIKA
BALKAN FENUA TUATI
MAKEDONIA
HELENI
Dyrrachium, Iliriko (Durres, Alabania)
Tesalonia
Apolonia
Amephipoli
Philipi
Neapoli (Kaválla)
Byzance (Istanbul)
MITI EREERE
MITI NO MARMARA
THRACE
MITI ÉGÉE
Teroa
TUREKIA
[Faaiteraa i te tumu]
Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.
[Hohoˈa i te api 12]
I nia i te eˈa e haere tia ˈtu i Neapoli
[Hohoˈa i te api 13]
I nia i te eˈa e haere tia ˈtu i Philipi